Radio România Internațional

Tag: partener

  • Relaţiile româno-germane

    Relaţiile româno-germane

    Germania este,
    de mulţi ani, primul partener
    comercial şi al treilea investitor în România, iar potenţialul de dezvoltare continuă să fie unul ridicat. Relaţia cu acest stat este una strategică,
    a declarat, luni, preşedintele Klaus
    Iohannis, după convorbirile de la
    Bucureşti cu omologul său german, Joachim Gauck.

    Şeful statului german, aflat într-o vizită de trei zile în România, a
    afirmat, la rândul său, că
    România are nevoie de un cadru legal şi sigur pentru a beneficia de potenţialul economic de care dispune. El a
    mai precizat că Germania urmăreşte cu atenţie reformele precum
    şi lupta anticorupţie din România. Justiţia, a spus acesta, poate să ofere soluţii la problemele existente, iar DNA
    reprezintă unul dintre pilonii
    principali ai procesului de reformă.

    În cadrul convorbirilor bilaterale de la
    Bucureşti, preşedinţii au mai discutat despre apropiatul summit NATO de la
    Varşovia, care trebuie să transmită un mesaj puternic de solidaritate, unitate
    şi coeziune în actualul context internaţional. Klaus Iohannis a
    reiterat poziţia României privind
    întărirea echilibrată şi proporţională a flancului estic al NATO, inclusiv a
    dimensiunii sale sudice, având în vedere evoluţiile de securitate din zona
    Mării Negre. După ce ministrul german de externe a declarat, recent, că acţiunile NATO pe flancul estic irită Rusia, preşedintele federal
    a fost nevoit să explice, la
    Bucureşti, că Germania nu neagă evidenţele şi pericolul, dar vrea un climat mai
    favorabil în relaţia cu Moscova.

    Joachim Gauck a mai avut, luni,
    întrevederi, la
    parlament si la guvern. Preşedintele
    Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a deplâns, cu aceasta ocazie, faptul că multe ţări occidentale nu şi-au dat
    acordul pentru aderarea României la spaţiul Schengen din considerente de
    politică internă şi a apreciat că spaţiul european de liberă circulaţie s-a
    transformat într-un instrument politic. Atâta vreme cât România nu este
    integrată şi în Spaţiul Schengen, avem o componentă care ne
    lipseşte si care nu ne pune pe acelaşi rang
    cu celelalte ţări europene,     a spus
    Tăriceanu.

    În
    cea de-a doua zi, penultima, a vizitei preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck,
    au fost programate un discurs despre
    Europa, susţinut la invitaţia Colegiului Noua Europă şi a Ambasadei germane la
    Bucureşti şi o vizită, împreună cu Klaus Iohannis, în municipiul Sibiu-capitală culturală europeană în 2007 şi importantă vatră a convieţuirii între
    etnicii români şi germani. De altfel, Joachim Gauck a
    lăudat modelul românesc de convieţuire interetnică şi a mulţumit autorităţilor
    române pentru cum administrează chestiunile culturale şi identitare care ţin de
    minoritatea germană. El a spus că, de fapt, asta înseamnă Europa. Preşedinţii
    român şi german au convenit ca România şi Germania să coopereze în proiecte concrete de
    restaurare a bisericilor evanghelice fortificate din Transilvania.

  • Jurnal românesc – 4.03.2016

    Jurnal românesc – 4.03.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis
    a declarat că Armata Română este unul dintre pilonii
    Statului, o instituţie fundamentală, pe care cetăţenii o privesc cu respect şi
    mândrie. Am deplină încredere în Armata Română, a mai spus şeful statului, la
    prezentarea bilanţului MAPN pe 2015. Prezent, şi el, la eveniment, premierul
    tehnocrat Dacian Ciolos a apreciat că România va continua să fie furnizor de
    securitate la frontiera estică a NATO şi a UE, într-un context geopolitic
    complicat. El a subliniat că, în acest sens, este determinantă creşterea
    bugetului Apărării la minimum 2% din PIB în 2017 şi menţinerea cel puţin la
    acest nivel în următorul deceniu.Ministrul
    Apărării, Mihnea Motoc, a afirmat că românii au aşteptări mari de la Armată şi
    de la NATO şi a apreciat că 2016 va fi
    un an mai intens ca precedentul. Se poate conta pe Armată că îşi va îndeplini
    pe de-a-ntregul misiunile şi sarcinile’, a adăugat Motoc.






