Tag: Parlamentul Ivropean

  • Parlamentul Ivropean andrupaști Ripublica Moldova

    Parlamentul Ivropean andrupaști Ripublica Moldova

    Parlamentul Ivropean apufusi sâ-lli da ali Republicâ Moldova nai ma marea pachetâ finanțiarâ di andrupari ditu isturia a statlui românofon, di 1,9 miliardi di evradz.

    Mecanismul di reformâ şi crişteari ti Republica Moldova ari tu umuti s-u agiutâ s-țânâ keptu a cripăriloru ți li ari, ma multu zñia di la polimlu di preșcăvie ali Arusie contra ali Ucrainâ, cripări tu securitati, icuomie şi mileti. Pacheta pruveadi darea di 520 miliuni di evradz di turlie granturi, deadunu cu 1,5 miliardi di evradz di turlie mprumuturi cu tocu scâdzutu, ațea ți va u agiutâ Moldova sâ-s reformeadzâ fârâ s-adunâ borgi ți nu poati s-u pâlteascâ.

    Mecanismul pruveadi, tutnâoarâ, unâ prefinanţari di 18% ditu andruparea totalâ ți da izini la unâ scumbuseari ayuñisitâ a izvurloru ta s-da curai ali securitati energheticâ, ali infrastructurâ di dânâseari ali arușfeti şi modernizarea a servițiilor publiți. 20% ditu fondurli ți nu s-pâltescu nâpoi va s-hibâ dati ti anvârtușarea a instituţiilor ali Republicâ Moldova pritu sistemi di chivernisi dighitalâ, di adrari a reformiloru a funcţionariloru publiț ş-a reformilor giudițiari, jgllioati di prota thesi ti chivernisearea cu hâiri a fondurlor UE.

    Ivroparlamentarlu român Siegfried Mureşan dzâsi că aesti fonduri va s-adarâ condiţiili ta s-poatâ s-hibâ ma vârtosu cratlu moldovenescu ditu videalâ icunomicâ, instituţionalâ şi suțialâ şi s-aproaki ma multu di Uniunea Ivropeanâ.

    Siegfried Mureşan: „Pâradzlli va s-agiungâ tu lucrări di infrastructurâ rutierâ, a calillei di heru, tamamu ș-a apuntillei di ligâturâ pisti Prut, ta s-leagâ ma ghini Ripublica Moldova di Uniunea Ivropeanâ. Pâradzlli va s-ducâ tu ligâturi energhetiți, emu electricu, emu gazi, anamisa di Ripublica Moldova şi România. Pâradzlli va s-ducâ tu instituţii di anvițari, sculii, grâdiniț. Pâradzlli va s-ducâ tu modernizări di spitali, bași ș-tu adrarea di dauâ spitali ma mări, reghionali, unlu tu arațili ș-alantu tu notlu ali Ripublicâ Moldova”.

    Siegfried Mureşan feați tâmbihi, ama, că, maca Ripublica Moldova va s-hibâ cumândâsitâ ma largu di kivernisi ți nu-și tiñiseaști borgili, atumțea, Planlu ivropeanu di crişteari va s-hibâ tu pirclliu.

    Unâ oarâ cu aprukearea a pachetâllei di finanțiari di andrupari, Parlamentul Ivropean apufusi s-dișcllidâ unu birou di legâturâ Chişinău. Aestu va s-hibâ punctu di ligâturâ anamisa di Bruxelles şi Parlamentili naţionali, suțietatea țivilâ şi partenerlli locali ditu reghiunea a Suțatâllei ditu Apirita ali Uniuni Ivropeanâ, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.

    Prezidentul a Leghislativlui moldovean, Igor Grosu, s-hârsi di apofasi ș-dzâsi că Biroul va s-agiutâ la fâțearea ma bunâ a proțeslui leghislativu, ama ș-la informarea a țetăţeñilor di hâirea di aprukeari di marea taifâ ivropeanâ.
    Tu arada a lui, vițepremierlu moldovean ti Integrari Ivropeanâ, Cristina Gherasimov, luyursi că apofasea easti unu vârtosu simnal di andrupari.

