Radio România Internațional

Tag: Parteneriat

  • Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

    Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

    Nica ditu eta 19, Parislu eara prota opţiuni ti elitili româneşțâ ți ș-pitrițea fciorilli la studii tu Ascâpitatâ. Tutu tu Frânțilli ș-aflarâ apanghiu mulţâ româñi ți loarâ parti la ximutarea ditu 1848, di cara minarea a loru di alâxeari fu dânâsitâ di reacţiunea di nuntru, andrupâtâ di ascherea otomanâ ș-aruseascâ di aputurseari.

    Istorițlli dzâcu că andruparea susto a amirălui frâncu Napoleon III-lu fu ațea ți apufusi ta s-facâ Unâ Prințipatili Româneșțâ, tu 1859. Franţia eara unu locu multu vrutu ti azilu ș-ti ațelli ți alumta contra a comunismolui ascâpaţ di dictatura ditu vâsilie, dictaturâ bâgatâ di ascherea sovieticâ di acâțari. Plichisitorlu Constantin Brâncuşi, eseistul Emil Cioran i dramaturgul Eugene Ionesco suntu numi avdzâti tutnâoarâ, mondiali, frânțeșțâ i româneşțâ.

    Mass-media ş-opinia publicâ ditu Hexagon vibrarâ la Revoluţia româneascâ anticomunistâ ditu 1989, ți s-bitisi cu cama di unâ ñilli di oamiñi vâtâmaț. Dupâ bâgarea ali democraţie Bucureşti, ligâturli di dauli părțâ româno-frânțeșțâ s-feațirâ tutu ma buni ş-ma streasi, iara tu 2008, simnarâ unu Parteneriatu Strateghicu. Tu aestu chiro, tu yizmâciuni 2006, Bucureştiul fu nicuchirlu ali andamusi francofonâ a șefañiloru di statu.

    Luni dicsearâ, Paris, premierlli româñi, Marcel Ciolacu, şi ațelu frânțescu, Michel Barnier, zburârâ ti anvârtușearea a Parteneriatlui Strateghicu di dauli părțâ, iu angricarâ ma multu pi icunumie ș-apârari. Doilli șefañi pufisirâ investiţiili tu dumeni-clleai, cata cumu dumenea IT, aeronauticâ ş-energheticâ, ți suntu di thimelliu.

    Fâțearea diplâ a emburlâchillei di dauli părțâ tu aeșțâ 16 di añi di Parteneriatu Strateghicu, s-veadi tu unâ crișteari a ligâturloru icunomiți cu tradiţie, cata cumu Dacia Renault, iara aesti suntu argumenti salami ta s-ducâ ninti lucurlu deadunu tu unâ turlie anvârtușatâ – dzâsi prot-ministrul Ciolacu, aleptu di corespondentul Radio România di Paris.

    Şeflu ali chivernisi di Bucureşti mindueaști că lucurlu deadunu s-feați ma salami tu ți mutreaști securitatea, ama ș-apofasea a prezidentului Emmanuel Macron, Franţa ş-lo rollu di naţiuni-cadru ali Parei di Alumtâ NATO tu Românie, unâ ș-unâ dupâ aputursearea ali Ucrainâ di Arusie, elementu di simasie ti anvârtușarea ali poziţie a Suțâllei pi flanculu ditu apiritâ. Fu scoasâ tu migdani ș-vrearea ali Franție ta s-creascâ prezenţa militarâ tu Românie, ți easti tora di 800 di aschirladz.

    Premierlu Ciolacu âlli hâristusi a omologlui Barnier ş-ti andruparea niacumtinatâ ali Franţie tu ți mutreaști integrarea acutotalui ali Românie tu Spaţiul Schengen, di libirâ urdinari, cata cumu ș-aderarea la OCDE, unâ prioritati mari ali chivernisi di Bucureşti.

    Anlu ți yini, România ş-Frânția va s-yiurtuseascâ 145 di añi di ligâturi diplomatiți şi ahurhirâ ta s-lucreadzâ la ma multi iventuri ți va sâ scoatâ tu migdani avuțâllia a dauloru culturi şi ligâturli anamisa di eali.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ambasada României în SUA – program ambiţios pentru promovarea parteneriatului cu SUA

    Ambasada României în SUA – program ambiţios pentru promovarea parteneriatului cu SUA

    Ambasada României la Washington anunță organizarea, în 2023, a unei serii de evenimente de diplomație publică de anvergură, parte a programului intitulat România-SUA un parteneriat pentru viitor: celebrăm talentul românesc. Programul va fi organizat după modelul celui de anul trecut, iar pentru atingerea obiectivelor acestuia ambasada are deja sprijinul unor companii românești.