    Ministrul
    delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a
    întâlnit, joi, 3 martie, în Italia, cu prefectul de Bologna, Ennio Mario
    Sodano, şi cu primarul oraşului, Virginio Merola. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului de Externe, cu această ocazie a fost subliniată importanţa
    promovării consecvente a membrilor comunităţii româneşti în structurile de
    reprezentare şi administrative din Italia. Ministrul Stoenescu a apreciat
    sprijinul pe care autorităţile din Peninsula îl acordă membrilor comunităţii
    româneşti în procesul de integrare. De asemenea, a fost evidenţiată contribuţia
    semnificativă pe care comunitatea românească o are la bunul mers al societăţii
    şi economiei italiene. Agenda ministrului delegat a inclus şi o întrevedere cu
    Gianpiero Bocci, subsecretar de stat în Ministerul de Interne de la Roma. Cei
    doi şi-au arătat deschiderea pentru o colaborare eficientă în procesul
    electoral organizat de autorităţile române în 2016.






    Comisarul
    european pentru politică regională, Corina Creţu, a exprimat, joi, la
    Bucureşti, îngrijorarea Executivului comunitar faţă de ritmul lent al României in
    deschiderea sesiunii de proiecte pentru exerciţiul financiar al UE din perioada
    2014 – 2020. Oficialul european a avertizat autorităţile de la Bucureşti că, pe
    termen scurt, există riscul ca România să piardă trei, patru miliarde de euro,
    în cazul în care nu se iau măsuri. La rândul său, vicepremierul Vasile Dâncu a
    apreciat că, în ultimii ani, România putea să aibă un ritm de absorţie mult mai
    bun. El a mai spus că, din cauza sistemului de achiziţii publice, cooperarii
    inter-instituţionale şi a lipsei de experienţă, România a avut o rată scăzută
    în atragerea fondurilor europene.






    România este un
    partener economic strategic pentru Ungaria, în măsura în care schimburile
    comerciale bilaterale s-au ridicat, anul trecut, la 7,3 miliarde de euro.
    Declaraţia a fost făcută de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe,
    László Szabó, la un forum economic organizat la Budapesta. Potrivit acestuia,
    cele mai importante domenii de colaborare sunt industria energiei,
    transporturile şi turismul. Prezent la forum, secretarul de stat în Ministerul
    de Externe de la Bucureşti, Alexandru Micula, a afirmat că, în 2015,
    schimburile comerciale bilaterale au atins un nivel record. Firmele româneşti
    au investit aproximativ 200 de milioane de euro în Ungaria, unde funcţionează
    şapte mii de întreprinderi româneşti mici şi mijlocii, a precizat Micula.

  • Relaţiile româno-iraniene

    Relaţiile româno-iraniene

    România poate fi o poartă de intrare a Iranului spre Europa. Aflat în
    vizită în Iran, şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a declarat pentru
    Radio România că mai mulţi reprezentanţi economici români au stabilit contacte
    cu companii iraniene în domeniile energiei, explorării şi prelucrării
    petrolului, industriei constructoare de maşini, agriculturii şi managementului
    resurselor de apă. Lazăr Comănescu: Am discutat pe larg cu omologul meu
    iranian (n.r, Mohammad Javad Zarif) despre oportunităţile care derivă din
    construirea unei infrastructuri de transport care să lege Iran via
    Azerdbaidjan, Georgia, Marea Neagră, direct Iranul de România şi mai departe
    prin Dunăre o rută de transport de care să beneficieze companiile iraniene în
    transportul produselor lor înspre Europa Occidentală. Pe fiecare domeniu,
    reprezentanţii comunităţii de afaceri româneşti care au fost prezenţi au
    stabilit deja sau sunt în curs de stabilire de contacte directe cu partenerii
    lor iranieni.     Lazăr Comănescu a identificat împreună cu interlocutorii
    iranieni domenii de cooperare economică.

