Radio România Internațional

Tag: Parlamentul European

  • Pareili europolitiţi s’ndregu ti alidzeri

    Pareili europolitiţi s’ndregu ti alidzeri

    Anlu 2024 easti un anu mplinu ditu videala politicã. Româñilli suntu griţ ta să-și aleagă europarlamentarllii, primarllii, consilierllii locali, parlamentarllii, ama și prezidentulu a vãsiliillei. Va s’aibã, dimi, patru arãdãriki di alidzeri, nica şi ţinţi, cara ti pezidituțiali, va s’hibã ananghi ti doilu turu di scrutinu.


    Di itia aluştui şingiru di alidzeri, aţeali dauã partidi ţi suntu la guvernari, PSD și PNL, acaãţarã tu isapi s’li ţãnã idyea dzuuã alidzerli europarlamentari cu aţeali locale. Liderlu PNL, Nicolae Ciucă, yinea cu giueapea, că aestã minduitã ta s-ţãnã alidzerli tu idyiulu kiro, dişcllidi calea ti alegãtori, ta s’yinã tu numiru mari la votu. Tu arada-a loru, suţialu-dimocraţllii pripsirã ta s’ţãnã tu idyea dzuuã alidzerli trã Parlamentul naţional cu protlu turu icã defturlu a prezidituţialilor, cari s’adavã la protlu sţernariu.


    Prezidentulu PSD şi premierlu, Marcel Ciolacu, cundillearã că nauă stati ditu Uniunea Europeană va s’ţãnã europarlamentarili cu localili, aşi cã urnekea europeanã easti aprukeatã. Ditu tãburea ali opoziţie, cari cutugurseaşti aesti ripuniri, yini cuminduearea că un actu normativ mutrindalui comasarea alidzerilor easti nidemocraticu, neise calcã nica şi Codlu administrativu.


    Partia AUR (naționalistã) ndreapsi protesti la sediile PSD şi PNL ditu ma multi localităţ. Iarapoi, USR dimãndã că ahurhi lucãrlu cu cãftari/ivind sesizarea-a Comisillei di Veneţia trã unã mindditã tu ligãturã cu ţãnearea tu idyiulu kiro a alidzerloru europarlamentari şi locale cu ma pţãnu di şasi meşi ninti di data cãndu s’dizvãrteaşti scrutinlu.


    Tru aestu kiro, tru ligãturã cu ndridzearea-a europarlamentariloru, protili parei politiţi ditu Parlamentul European lucreadză la strateghia pritu cari minduescu s’aibã andruparea-a electoratlui.


    Tru liegătură cu subiectulu ti comas area-a alidzerilor, eurodeputatlu PSD Victor Negrescu spusi că, “ditu videala europeană, nu ari niţi unã problemăˮ cu unã ahtari apofasi, “ahât kiro cãtu s’faţi unã campanie ti Parlamentul European, cari easti altã turlie andicra di atea mutrindalui alidzerli localeˮ.


    Tutunãoarã, el pãrãstisi minduita-a lui ti yinitorlu comisar european pi cari va lu-aleagã România după alidzerile europarlamentari: “voi ta savemu un comisar cari easti andrupãtu ti suţiitatea românească, s’aibã un debate public tu aestã noimã, s’aibã unã consultare a Parlamentului ali Românieˮ, spusi Victor Negrescu.


    Tu arada-a lui, prezidentulu a Partidlui Popular European, ghirmanlu Manfred Weber, spusi cã easti ananghi ca estul ali Europã s’hibã reprezentat tru yinitoarea cumãnduseari a protiloru instituţii europeane.


    “Tru ipotisili clleaie ali Europã lipseaşti s’aibã echilibrulu geografic. Nu himu pi dauã ti aestu lucruˮ, spusi Manfred Weber. S’cundillemu că, tru primveară, Bucureştiul va s’hibã nicukirlu emu a congreslui Partidului Popular European, emu ti andamasea-a liderlor Partidlui Socialiștilor Europeni.