    În 2022, ambasada a atras fonduri private de aproape jumătate de milion de dolari pentru promovarea României în SUA.

    Anul trecut, pentru organizarea evenimentelor dedicate marcării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România – SUA, precum și pentru promovarea intereselor românești, pe lângă alocațiile MAE din fonduri publice, ambasada a atras fonduri private în valoare de aproape jumătate de milion de dolari (481.000 USD).

    Vom continua să investim în promovarea unei bogate agende care să susțină Parteneriatul Strategic cu SUA. Facem acest efort pentru conștientizarea nevoilor de securitate ale României, precum și pentru a prezenta oportunitățile investiționale românești partenerilor americani. Vrem totodată ca prietenii americani să cunoască cât mai multe lucruri despre România și despre bogăția sa culturală. În tot acest demers, avem sprijinul unor companii românești, care dovedesc astfel că înțeleg nevoia de investiții în diplomația publică și se implică pentru promovarea imaginii României în SUA, a subliniat Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite.

    Conform Ambasadei, agenda de evenimente pentru 2023 va reflecta diversitatea dimensiunilor Parteneriatului Strategic, continuând să dezvolte și să valorifice oportunitățile și potențialul semnificativ al relației bilaterale.

    Mai multe informaţii privind planul de evenimente AICI

    Sursa: Ambasada României la Washington

  • Perspective africane și românești asupra consolidării parteneriatului UE – Uniunea Africană

    Perspective africane și românești asupra consolidării parteneriatului UE – Uniunea Africană

    Institutul European din România a publicat în colecția
    Working papers un nou document intitulat Perspective africane și
    românești asupra consolidării parteneriatului Uniunea Europeană – Uniunea
    Africană    . Subiectul principal al lucrării vizează parteneriatul dintre
    Uniunea Europeană și Uniunea Africană, respectiv prezentarea perspectivelor pe
    care experții le au cu privire la posibilele modalități de dezvoltare a acestei
    legături. Printre temele specifice abordate se numără: discutarea viziunii
    comune UE-UA pentru 2030, consolidarea multilateralismului în vederea
    menținerii păcii și securității, tranziția digitală, precum și rolul tinerilor și
    educația.


    La elaborarea documentului au participat 16
    cercetători, analiști, consultanți sau oficiali din Africa de Sud, Egipt,
    Etiopia, Ghana, Kenya, Maroc, Nigeria, Rwanda și Uganda. De asemenea, un număr
    de 4 experți români au contribuit la redactarea acestui material. Documentul a
    fost coordonat de Mihai Sebe, șef Serviciului Studii Europene și editat de
    experți din cadrul Serviciul Studii Europene: Ana-Maria Andreea Anghelescu,
    Irina Grosu și Mihaela-Adriana Pădureanu.


    Textul
    integral al documentului, disponibil în limba engleză, poate fi accesat aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Emmanuel Macron -Klaus Iohannis, convorbiri oficiale

    Emmanuel Macron -Klaus Iohannis, convorbiri oficiale

    Cooperarea
    dintre România şi Franţa în domeniul securităţii a cunoscut, în ultima perioadă,
    o intensificare deosebită şi binevenită, pe fondul crizei generate de
    agresiunea militară a Rusiei în Ucraina     – a declarat, miercuri, preşedintele
    Klaus Iohannis.

    El a avut convorbiri tête-à-tête şi oficiale cu omologul francez,
    Emmanuel Macron, apoi cei doi s-au întâlnit cu militari dislocaţi în Baza
    ‘Mihail Kogălniceanu’ din sud-estul României.

    Într-o
    conferinţă de presă comună, Klaus Iohannis a mulţumit, din
    nou, pentru prezenţa militarilor francezi şi pentru asumarea de către Franţa a
    calităţii de lider al grupului de luptă NATO recent constituit în România.
    De altfel, preşedinţii român şi francez au discutat
    cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi
    apărare pe Flancul estic, mai ales la Marea Neagră, despre noul concept
    strategic al Alianţei şi despre perspectivele aderării la NATO a Suediei şi
    Finlandei.

    La rândul său, Emmanuel
    Macron a remarcat că relaţiile româno-franceze, consfinţite
    printr-un parteneriat strategic, se bazează pe o prietenie de două secole.

    Pentru
    a merge încă şi mai departe, cele două ţări doresc să avanseze în continuare în
    plan bilateral     – a mai spus liderul de la Elysée, care a precizat că se
    lucrează, la cererea autorităţilor române, la un plan ambiţios de susţinere a
    Forţelor Navale Române.