    Ripublica Moldova dipusi câftarea di aprukeari la Uniunea Ivropeanâ tu meslu marțu 2022 și apruke statutlu di vâsilie candidatâ tu melsu cirișaru idyiulu anu.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • România, anamisa di alidzeri

    România, anamisa di alidzeri

    Rezultatlu ditu protlu turu a alidzerlor prezidențiali, ți dusi la unâ arupeari istoricâ di partidili tradiționali, avu efecti mări pi pâzarea finanțiarâ, trunduindalui bursa și criscândalui costurli iu s-amprumutâ Bucureștiul. Analișțâlli dzâcu că tora, investitorlli u mutrescu România ca pi unâ vâsilie riscantâ, di cara candidatlu tsi inși pi protlu locu tu aestu turu ari viziuni icunumiți ș-politiți luyursiti ca hiindalui alargu di axiili ivrupeani. Prit misurli pripusi di candidatlu Călin Georgescu ari ș-unâ cotâ unicâ di 10%, stimularea ali sirmai, impozitarea a mărloru companii cu 2% pi țifra di emburlâchi, cata cumu și redirecționarea a fondurloru ivrpeani câtâ ñițlli nicuchiri ș-angâsâiarea a suțatâllei libirâ a nicuchirloru agricoli tu cooperativi.

    Economișțâlli dzâcu că planlu a lui icunumic easti nirealistu și minduescu că ampârțarea ali Românie di pâzarea ivrpeanâ va s-hibâ un funico ti companiili locali. Ei facu tâmbihi ti piriclul tu cari easti România tu contextul a rezultatiloru ditu protlu turu. Ari unu piriclu ca vâsilia s-intrâ tu unâ crizâ ditu cari nu mata va s-poatâ s-iasâ, dzâcu analișțâlli. Dupâ darea tu padi a rezultatiloru a protlui turu, Bursa di Valori București scâdzu cu aproapea dauâ puncti, costurli amprumut ali vâsilie criscurâ, iara analișțâlli minduescu că unu episod di euroscepticismu poate s-ducâ la chirearea a fondurloru UE ș-la unâ crizâ finanțiarâ.

    Di altâ parti, contextul electoral diu Românie dusi la reacţii di nihâristuseari em tu Parlamentul Ivropean, em tu Comisie. Evenimentili furâ bâgati tu mengâ ș-di presa internaționalâ, publicații cata cumu Financial Times și Bloomberg scriindalui ti efectili politiți ș-icunumiți a rezultatiloru ditu protlu turu. Bloomberg, bunâoarâ, scrisi că ițido cari va u llia putearea di București va s-lipseascâ s-lucreadzâ la andridzearea a finanțiloru ali Românie, dupâ ți pandemia, inflația multu mari, polimlu ditu Ucraina și hărgili guvernamentali adusirâ vâsilia tu unâ catastisi lai. Analișțâlli a publicațillei liyursescu că crișterli fapti cușia a tinjillei di cathi mesu minimâ, angâsâiti di tuti guvernili di București tu dețeniul ditu soni, avurâ maș unu impactu ñicu, di itia că firmili avurâ zñii di la criștearea a pâhadzloru cu forța di lucru și di scâdearea a numirlui di lucrâtori calificați. Iara Financial Times, scrisi, unâ ș-unâ dupâ ți furâ scoasi tu padi rezultatili, “unu politițianu pro-arus ș-di extremâ ndreapta amintă protlu turu a alidzerloru prezidențiali ditu Românie, trunduindalui ziga politicâ a vâsilillei”.

    Dupâ „gâilipserli externi” ți inșirâ tu migdani dupâ protlu turu a alidzerilor prezidenţiali, ministerlu di Externi di București pitreați hâbarea că România easti „susto” pi calea a andruparillei a axiiloru dimucratiți, a ndrepturlor a omlui, ș-a egalitatillei di gen, alumta contra a antisemitismului, a xenofobillei şi ițido turlie di discriminari. Scrie nica că “tuti căili di politicâ externâ ali Românie suntu ligati di alickearea ali Românie la spaţiul di libirtăţ şi-ndrepturi garantati di statutlu di vâsilie membrâ ali Uniuni Ivropeanâ şi aliatâ NATO’.

    Autor: Daniela Budu

    Apriduțearea: Aurica Piha