    Lazăr Comănescu: Dorinţa şi interesul
    de a vedea revenirea României ca partener important economic al Iranului a fost
    cu tărie subliniată atât de preşedintele (n.r.Hassan) Rohani, cât şi de
    ministrul de externe. Am identificat, pornind şi de la experienţa trecută a cooperării noastre
    economice, dar ţinând seama şi de dezvoltările intervenite între timp, că sunt
    domenii unde potenţialul este deosebit de mare, în zona energiei, exploatarea
    şi prelucrarea petrolului, a gazelor, industria constructoare de maşini. În
    Iran se fabrică autoturisme licenţă Renault şi o bună parte din componentele
    acestor autoturisme vin din România.

    Iar acestea
    nu sunt singurele zone cu potenţial de colaborare economică bilaterală, a mai
    spus Comănescu: Există, de asemenea, potenţial deosebit în privinţa dezvoltării
    cooperării în agricultură, în domeniul industriei alimentare, în domeniul
    îmbunătăţirilor funciare şi managementului resurselor de apă, şi, extrem de
    importante mi se par oportunităţile pe care le oferă România ca poartă de
    intrare pentru Iran în Europa, Europa Centrală şi Răsăriteană, dar şi în UE, în
    ansamblul său.

    Comănescu a stabilit, împreună cu ministrul iranian al
    Economiei, Ali Tayebnia, formarea unor grupuri de lucru sectoriale pentru
    pregătirea Comisiei mixte economice, programată sa aibă loc la Bucureşti în
    cursul acestui an. Şeful diplomaţiei române a discutat şi cu Ali Larijani,
    preşedintele actualului Parlament.

  • Franţa, un important partener al României

    Franţa, un important partener al României

    Semnat în 2008, la Bucureşti, Parteneriatul
    strategic româno-francez – primul pe care Parisul îl încheia cu o ţară
    est-europeană – a rămas, o vreme, literă-moartă. Era nevoie de voinţă politică
    de ambele părţi pentru impulsionarea unei cooperări grevate inclusiv de
    imaginea negativă, adesea fabricată de presă sau folosită în scopuri
    politicianiste, a românilor stabiliţi în Hexagon.

    România şi Franţa sunt, însă,
    legate de o prietenie istorică, au importante obiective comune, iar diaspora
    românească, extrem de dinamică, este, în măsură covârşitoare, bine integrată,
    contribuind la bunul mers al ţării de adopţie. În acest context, prin vizita sa
    oficială de două zile, la Paris, premierul tehnocrat Dacian Cioloş, francofon
    şi francofil, a intenţionat să pună – aşa cum declara chiar el – cărămizi noi
    la o fundaţie deja solidă, exprimată, printre altele, printr-o conlucrare
    strânsă politică şi economică, aceasta din urmă marcată de prezenţa
    consistentă, în România, a unor mari grupuri industriale din domenii precum
    construcţia de maşini, aeronautică sau servicii publice.

    După reforme dificile imediat după instalarea
    crizei economice, în perioada 2009-2011, România a avut anual creştere economică
    – 3,4 – 3,5% anul trecut – şi anticipează una de 4% anul acesta. În consecinţă,
    cum România este una din ţările europene cu cea mai mare creştere economică,
    premierul Cioloş le-a transmis şi imm-urilor franceze că există un bun
    potenţial investiţional în sectorul agroalimentar sau energetic.