    Pe agenda convorbirilor dintre Klaus Iohannis şi
    Emmanuel Macron s-au aflat şi aderarea României la spaţiul Schengen şi
    implicarea sa activă în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene.

    Din
    România, preşedintele francez va pleca spre Chişinău, unde va fi primit de omologul
    din Republica Moldova, Maia Sandu.

    ————————–


    Preşedinţii
    României, Klaus Iohannis, şi al Franţei, Emmanuel Macron, au avut, astăzi,
    convorbiri oficiale la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul
    Constanţa. Cei doi au discutat despre evoluţia situaţiei
    de securitate din regiune şi efectele războiului din Ucraina, inclusiv asupra refugiaţilor
    ucraineni.

    Totodată, Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron au examinat modalităţile
    de a consolida parteneriatul strategic româno-francez. Pe agenda convorbirilor
    s-a aflat şi aderarea României la spaţiul Schengen şi implicarea sa activă în
    protejarea frontierei externe a Uniunii Europene.

    Preşedintele Franţei a ajuns
    în România marţi seară, fiind întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă.

    La Baza
    Aeriană Mihail Kogălniceanu, Emmanuel Macron i-a asigurat pe
    militarii francezi că vor fi făcute toate eforturile pentru a opri războiul din
    Ucraina şi pentru a continua negocierile.

    De asemenea, Macron a mulţumit
    Armatei României şi aliaţilor pentru cooperare. Amintim că militari români,
    francezi şi din alte ţări aliate se află pe teritoriul României pentru
    întărirea posturii de descurajare şi apărare de pe Flancul Estic al NATO, în
    contextul agresiunii ilegale a Rusei împotriva Ucrainei. Recent, Franţa a decis
    să devină naţiune-cadru pentru Grupul de luptă aliat din România şi de a
    participa cu trupe la acesta.

    După vizita în România, Emmanuel Macron va pleca
    în Republica Moldova.

  • Ministrul de externe român a semnat cu omologul său canadian o declarație comună

    Ministrul de externe român a semnat cu omologul său canadian o declarație comună

    România şi Canada sunt de acord că alianţele şi
    parteneriatele consolidate sunt cruciale pentru a face faţă provocărilor
    actuale şi viitoare, arată o declaraţie comună semnată, luni, la Bucuresti, de
    miniştrii de externe român şi canadian, Bogdan Aurescu, respectiv Melanie Joly.
    Potrivit declaratiei, cele două tari îşi vor coordona eforturile de consolidare
    a relaţiei transatlantice în toate formatele de cooperare.

    Documentul
    subliniază că invazia Rusiei cauzează prejudicii enorme asupra poporului
    ucrainean. Discuţiile celor doi miniştri s-au concentrat pe eforturile depuse
    de Guvernul României pentru a se asigura că toţi refugiaţii care fug de
    războiul din Ucraina şi trec graniţa în România, inclusiv prin Republica
    Moldova primesc asistenţă corespunzătoare.
    Bogdan Aurescu şi Melanie Joly au discutat si despre importanţa consolidării,
    în continuare, a posturii de descurajare şi apărare a NATO şi despre
    necesitatea consolidării Flancului Estic, în special la Marea Neagră, inclusiv
    prin desfăşurarea de trupe aliate şi prin crearea unui Grup de Luptă NATO în
    România.

  • Parteneriat pentru investiții în tehnologii climatice

    Parteneriat pentru investiții în tehnologii climatice

    Parteneriatul
    Uniunii Europene cu rețeaua Breakthrough Energy, pe scurt parteneriatul
    UE-Catalyst,urmărește să mobilizeze
    noi investiții în valoare de până la 820 de milioane euro, între 2022 și 2026,
    pentru a construi proiecte comerciale la scară largă pentru tehnologii curate. Obiectivul
    este de a se investi într-un portofoliu de proiecte de mare impact, bazate în
    UE, explică Johannes Bahrke, purtător de cuvânt la Comisia Europeană.

    În primul rând, scopul parteneriatului UE-Catalyst este acela de a
    sprijini tehnologiile importante pentru Pactul Verde European, pentru Tranziția
    Verde, dar care, în prezent, sunt prea costisitoare și nu pot concura cu
    soluțiile bazate pe combustibili fosili. Scopul este de a reduce costurile
    suplimentare, de a le face competitive și de a crea piețe pentru produse
    ecologice. În acest scop, avem o contribuție din partea UE și din partea Breakthrough Energy Catalyst,
    organizația finanțată și creată de Bill Gates. Așadar este un parteneriat în
    valoare de un miliard de dolari. Jumătate vor proveni de la Uniunea Europeană
    și jumătate de la Catalyst pentru a investi în aceste tehnologii. Există patru
    sectoare care vor fi sprijinite: hidrogen curat, combustibili sustenabili în
    aviație, captarea și stocarea carbonului și stocarea pe termen lung a energiei.