    Autoru: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Grupurile europolitice se pregătesc de alegeri

    Grupurile europolitice se pregătesc de alegeri

    2024 este un an intens din punct de vedere politic.
    Românii sunt chemați să-și aleagă europarlamentarii, primarii, consilierii
    locali, parlamentarii, precum și președintele țării. Vor fi așadar, patru
    rânduri de alegeri, dacă nu chiar cinci, în cazul în care, pentru pezidențiale,
    va fi nevoie de turul doi.

    Dată fiind această densitate, cele două partide aflate
    la guvernare, PSD și PNL, iau în calcul comasarea alegerilor europarlamentare cu
    cele     locale. Liderul PNL, Nicolae
    Ciucă, argumenta, de curând, că ideea comasării alegerilor ar putea însemna o
    prezenţă mai mare a alegătorilor la vot. La rândul lor, social-democraţii au
    propus şi o comasare a alegerilor pentru Parlamentul naţional cu turul întâi
    sau al doilea al prezidenţialelor, care să vină în completarea primului
    scenariu.

    Președinte PSD şi premier, Marcel Ciolacu, a subliniat că nouă
    state din Uniunea Europeană au comasat europarlamentarele cu localele, astfel
    că precedentele europene s-au creat. Din tabăra opusă, opoziţia, care critică
    aceste propuneri, este de părere că un act normativ privind comasarea
    alegerilor este nedemocratic, încalcând inclusiv Codul administrativ.

    AUR
    (naționalist) a organizat proteste la sediile PSD şi PNL din mai multe
    localităţi. Iar, USR a anunţat că a început demersurile privind sesizarea
    Comisiei de la Veneţia pentru un punct de vedere pe tema comasării alegerilor
    europarlamentare şi locale cu mai puţin de şase luni înainte de data
    desfăşurării scrutinului.

    Între timp, în vederea pregătirii
    europarlamentarelor, principalele grupuri politice din Parlamentul European lucrează
    la strategia prin care încearcă să obţină sprijinul electoratului.


    În legătură
    cu subiectul comasării alegerilor, eurodeputatul PSD Victor Negrescu a
    precizat că, din perspectiva europeană, nu există niciun fel de problemăˮ cu o
    astfel de decizie, atât timp cât se face o campanie despre Parlamentul
    European, care este diferită de cea privind alegerile localeˮ.


    De asemenea, el
    a prezentat viziunea sa referitoare la viitorul comisar european pe care îl va
    desemna România după alegerile europarlamentare: mi-aş dori să avem un comisar
    care este susţinut de societatea românească, să existe o dezbatere publică în
    acest sens, să existe o consultare a Parlamentului Românieiˮ    , a afirmat Victor
    Negrescu.


    La rândul său, preşedintele Partidului
    Popular European, germanul Manfred Weber, a vorbit despre necesitatea
    ca estul Europei să fie reprezentat în viitoarea conducere a principalelor
    instituţii europene.


    În poziţiile cheie ale Europei trebuie găsit echilibrul
    geografic. Nu există nicio îndoială în această privinţăˮ    , a spus Manfred Weber.
    Să preciz    ăm că, în primăvară, Bucureştiul
    va fi gazda atât a congresului Partidului Popular European, cât şi a reuniunii
    liderilor Partidului Socialiștilor Europeni.


  • Preşedintele României în Parlamentul European

    Preşedintele României în Parlamentul European

    Demarată în 2022, la scurt timp după declanşarea de către Federația Rusă a războiului împotriva Ucrainei, seria de dezbateri Aceasta este Europa a ajuns la a 13-a ediție, în cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a prezentat în Parlamentul European viziunea sa asupra viitorului Europei şi soluţii la problemele cu care aceasta se confruntă. Proiectul european necesită zi de zi atenţie, efort, răbdare şi onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită şi prosperă, a declarat șeful statului român la Strasbourg, unde a subliniat că România de astăzi este un promotor puternic al acţiunii coordonate în spiritul valorilor europene.

