Câbilea tră alidzeari easti idyealui cu aţea di libirtati, iara libirtatea easti deadun cu democraţia. Libirtatea a alidzearil’ei easti di thimel’iu tră votlu democratic. Oamin’l’i fac daima alidzeri, em personale em ligate di societatea tru cari bâneadzâ. Unâ societate democratică lipseaşti s-da izini trî dizvârtearea a nâscântor alidzeri libiri, a unui vot fără alti câftări. Dimi, votlu libir easti prinţipiul di thimel’iu a democraţiil’ei trî furn’ia că tut ţi s-dizvârteaşti tru sfera publică ş-aproachi câimachea dit vrerli a membrilor a societatil’ei. Suţiităţli democratiţi moderni neg ma largu di asiguripsearea a libirtatil’ei a alidzerlor, un prinţipiu elementar, şi s-caftă consultarea publică pi unâ comatâ cât cama largă di subiecti esenţiali tră societate. Prinţipiul ali subsidiaritati, cari da cearei a problemilor la nivelu uidisitu, aduţi şi alidzearea la nivelu a cathi unlui nivel di organizare.
Tutunâoarâ, consultarea s-faţi la cathi un di tru aesti niveluri şi scoati tru migdani unâ colaborari permanentă a aleptsâlor şi a alegătorlor. Unâ democraţie europeană ş-aledzi primarl’i, consilierl’ii locali, liderl’i a nâscântor structuri reghionali, parlamentari, şefi di stat. Tru idyiul chiro, s-ndreg referendumuri pi nâscânti temi di interes naţional icâ, tut cama multi ori arada, cari mutrescu unâ structură teritorială icâ unâ localitate. Tru aestă stămână, votlu democratic s-manifestă la nivelu a membrilor ali Uniuni Europeanâ, iu, dit 1979, s-dizvârteasti, la cathi 5 an’i, un vot universal ti ari scupolu să-l’i aleaga membril’i dit Parlamentul a Europal’ei comunitari. Ama, pri aoa si aclo, alegătorl’i va s-voteadzâ şi tră un bair di reprezentanţâ tru forumurli locali. Easti şi cazlu ali Românie, iu la 25 di mai va s-voteadzâ naţional tră atel’I 32 di europarlamentari ali Românie ama şi tră un bair di membri a Parlamentului di Bucureşti icâ reprezentanţâ ali autoritati localâ, aclo iu aesti ipotisi armasirâ adyi dit 2012, cându s-dizvârtirâ pretedentili alidzeri, em locali em parlamentare. Membri ali Uniunii Europeanâ di la 1 di yinar 2007, român’il’i loara parti ş-la alidzerli europene la vade dit 2009, reprezentarea tru Parlamentul European agiungândalui unâ lugurie di sinfer tut ma mari tră români, idyea cum tutâ problematica europeană. Dimi, gailelu tra specificlu local easti un altu printipiu importantu ali construcţie europena ş-alidzerli europarlamentari dit aestu an u yilipsescu nica na oara.
Di altă parti, anaparti di printipiili ghenerali, ţi tan di democraţie şi proiectul comun european, ari una tendinţă evidentă di unificari a abordărlor şi a protedurlor. Orientărli polititi pitricuti tru Parlamentul European di alegătorl’ii dit cathi unâ vâsilie membră s-ved tru structuri polititi unitari, grupurli parlamentari transnaţionali. Ari şi unâ perioadă comună a alidzerlor tru tut spaţiul comunitar, di arada unâ stămână, tru meslu cirisar. Tru 2014, tra prota oara, alidzerli tra Parlamentul European s-dizvartescu tru meslu mai. Tru 2007, român’il’i votarâ tru brumar tră protl’I a lor eurodeputaţ, ama tră un mandat incomplet, până la alidzerli programati tru 2009. Dimec, formula easti simplă, cara anlu tru cari banăm s-bitiseasti cu 4 ica 9 s-cl’eama că, tru cirisar ica, ma nau, tru meslu mai, nidzem la vot s-nă alidzem europarlamentarl’i. Un vot importantu tra Europa yini şi di nafoara ali Uniunii Europeana. Easti zborlu di alidzerli prezidenţiale dit Ucraina, iu democraţia a alidzerlor s-ampuliseaşti cu ună criză ti archiusira tru fenomene ascâpati ditru mânâ, di priscâvil’e tru cari s-fac şi victime. Evoluţiili dit Ucraina suntu importanti tră tutâ Europă democratică, tră tutâ comunitatea internaţională, ase că ndreptul di vot, câbilea tră alidzearea a yinitorlui ali societati, agiundzi di thimel’iu agiundyi nica si borgi, aclo iu catastisea da izini.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