    Impactul este acela
    că noile tehnologii vor deveni imediat competitive, continuă Johannes Bahrke,
    purtător de cuvânt la Comisia Europeană.

    De exemplu, dacă, în prezent, cineva
    produce hidrogen din energie regenerabilă e mai costisitor decât cel produs din
    energie tradițională. Așadar, e nevoie de un cumpărător care e pregătit să
    investească puțin mai mult. Iar organizația Energy Catalyst a găsit, la rândul
    ei, alte companii care sunt dispuse să investească. Un alt exemplu ar fi cel al
    combustibililor bio pentru companiile aeriene. O companie care va investi în
    combustibili bio va investi și în tehnologie. Astfel, tehnologia devine mai
    competitivă și mai ieftină în viitor. Așadar, acesta e felul în care va
    funcționa. Ne așteptăm la un impact în următorii câțiva ani. Timpul se scurge
    rapid, iar noi vrem să ne atingem obiectivele pentru 2030, iar parteneriatul acesta
    ne poate ajuta mult. Aș mai adăuga faptul că, pe lângă finanțarea inițială de
    un miliard de dolari, jumătatea de le Uniunea Europeană, jumătate de la
    Breakthrough Energy Catalyst, proiectele vor trebui să contribuie și ele cu cel
    puțin 15%. Asta înseamnă că fiecare euro pe care-l investim în acest
    parteneriat public, va corespunde unei sume de 3 euro din fonduri private. Un
    euro de la Breakthrough Energy Catalyst și doi euro din partea proiectelor.


    Se prevede ca
    finanțarea din partea UE în cadrul parteneriatului să se facă din programul
    Orizont Europa și din Fondul pentru inovare, în cadrul InvestEU, în
    conformitate cu procedurile de guvernanță stabilite. Programul Catalyst al
    Breakthrough Energy va mobiliza capital privat și fonduri filantropice pentru
    finanțarea proiectelor selectate. Parteneriatul este deschis și investițiilor
    naționale din partea statelor membre ale UE prin intermediul InvestEU.


  • ESA și NASA, un parteneriat pentru viitor

    ESA și NASA, un parteneriat pentru viitor

    Un parteneriat pentru viitorul Planetei a fost oficializat pe 13 iulie,
    când directorul general al ESA, Josef Aschbacher, și administratorul NASA, Bill
    Nelson, au semnat o declarație de intenție. Acest pas important își propune să
    deschidă calea către un răspuns global la schimbările climatice, prin unirea
    eforturilor de observare a Pământului, cercetare și aplicații. Cele două
    instituții cu rol major în explorarea spațiului își propun să aducă la zi
    informațiile cruciale despre viitorul Pământului.



    Explică Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei Europene care
    asigură managementul programului Copernicus.

    Acordul semnat de ESA
    și NASA, care au o colaborare veche în domeniul spațial, nu face decât să
    eficientizeze acțiunile întreprinse la nivel global pentru prevenirea și
    combaterea efectelor schimbărilor climatice. ESA, prin programele pe care le
    derulează, de exemplu în cadrul Earth Explorers, al programelor de lansare de
    misiuni spațiale pentru a observa diferite tipuri de parametri ce
    caracterizează mediul terestru, atmosfera și mediul marin, iar NASA, prin
    acțiunile întreprinse în cadrul System Observatory, de exemplu, nu fac decât să
    asigure o complementaritate a acestor acțiuni, acțiuni care devin relevante și
    în cadrul acordului Space Planet Observatory, un acord între agenții spațiale,
    din care facem parte și noi, și care încearcă să asigure un efort susținut, cum
    spuneam, în dezvoltarea misiunilor necesare pentru observarea acestor parametri
    globali care ne ajută să înțelegem schimbările climatice.



    Nu este prima data când ESA și NASA își unesc forțele. Echipe de la ESA și
    NASA au lucrat împreună la campanii pe teren în Arctic pentru a-și valida
    misiunile CryoSat și ICESat. În plus, ESA și NASA
    definesc în prezent o nouă misiune gravitațională pentru a face lumină asupra
    proceselor esențiale ale sistemului Pământului, cum ar fi ciclul apei. De
    exemplu, va cântări apa în diferitele sale locuri, cum ar fi apele subterane,
    dar și cele ale oceanelor, pentru a înțelege distribuția și transportul masei
    de apă. Prin noul parteneriat strategic, ESA și NASA vor explora și dezvolta
    noi modalități de a lucra împreună, de a realiza o sinergie între activitățile
    lor, de a coordona activitățile în ceea ce privește interesele strategice,
    științifice și politice și vor identifica procesele pentru a lucra mai eficient
    și mai rapid în colaborarea care a fost reiterată la mijlocul acestei veri.