    Avem responsabilitatea de a susţine o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noştri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democraţie şi dezvoltare. Iar o etapă cheie a acestui proces o reprezintă chiar alegerile europene. Priorităţile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri, vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru provocările viitorului, consideră președintele Iohannis, care s-a referit și la provocările geostrategice fără precedent cu care Uniunea se confruntă.

    Ordinea internaţională bazată pe reguli este pusă sub semnul întrebării iar şi iar. Rusia îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei. În UE peste tot, instabilitatea şi insecuritatea au atins cote alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situaţia din Marea Roşie şi evoluţiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securităţi, a punctat oficialul român. În același timp, a adăugat acesta, schimbările de climă, dificultăţile economice, migraţia ilegală continuă să îşi genereze propriul impact negativ, crescând complexitatea dinamicii globale. Pe lângă toate aceste provocări, asistăm şi la o criză a valorilor şi la o criză a încrederii publice în instituţiile noastre.

    Președintele a subliniat importanța acțiunii UE fondate pe unitate, solidaritate, coeziune și stat de drept și a pledat pentru un sprijin continuu pentru Ucraina, adăugând că apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu se poate confrunta cu o oboseală a solidarității. În discursul său, președintele Iohannis a spus că România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a UE, care a adus beneficii incontestabile și concrete cetățenilor români. Extinderea familiei noastre europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea, a spus liderul de la București, referindu-se la deciziile istorice luate de Consiliul European în decembrie 2023 cu privire la Republica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Președintele a subliniat, de asemenea, că UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație și a solicitat aderarea deplină a României la spațiul Schengen cât mai curând posibil, permițând astfel țării să contribuie concret la consolidarea securității UE


  • Fermieri versus Comisia Europeană

    Fermieri versus Comisia Europeană

    Preşedinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, a propus, marți,     în plenul Parlamentului European de la Strasbourg,
    retragerea unui proiect de lege menit să reducă la jumătate utilizarea
    pesticidelor în UE. Proiectul legislativ constituie un element de bază al
    Pactului Verde European şi planifică să reducă la jumătat,e până în anul 2030,
    utilizarea produselor chimice fitosanitare (comparativ cu perioada 2015-2017). Propunerea, care a fost respinsă la sfârşitul lunii noiembrie în
    Parlamentul European, în timp ce negocierile dintre state erau împotmolite, ‘a
    devenit un simbol al polarizării’, a declarat     şefa
    Comisiei Europene în faţa eurodeputaţilor, reuniţi în sesiune plenară.


    În
    timpul discuțiilor, aproximativ 20 de tractoare, câteva zeci de agricultori s-au
    adunat în faţa sediului Parlamentului European pentru a pune presiune asupra
    europarlamentarilor. Măsurile de securitate au fost sporite în zonă, pentru a
    bloca accesul protestatarilor, care au arborat steaguri şi pancarte cu
    revendicările lor. Au fost două manifestaţii distincte: una a coordonării
    rurale, pentru a denunţa importul de produse din ţări precum Ucraina, care nu
    sunt supuse aceloraşi norme ca în Franţa, şi o alta a unei confederaţii care se
    opune noilor organisme modificate genetic.


    Proteste au avut loc, în ultimele
    zile, în mai multe state europene. Fermierii spanioli
    au blocat, marţi, traficul pe unele dintre cele mai importante autostrăzi,
    alăturându-se omologilor europeni care protestează faţă de costurile mari, birocraţie şi     concurenţa
    din ţările non-UE. Mulţi au ieşit pe străzi cu tractoarele, creând blocaje în
    trafic în întreaga ţară. La fel ca şi colegii lor din Franţa, Olanda, Belgia şi
    Portugalia, fermierii spanioli se plâng de birocraţia europeană greoaie,
    preţurile mici pe care le primesc pentru produsele lor şi creşterea costurilor.
    Și     agricultorii din Grecia au protestat în
    aproape toată ţara, au consolidat     blocajele rutiere la nivel regional şi
    au organizat mitinguri cu tractoare. Ei cer revizuirea Politicii Agricole Comune
    a UE, care, în opinia lor, le-a redus considerabil veniturile, dar şi
    compensaţii pentru pierderile suferite din cauza preţurilor ridicate ale
    produselor necesare pentru culturi. Demonstrațiile     s-au extins și în Germania și Polonia.


