Cât timp nu
vor fi primiți în Spațiul Schengen, de liberă circulație, românii și bulgarii
vor continua să se simtă cetățeni de mâna a doua ai Uniunii Europene -
avertizează, de ani buni, presa și clasa politică de la București și Sofia.
Tema devine cu atât mai presantă cu cât, anul viitor, în iunie, Uniunea își va
alege un nou Parlament, iar frustrarea provocată de această excludere
nemeritată alimentează cota electorală a partidelor eurosceptice ori de-a
dreptul antieuropene din cele două țări.
Membre ale structurilor comunitare
încă din 2007, România și Bulgaria sunt ținute în anticamera Schengen de mai
bine de un deceniu, în timp ce Croația, intrată în Uniune abia în 2013, a fost,
deja, cooptată, acum un an, în spațiul de liberă circulație. Acolo, peste 400
de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la frontierele
interne. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, doar Bulgaria și România,
precum și insulele Cipru şi Irlanda nu fac parte din Spaţiul Schengen. Acesta
cuprinde, în schimb, patru ţări non-UE: Elveția, Liechtenstein, Islanda și
Norvegia.
Pentru admiterea de noi membri, e nevoie de acceptul unanim al celor
vechi, iar Olanda a blocat, până acum, candidatura Bulgariei, în timp ce
Austria a obstrucționat primirea României. Luni, ministrul de Interne în
guvernul conservator de la Viena, Gerhard Karner, a anunțat că a prezentat
Comisiei Europene măsuri pe care aceasta să le implementeze înainte ca Austria
să fie de acord cu intrarea României şi Bulgariei în Schengen, prin deschiderea
graniţelor aeriene. Este nevoie, spune el, de progrese în domeniul protecţiei
frontierelor externe terestre ale Uniunii, prin triplarea numărului de
poliţişti.
De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura
de protecţie a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, ministrul
Karner solicită preluarea de către România şi Bulgaria a solicitanţilor de
azil, în special afgani şi sirieni, care-ar fi trecut pe aici înainte de a
ajunge în Austria. La Sofia, premierul Nikolai Denkov, citat de corespondentul
Radio România, a calificat, imediat, pretențiile austriece drept inacceptabile
și a precizat că guvernul său refuză să preia migranţi din Austria. Mai
maleabilă, clasa politică românească a reacționat nuanțat.
Premierul social-democrat
Marcel Ciolacu s-a felicitat pentru anunțul Vienei, pe care și l-a arogat drept un succes
personal, în timp ce opoziția l-a calificat drept praf în ochi, cât timp
românilor nu li se deschid și frontierele terestre, unde așteaptă la cozi
nesfârșite și unde economia națională pierde zeci de milioane de euro pe zi. Ca
diplomat profesionist, ministrul de
Externe, Lumința Odobescu, a îndemnat la prudență și a amintit că
trebuie aşteptat şi acordul Parlamentului Olandei pentru ridicarea vetoului
pentru Bulgaria şi abia după aceea pot fi planificate etapele următoare ale
aderării la Schengen.