  • Ajutoare şi proiecte pentru Republica Moldova

    Ajutoare şi proiecte pentru Republica Moldova

    Acordul
    financiar în valoare de 100 de milioane de euro între guvernele României şi
    Republicii Moldova și-a
    încetat valabilitatea. Programul a constat într-un ajutor financiar
    nerambursabil acordat de București Chișinăului și a permis, timp de peste un
    deceniu, finanțarea unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea şi
    modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din Moldova sau
    asigurarea unei contribuţii la dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect
    strategic de interconectare energetică bilaterală. Ministerul Român de Externe,
    care dă asigurări că Bucureştiul rămâne un partener predictibil şi implicat
    pentru statul vecin, subliniază că a făcut toate demersurile pentru prelungirea
    acordului din 2010. Bucureștiul îşi exprimă regretul și arată că nu a primit,
    nici în timp util și nici într-o formă concordantă, acceptul Chișinăului de
    prelungire a documentului, în pofida mai multor demersuri diplomatice.

    România
    îşi păstrează disponibilitatea pentru încheierea unui nou acord care să
    îndeplinească funcţiile celui din 2010 şi care să integreze toate protocoalele
    adiţionale vizând dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său
    european şi implementarea reformelor democratice. Totodată, România va continua
    să ofere cetăţenilor moldoveni sprijin direct, consistent şi dezinteresat,
    inclusiv de natură umanitară în actualul context pandemic şi să acţioneze
    pentru avansarea proiectelor strategice de interconectare. Potrivit MAE, pe durata
    ultimelor discuţii bilaterale de la jumătatea lunii martie, reprezentanţii de
    la Chişinău au invocat şi faptul că guvernul interimar al Moldovei nu ar avea
    competenţele necesare pentru încheierea acordului.

    Pe de altă parte, peste 50
    de mii de doze de vaccin anti-coronavirus, produs de compania AstraZeneca, au
    ajuns în weekend în Republica Moldova, cu titlu gratuit din partea României.
    Transportul, al doilea de acest fel, este parte a pachetului de sprijin anunţat
    de preşedintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei la Chişinău în decembrie anul
    trecut. Este un ajutor umanitar care vine în sprijinul Republicii Moldova în
    efortul de a limita efectele dramatice ale pandemiei, a declarat premierul
    român Florin Cîțu. El a anunțat că, în perioada următoare, vor fi trimise şi
    alte tranşe de vaccin pentru a se ajunge la cele 200.000 de doze promise.
    Bucureștiul va crea și un fond special pentru localițăţile înfrăţite din
    Republica Moldova şi va acorda sprijin pentru dezvoltarea în continuare a
    instituţiilor româneşti de presă, TVR Moldova şi Radio România Chişinău, a
    anunțat recent senatorul pentru diaspora, Viorel Badea.


  • Jurnal Românesc – 29.03.2021

    Jurnal Românesc – 29.03.2021

    Acordul dintre guvernele României şi Republicii Moldova privind
    programul de asistenţă tehnică şi financiară, care prevedea şi un ajutor
    nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, şi-a încetat valabilitatea, a
    anunţat Ministerul Afacerilor Externe. Deşi a întreprins toate
    demersurile din sfera sa de competenţă pentru prelungirea Acordului din 2010,
    MAE este nevoit să îşi exprime regretul pentru ieşirea din vigoare a acestuia.
    În acelaşi timp, îi asigură pe cetăţenii Republicii Moldova că România va
    rămâne un partener predictibil şi implicat, aşa cum au dovedit-o toate
    acţiunile sale de până acum, a transmis Bucureştiul. De asemenea,
    ministerul de Externe şi-a exprimat disponibilitatea pentru încheierea unui nou
    Acord, care să îndeplinească funcţiile Acordului din 2010 şi care să integreze
    toate protocoalele adiţionale subsecvente, cu obiectivul de a impulsiona
    dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său european şi
    implementarea reformelor democratice.