    Şi agricultorii italieni se
    pregătesc pentru manifestaţii de amploare în zilele următoare. Marți     au
    protestat și fermierii bulgari     prin blocarea
    temporară a drumurilor principale şi a punctelor de frontieră, inclusiv cu
    România.     Guvernul de coaliţie de la
    București a ajuns, la sfarșitul săptămânii trecute, la un acord
    cu fermierii şi transportatorii. În România, sute de fermieri şi
    şoferi de camioane au protestat     împotriva creșterii costurilor
    afacerilor,     convoaiele de tractoare şi camioane
    încetinind sau blocând traficul pe drumurile naţionale din apropierea marilor
    oraşe, inclusiv în jurul capitalei. De asemenea, protestatarii au blocat pentru
    scurt timp o trecere a frontierei cu Ucraina şi au încercat să întrerupă
    accesul în portul Constanţa de la Marea Neagră.


  • Rezoluție a Parlamentului referitoare la avioanele electrice

    Rezoluție a Parlamentului referitoare la avioanele electrice

    Recent , a fost negociat raportul
    inițiativă proprie a Parlamentului European, referitor la avioanele
    electrice. Mulți cetățeni europeni consideră că viitorul este al aviației cu
    combustibili alternativi. Se discută în acest raport și despre avioanele
    hibride, care pot utiliza motorul cu combustie pentru decolare și aterizare și
    în zbor să folosească motoarele electrice.

    Europarlamentarul Marian Jean
    Marinescu este de părere că acest raport care poate să oblige Comisia să vină
    deja cu reglementări în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât Agenția pentru
    siguranță în aviație deja lucrează la acest lucru.




    Am votat în această perioadă un raport de proprie inițiativă,
    un raport care nu este legislativ. A fost propunere a comisiei pentru transport
    de a face o rezoluție a Parlamentului European referitoare la avioanele
    electrice.

    Aviația este sub o presiune uriașă datorită emisiilor și sunt foarte
    mulți care propun diverse măsuri pentru a limita transportul aeronautic,
    inclusiv înlocuirea zborurilor cu trenuri pe cale ferată la distanțe care să
    aibă o durată de 2,5h de exemplu, Spania , 2h, Italia.

    Bineînțeles, acolo unde
    există trenuri cu viteză foarte mare, noi spunem, noi, fiind o parte din cei
    care lucrează în acest domeniu, că viitorul este al aviației cu combustibili
    alternativi și cu bineînțeles, emisii reduse, lucru care este tehnologic
    posibil în acest moment, să vedem de unde putem să avem cantitatea de combustibil
    alternativ care este necesară pentru a acoperi tot necesarul pentru toate
    avioanele. Aici este marea problemă. Există
    și un regulament în această direcție ce procent de combustibil alternativ ar
    trebui utilizat până în 2030, dar există și posibilitatea de noi tehnologii
    care nu există în acest moment dezvoltate la nivel de practică:
    avioanele electrice, avioanele cu hidrogen.

    S-a elaborat un astfel de document
    în care se arată toate avantajele unor avioane electrice regionale, deci pe
    distanțe foarte mici, pentru că este evident că în acest moment greutatea
    bateriilor constituie o problemă pentru avioane, dar deja sunt în proiectare.

    În același timp, se discută și ideea de motoare de avioane hibride, adică
    pentru partea de decolare-aterizare să utilizeze motor cu combustie și apoi cu
    motoare electrice, astfel încât să se mărească distanța la care pot să zboare.

    Cred că este un raport care poate să oblige comisia să vină deja cu niște
    prevederi. Să sperăm că foarte curând vom vedea astfel de produse în realitate.




  • Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene?

    Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene?

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    A doua dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 23 ianuarie 2024 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene? Cum pot fi determinaţi tinerii să meargă la vot?“.



    Ce


    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Siegfried Mureşan, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Președintele Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Ramona Strugariu, REPER, Grupul Renew Europe, Vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Vincze Loránt, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri constituționale, Nicolae Ştefănuţă, independent, Vicepreședinte al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, şi Laurenţiu Plosceanu, Vicepreşedinte pentru Comunicare al Comitetului Economic şi Social European. Nu a mai putut participa, din motive de agendă, un reprezentant al Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • Interviu cu eurodeputatul Dragoş Tudorache

    Interviu cu eurodeputatul Dragoş Tudorache

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Dragoş Tudorache, REPER, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Dl. Tudorache este Vicepreședinte al Grupului Renew Europe şi membru în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.



  • Interviu cu eurodeputatul Daniel Buda

    Interviu cu eurodeputatul Daniel Buda

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Daniel Buda, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Buda este Vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală şi membru supleant în Comisia pentru dezvoltare regională şi în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European.




  • Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Iuliu Winkler, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Winkler este Vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, membru supleant al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.




  • Interviu cu eurodeputatul Vlad Botoş

    Interviu cu eurodeputatul Vlad Botoş

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Vlad Botoş, USR, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Botoş este Vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională, membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor şi membru supleant al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.




  • Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Cristian Buşoi, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Buşoi este Președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie şi membru al Subcomisiei pentru sănătate publică din Parlamentul European.




  • Interviu cu eurodeputata Ramona Strugariu

    Interviu cu eurodeputata Ramona Strugariu

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputata Ramona Strugariu, REPER, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Doamna Strugariu este Vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova şi membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European.




  • Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    La ultimul Consiliu European din decembrie 2023, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat decizia deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, a fost luată decizia lansării negocierilor de aderare și cu Bosnia și Herțegovina, atunci când vor fi îndeplinite criteriile necesare. Georgiei i-a fost oferit statutul de țară candidată, iar liderii europeni au confirmat angajamentul colectiv față de un viitor în care toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest să facă parte din Uniunea Europeană.

    În acest context, Comisia Europeană începe procesul de examinare și definire a cadrului de negociere, dar va demara și un proiect privind reformarea internă a Uniunii Europene.

    Vom începe să lucrăm la propriile noastre reforme, astfel încât să ne pregătim pentru o Uniune cu peste 30 de state membre, a spus șefa executivului european, Ursula Von der Leyen, în discursul rostit recent în Plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

    Luna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o comunicare în acest sens către Parlamentul European și Consiliu.

    În ceea ce privește sprijinul financiar acordat Ucrainei, preşedinta Comisiei Europene este încrezătoare că se va găsi o soluţie din partea tuturor celor 27 de membri ai UE.

    La reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, atunci când liderii țărilor membre au convenit să înceapă discuţiile de aderare cu Ucraina, nu au dat undă verde pachetului financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru această ţară, din cauza veto-ului Ungariei.

    Ursula Von der Leyen: Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a sta alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie, dar trebuie să susţinem această decizie şi cu fondurile necesare. Am propus garantarea unei finanţări stabile şi pentru Ucraina în următorii patru ani, pentru a sprijini funcţionarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia, pentru a o aduce mai aproape de UE şi pentru această nevoie de un buget european actualizat.

    Este de așteptat ca la Consiliul European extraordinar programat pe 1 februarie, cele 27 de state membre ale UE să ajungă la o poziţie comună privind revizuirea bugetului multianual şi cu punerea la dispoziţia Ucrainei a celor 50 de miliarde de euro.


  • O economie pentru oameni/O economie în slujba cetăţenilor

    O economie pentru oameni/O economie în slujba cetăţenilor

    Una dintre
    cele şase priorităţi comune ale instituţiilor europene este O economie în serviciul cetățenilor.
    Aceasta urmăreşte ca redresarea economiilor statelor membre după criza
    provocată de pandemie să se resimtă la nivelul
    întregii societăți, prin aprofundarea pieței unice și consolidarea ramurilor
    industriale, depunând eforturi pentru o mai mare echitate socială și
    prosperitate.