    A fost, totodată, evidenţiat interesul pentru menţinerea şi
    intensificarea cooperării sectoriale cu Franţa în domenii precum infrastructura,
    agricultura, dar şi pentru laserul de lângă Bucureşti, primul de mare putere
    din Europa şi al doilea din lume, şi pentru platforma de valorificare a
    acestuia. România – mai spuneau, la Paris, premierul Cioloş şi miniştrii care
    l-au însoţit – este probabil singura ţară din Europa Centrală şi de Est unde nu
    există, în mediul politic, partide extremiste, naţionaliste, care ar putea avea
    reacţii imprevizibile în deciziile politice şi în politicile economice. Este,
    în plus, una dintre cele mai mari pieţe de desfacere din Europa şi a făcut în
    ultimii ani progrese importante din punct de vedere administrativ, legislativ şi
    fiscal.

    Anul trecut a fost adoptat un nou Cod Fiscal, iar Taxa pe Valoare Adăugată
    a înregistrat o scădere, de la începutul acestui an, de la 24 la 20%. Or, pentru ca România să beneficieze la maxim de
    relaţiile sale istorice cu Franţa, atrăgând pe baza lor mai mult capital străin,
    actualul Guvern de la Bucureşti intenţionează să aibă o strategie pro-activă
    din punct de vedere comercial. În paralel, se doreşte o
    stimulare a prezenţei româneşti din Franţa, existând domenii în care România
    începe să aibă un potenţial de export din ce în ce mai important.

  • Vicepreşedintele SUA în România

    Vicepreşedintele SUA în România

    Puţine sunt ţările europene în care atât clasa politică, cât şi opinia publică să nutrească sentimente pro-americane la fel de intense ca în România. Aliată în cadrul NATO, legată de Washington printr-un parteneriat strategic, gazdă a unor baze militare şi a unor componente ale scutului american anti-rachetă, România poate, la rândul ei, conta pe Statele Unite în mod necondiţionat. Acesta a fost mesajul exprimat la Bucureşti de vicepreşedintele american, Joe Biden.



    Numărul doi de la Casa Albă nu e la prima vizită în România, dar de data aceasta a venit în mod expres pentru a reitera angajamentul Americii faţă de securitatea aliaţilor săi est-europeni, neliniştiţi de evoluţiile din Ucraina vecină. Pentru americani, a mai spus Biden, atât în nume propriu, cât şi al preşedintelui Barack Obama, este o obligaţie sacră să fie alături de români şi de NATO.



    Discursul rostit de el la Bucureşti a fost, însă, adresat nu doar gazdelor, ci şi Moscovei. La mai bine de două decenii după dezintegrarea a ceea ce, în epocă, era numit Imperiul Răului, cancelariile occidentale constată, stupefiate, revenirea în forţă a practicilor anexioniste staliniste şi a retoricii agresive de pe vremea Războiului Rece. Graniţele Europei nu trebuie să fie din nou schimbate cu forţa armelor, şi, de aceea condamnăm ocuparea Crimeei de către Rusia — a reiterat vicepreşedintele american poziţia Washingtonului şi a întregii Alianţe Nord-Atlantice.



    Preşedintele României, Traian Băsescu, a salutat reacţia imediată a Statelor Unite faţă de anexarea Crimeei. Suplimentarea forţelor aeriene, maritime şi terestre americane în regiune descurajează apetitul Rusiei de a redeveni Uniunea Sovietică — a tranşat, casant, şeful statului român.



    Potrivit şefului diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, vizita lui Joe Biden în România reprezintă un semnal politic foarte important de susţinere pentru un aliat fidel, un partener strategic al Statelor Unite, într-un moment complicat la frontierele estice ale NATO.



    Premierul Victor Ponta a spus, la rândul său, că România aşteaptă de la Statele Unite nu doar garantarea securităţii teritoriului, ci şi sprijin pentru asigurarea independenţei energetice faţă de Rusia.



    Prefaţată, vineri, de descinderea la Bucureşti a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, vizita lui Biden confirmă mesajul acestuia din urmă: România nu este singură in faţa ameninţărilor regionale. Rasmussen a salutat, de altfel, decizia Bucureştiului de a fi nu doar consumator, ci şi furnizor de securitate şi de a suplimenta, până în 2017, bugetul apărării până la două procente din PIB. România va fi, astfel, un exemplu pentru alte state membre NATO — a apreciat secretarul general.