    Preşedintele Republicii, Maia Sandu, a
    deplâns încetarea valabilităţii acordului. Este vorba de peste 60 de
    milioane de euro, rămase nevalorificate din cauză că Guvernul de la Chișinău a
    refuzat să semneze cel de-al Șaselea Protocol Adițional (…) Vom opta pentru
    reluarea discuțiilor cu partea română pentru un nou program de asistență în
    speranța că în curând vom avea un Parlament care să susțină acest program și
    altele destinate oamenilor    , a transmis Sandu. În baza Acordului, România
    a finanţat o serie de proiecte importante, între care reabilitarea şi
    modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din stânga
    Prutului şi dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău.




    A doua tranșă din cele 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19
    promise de România Republicii Moldova a ajuns în weekend la Chişinău. Este
    vorba despre 50.400 de doze de vaccin AstaZeneca, care urmează să fie
    distribuite în teritoriu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel
    Ioniță, a declarat că pandemia nu cunoaște granițe, iar Bucureştiul a dorit ca
    în acest fel să sărbătorească ziua Unirii Basarabiei cu România. Nu am
    condiţionat această asistenţă medicală de o anumită limbă vorbită, de o anumită
    apartenenţă etnică, de o anumită modalitate în care cetăţenii respectivi au
    votat. Suntem oameni şi în primul rând trebuie să dăm dovadă de solidaritate
    umană    , a spus ambasadorul.

    În 2020, România i-a oferit Republicii Moldova
    un ajutor medical în valoare de 3,5 milioane de euro, iar 42 de medici români
    au activat în spitale COVID-19 de dincolo de Prut. Anul acesta, Bucureştiul a
    mai donat echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane de euro. Consilierul
    prezidenţial de la Chişinău Ala Nemerenco a afirmat că dozele primite zilele
    trecute vor face posibilă trecerea la a doua etapă de vaccinare. Potrivit
    platformei vaccinare.gov.md, de la începutul campaniei de imunizare
    anti-COVID-19 în Republica Moldova au fost inoculate aproape 34.000 de
    persoane.




    Accademia di Romania la Roma prezintă publicului italian, în
    perioada 27 martie – 27 iulie, o selecție din cadrul Conferințelor
    Teatrului Național București. Seria a început cu episodul Matei Vișniec -
    Teatru și jurnalism. Influențe reciproce, care a fost difuzat cu prilejul Zilei
    Internaționale a Teatrului. Următorul
    episod Gigi Căciuleanu – L’Om Gigi:
    Linii_Trasee_Semne_Sensuri este programat pentru 29 aprilie. Ioan Aurel Pop -
    Cultura română între Occidentul latin și Orientul bizantin va fi transmis pe 29
    mai, Andrei Pleşu – Despre inimă, pe 30 iunie, iar seria se va încheia cu
    Bogdan Aurescu – Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica
    externă a României şi paradigma învingătorului.

    Iniţiate cu aproape opt decenii
    în urmă de Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au
    revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006 cu prelegerile unor
    personalități marcante ale culturii române. Colecția Conferințele
    Teatrului Național face parte din patrimoniul Bibliotecii Române de la
    Roma şi a fost donată de Teatrul Național București Ion Luca
    Caragiale reprezentanței Accademia di Romania la Roma. Conferințele
    selectate pentru această serie sunt transmise, în limba română cu subtitrare în
    italiană, pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania la Roma și pe canalul
    YouTube al Teatrului Național București.


  • Investiții în tranziția verde și digitală

    Investiții în tranziția verde și digitală

    Comisia Europeană a propus 10 noi parteneriate între Uniune, statele membre și sectorul de profil, pentru accelerarea tranziției către o Europă verde și pentru transformarea industriei europene într-una mai rezilientă și mai competitivă.


    UE va asigura finanțare de aproape 10 miliarde EUR, partenerii contribuind la rândul lor cu investiții de o valoare cel puțin echivalentă. Se estimează că prin corelarea contribuțiilor se vor mobiliza investiții suplimentare care să sprijine tranziția și că se vor crea efecte pozitive pe termen lung în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, mediul și societatea.

    Aceste parteneriate instituționalizate au scopul de a îmbunătăți gradul de pregătire și răspunsul Uniunii la bolile infecțioase, de a dezvolta aeronave eficiente cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru aviația curată, de a sprijini utilizarea materiilor prime biologice regenerabile în producția de energie, de a asigura poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și infrastructurilor digitale și de a asigura o mai mare competitivitate a transportului feroviar.