    Într-un recent birefing de
    presă, organizat la Biroul Parlamentului European în România, europarlamentarul
    Dragoş Pîslaru a menţionat două dosare-cheie, de pe agenda instituţiilor
    europene, mobilitatea lucrătorilor în Uniunea Europeană şi mobilitatea
    digitală, care se adaugă multor alte dosare din domeniul economico-social,
    aflate în diferite etape ale procedurilor de dezbatere, negociere şi adoptare.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Euroborametru: Românii, interesați de alegerile europene

    Euroborametru: Românii, interesați de alegerile europene


    Românii sunt interesați de alegerile europene și ar ieși în număr mare la vot dacă scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, arată un sondaj Eurobarometru. În același timp, cetățenii din țara noastră au dificultăți în plata facturilor în număr mai mare decât ceilalți europeni și doresc ca Parlamentul European să sprijine mai mult economia.



    Șapte din zece români (69%) consideră că statutul de membru al UE aduce beneficii țării noastre, arată un sondaj Eurobarometru efectuat la cererea Parlamentului European. Procentul este cu doar trei puncte procentuale sub media blocului comunitar (72%).



    Pentru respondenții din România cel mai mare beneficiu sunt oportunități de lucru aduse de UE (42%). Îmbunătățirea nivelului de trai (28%), contribuția UE la menținerea păcii (25%) și cooperarea cu alte state europene (25%) sunt următoarele aspecte pozitive numite de români. La nivel Uniunii, 34% au numit contribuția UE la menținerea păcii și consolidarea securității ca un beneficiu și același procent vede ca beneficiu îmbunătățirea cooperării dintre țările Uniunii.

    51% dintre români consideră apartenența la UE un lucru bun, cu zece puncte procentuale sub media UE

    eb-dec2023-apartenenta-ue.jpg



    Jumătate dintre cei chestionați în România (49%) au o imagine pozitivă despre UE, în timp ce 35% au o imagine neutră și alți 16%, una negativă. Ponderea este cu patru procente peste media UE (45%). În schimb, doar 60% dintre români consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, față de 70% media UE.



    Europenii se confruntă în continuare cu dificultăți financiare în contextul inflației crescute din ultimii doi ani. Astfel, aproape trei sferturi dintre respondenții din întreaga Uniune (73 %) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor. În același timp, 37% dintre cetățenii UE întâmpină dificultăți în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori. Ponderea este cu mult mai mare în România unde 57% dintre cei intervievați spun că întâmpină dificultăți la plata facturilor.



    Referitor la aceste rezultate, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat: Acest Eurobarometru arată că Europa contează. În acest context geopolitic și socioeconomic dificil, cetățenii au încredere că Uniunea Europeană găsește soluții. Marea majoritate a europenilor consideră că acțiunile UE au avut un impact pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi. Democrația nu poate exista de la sine. Trebuie să o protejăm și să o păstrăm, prin votul nostru.

    43% dintre români știu când va fi organizat scrutinul pentru alegerile europene, față de numai 28% media UE

    eb-dec2023-data-alegeri-pe.jpg



    Potrivit Eurobarometrului, românii sunt mai interesați de alegerile europarlamentare decât majoritatea europenilor (60% în România și 57% media UE). De asemenea, 75% dintre respondenții din țara noastră au declarat că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână, cu șapte procente peste media europeană (68%). 59% dintre români doresc ca forul legislativ european să joace un rol mai important (53% media UE).



    Românii consideră că prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%, față de 29% media UE), sănătatea publică (35% și 34% media UE) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (34% și 36% media UE). La nivelul celor 27 de state membre, migrația și azilul (18%) a crescut pe lista priorităților cu șapte puncte procentuale față de toamna anului trecut.




    Sursa infografice: Parlamentul European