Tag: Parlamentului European

  • Generaţia Z şi gaming-ul

    Generaţia Z şi gaming-ul

    Aproape 8 milioane de români joacă jocuri video, potrivit unui studiu realizat în noiembrie 2022. Piaţa jocurilor video s-a dezvoltat puternic în ultimi ani. Comisia Europeană citează date ale Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa conform cărora jumătate din populaţia Uniunii Europene, care numără aproape 447 milioane de persoane, se consideră utilizatori de jocuri video.



    Studiul despre utilizatorii de jocuri video din România relevă faptul că jumătate din românii care aleg această metodă de petrecere a timpului liber sunt femei. Totodată, vârsta medie a celor care se joacă este de 27 de ani la bărbați și 32 de ani la femei. Andreea Medvedovici Per, director executiv al Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România şi vicepreședinte al Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa, spune că peste 7.000 de profesionişti lucrează în acest sector. Cu toate acestea, jocurile video încă sunt privite cu ochi critici în România, drept o activitate care nu aduce beneficii şi care deturnează atenţia tinerilor de la lucrurile importante, precum educaţia.



    Piaţa de gaming s-a aflat şi în colimatorul Parlamentului European. Instituţia a avut mai multe iniţiative, la început de 2022, menite să reglementeze mai bine sectorul dezvoltării de jocuri video şi să combată problemele cu care se confruntă grupurile vulnerabile, precum minorii. Europarlamentarul român Victor Negrescu a mărturisit că a jucat şi încă joacă jocuri video. Potrivit acestuia, jocurile video sunt şi un important instrument educaţional, dar atrage atenţia și asupra pericolelor care apar atunci când această activitate nu este supervizată de adulţi.



  • Pescuitul si protejarea ecosistemelor marine

    Pescuitul si protejarea ecosistemelor marine

    Pescarii din România au în față o nouă provocare, cel mai recent plan de acțiune pentru protejarea și refacerea ecosistemelor marine încurajează pescuitul tradițional, concomitent cu reducerea utilizării combustibililor folosili în navigație. Între timp, autoritățile din orașul port Constanța au pus gând rău adăposturilor pescărești de la malul Mării Negre, pe care le-ar vrea demolate până la debutul sezonului estival.



    Cum se văd lucrurile la nivelul Comisiei Europene din perspectiva comisarului euroepan de mediu, Virginijus Sinkevičius și cum stau ele, de fapt, la nivel local, conform dialogului avut cu Sorin Mănăilă, președintele Federației ROMFISH, care reprezintă interesele pescarilor de la Marea Neagră, şi cu europarlamentarul Carmen Avram, membru supleant în Comisia de Pescuit și Acvacultură a Parlamentului European?



  • Sprijinul politic la nivelul Uniunii Europene pentru politicile din domeniul mediului și energiei

    Sprijinul politic la nivelul Uniunii Europene pentru politicile din domeniul mediului și energiei

    Într-un context
    instituțional din ce în ce mai complex la nivelul Uniunii Europene, este
    important să fie înțelese modalitățile prin care este construit consensul
    pentru politicile majore, subliniază Clara Volintiru, Maria-Florina Popescu,
    Doru Franțescu și Melania-Gabriela Ciot într-un articol publicat în numărul din
    decembrie 2019 al revistei Romanian Journal of European Affairs.

    Pornind
    de la recenta experiență a președinției României la Consiliului Uniunii
    Europene, autorii urmăresc eforturile instituționale ale noilor State Membre,
    într-un context european foarte dinamic, mai ales în ceea ce privește domeniile
    mediu și energie. Utilizând atât date cu privire la deciziile anterioare ale
    Parlamentului European, cât și documente și statistici oficiale, studiul
    concluzionează că Statele Membre din Europa de Est au perspective foarte
    diferite cu privire la aceste două domenii, fiind favorabile
    interconectivității energetice, dar reticente în acceptarea și punerea în
    aplicare a standardelor de mediu.


    Articolul poate
    fi citit integral online la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2019/11/Art.-2-Clara-Volintiru.pdf.




    (Ionuț-Mircea
    Marcu, Expert,
    Serviciul Studii Europene, Institutul European din România)