    Între cele zece parteneriate sunt două destinate domeniului sănătății. Unul își propune ca până în 2030 să dezvolte și să implementeze cel puțin două noi tehnologii de combatere a bolilor infecțioase și să sprijine cel puțin 100 de institute de cercetare din 30 de țări să dezvolte tehnologii medicale suplimentare împotriva epidemiilor reapărute. Un al doilea parteneriat va contribui la crearea unui ecosistem de cercetare și inovare în domeniul sănătății la nivelul Uniunii care să faciliteze transpunerea cunoștințelor științifice în inovații concrete.


    Parteneriatele europene sunt abordări prevăzute de Orizont Europa, noul program al UE pentru cercetare și inovare (care se derulează în perioada 2021-2027). Acestea sunt deschise unei game largi de parteneri publici și privați, cum ar fi sectoarele de profil, universitățile, organizațiile de cercetare, organismele cu misiune de serviciu public de la nivel local, regional, național sau internațional și organizațiile societății civile, inclusiv fundațiile și ONG-urile.


  • Programe de învăţare la locul de muncă pentru elevii din judeţul Dolj

    Programe de învăţare la locul de muncă pentru elevii din judeţul Dolj

    185 de elevi din învățământul secundar și terțiar din județul Dolj vor participa la programe de învățare la locul de muncă și vor
    beneficia de consiliere în carieră în cadrul programului PRACTIC-elevi
    pregătiți pentru piața muncii. Cu o valoare de peste 2milioane trei sute
    de mii de lei, proiectul este cofinațat prin POCU și implementat de Asociația
    Mereu pentru Europa din Craiova.

    Detalii ne oferă doamna Valeria Leferman,
    cooordonatorul proiectului:


    Elevii vor fi sprijiniți prin stimularea dialogului și
    încheierea de parteneriate cu agenți economici pentru realizarea stagiilor de
    practică, prin consiliere în carieră și prin activități de sprijin a sistemului
    de învățare la locul de muncă, pentru a facilita trecrea de la educație la
    muncă a celor 185 de elevi și pentru a angaja 39 dintre ei. Proiectul vine în
    întâmpinarea nevoilor reale ale elevilor în următorul context: învățământul
    preuniversitar românesc întâmpină dificultăți în ceea ce privește desfășurarea
    activităților de practică, deși aceste stagii reprezintă o componentă cheie în
    dezvoltarea resursei umane.

    Ca și rezultate așteptate și beneficii directe și gratuite
    pentru elevii implicați ne propunem să realizăm parteneriate sustenabile între
    unitățile de învățământ de la care provin elevii și angajatori din județul Dolj,
    pentru realizarea stagiilor de practică incluse în planul de învățământ. Dorim
    să constituim o rețea care să asigure
    informarea coordonată între angajator și unitățile de învățământ, de la care
    provin elevii selectați, privind nevoile lor de instruire pentru adaptarea
    programelor școlare la cerințele pieței muncii.

    Ne mai propunem să asigurăm
    consiliere profesională și să facilităm stagiile de practică obligatorii la
    angajatori pentru toți elevii din grupul țintă. De asemenea, vom crea un mediu
    de practică la Liceul UCECOM de care să beneficieze cel puțin 50 de elevi în
    fiecare an. Vom mai organiza 4 programe de internship de câte o săptămână la
    angajatori din Portugalia pentru 40 de elevi. Pentru a stimula elevii să-și
    arate aptitudinile și competențele și pentru a interacționa cu angajatorii vom
    organiza două competiții profesionale la care vom premia cei mai buni 30 de
    elevi. Vom organiza trei tabere de dezvoltare personală pentru 60 de elevi.










  • Vizită ADR Centru în Republica Moldova

    Vizită ADR Centru în Republica Moldova

    La
    începutul acestei luni, specialiști ai ADR Centru din România au efectuat o
    vizită de lucru la omologii lor din Regiunea Centru din Republica Moldova


    Cu
    acest prilej, au fost discutate aspecte privind posibilitățile de îmbunătățire
    a relațiilor parteneriale, pentru creșterea absorbției de fonduri
    nerambursabile, între cele două Agenții.


    De
    asemenea, specialiștii de la cele două agenții regionale s-au întâlnit pentru a
    discuta despre instrumentele și structurile organizatorice privind promovarea
    investițională reciprocă a celor două Regiuni Centru – din România și din
    Republica Moldova – dar și despre eventualele schimburi de experiență în ceea ce
    privește politicile publice și dezvoltarea de parteneriate pe programe
    europene.


    Ne
    oferă detalii Nicolae
    Mărginean, director de comunicare în cadrul ADR Centru Alba Iulia:




    Această vizită a avut ca scop discutarea posibilităților
    de îmbunătățire a relațiilor parteneriale, creșterea absorbției de fonduri,
    precum și un schimb de specialiști pentru a sprijini agenția moldoveană ca
    să-și realizeze activitățile pe care le are propuse. La agenția din Moldova,
    directorul Viorel Jardan a precizat că își manifestă întreaga deschidere și
    interesul să atragă investiții în Regiunea Centru din Republica Moldova și să
    preia cât mai mult din bunele practici ale ADR Centru din Alba Iulia.



    La
    rândul său, directorul ADR Centru Alba Iulia, Simion Crețu, a arătat că specialiștii români pot acorda asistență partenerilor
    moldoveni în domenii de interes cum ar fi dezvoltarea instituțională,
    dezvoltarea infrastructurii de transport, de alimentare cu apă și canalizare,
    în domeniul gestionării deșeurilor, dar și în aspecte referitoare la eficiența
    energetică a clădirilor publice, dezvoltare economică și dezvoltarea
    turismului.


    Parteneriatul
    va asigura transferul de cunoștințe privind pregătirea pentru aderarea
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    În prima fază
    sunt vizate cooperarea în scopul dezvoltării și consolidării legăturilor
    economice, care prezintă interes pentru ambele regiuni, promovarea schimburilor
    culturale dintre cele două regiuni, precum și extinderea cooperării la nivelul
    celor două Consilii de Dezvoltare Regională.





  • Securitate la Marea Neagră

    Securitate la Marea Neagră

    O
    conferinţă pe tema provocărilor de securitate pe flancul estic al Alianţei Nord
    – Atlantice, organizată la Bucureşti, a evidenţiat, o dată în plus, nevoia
    întăririi capacităţilor NATO la Marea Baltică şi la Marea Neagră.


    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a pledat în favoarea unei prezenţe aliate unitare,
    consolidate şi coerente pe întregul flanc estic    . Liderul de la Bucureşti
    amintea că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi
    de tensiuni latente, context care obligă, în opinia sa, NATO la o astfel de
    prezenţă, necesară pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare.


    Klaus Iohannis: Securitatea în regiunea Mării Negre şi pe flancul estic se reflectă
    direct asupra securităţii euroatlantice. Orice deficienţă, orice
    vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei, ca întreg, şi invită pur
    şi simplu la acţiuni ostile. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor
    provocări? A demonstrat până acum că da, dovezile concrete sunt măsurile
    adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele din 2016, la
    summitul de la Varşovia, şi apoi la summiturile de la Bruxelles, din 2017 şi
    2018. Dar nu este suficient; pentru regiunea Mării Negre se impune pe mai
    departe o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali
    şi privind capabilităţile pentru a restabili echilibrul şi a descuraja
    acţiunile ostile.


    Rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre
    adoptate la ultimele Summituri NATO sunt vizibile,     a spus preşedintele: în
    domeniul terestru – prin structurile aliate deplin operaţionale de la Craiova
    şi Bucureşti, din sudul României, iar în domeniile maritim şi aerian – prin
    activităţile pe care forţele armate române şi cele aliate le desfăşoară
    împreună. Toate aceste decizii demonstrează înţelegerea clară, la nivel aliat, a
    realităţii strategice că regiunea Mării Negre este vitală pentru tot spaţiul
    euroatlantic.


    O abordare strategică – a insistat preşedintele român – presupune,
    în plan operativ, monitorizarea permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea
    posturii NATO şi consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei
    partenerilor Alianţei, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.


    La conferinţă a participat
    Peter Doran, expert american în
    apărarea transatlantică şi securitatea energetică    . El conduceCentrul pentru Analiza Politicilor Europene.


    Peter Doran: Organizaţia noastră îşi dedică activitatea unei înţelegeri mai bune a
    modului în care pot fi strânse legăturile Statelor Unite ale Americii cu
    aliaţii săi, mai ales aici, în regiunea Mării Negre. Mă pot gândi imediat la
    trei exemple unde putem face acest lucru: unul este cooperarea în domeniul
    securităţii şi al apărării, al doilea este energia, iar al treilea este ceea ce
    reprezintă o legătură indestructibilă, şi anume libertatea. Acestea sunt
    legăturile care aduc România şi Statele Unite mai aproape.


    Pentru SUA,
    România nu este o ţară îndepărtată din estul Europei. Avem o alianţă care nu
    poate fi distrusă; şi dacă securitatea şi prosperitatea României sunt
    ameninţate, aceasta reprezintă o provocare şi pentru Statele Unite ale Americii,
    a subliniat Peter Doran.

  • Jurnal românesc – 29.05.2018

    Jurnal românesc – 29.05.2018

    Învăţământul în limba română este
    esenţial în afara graniţelor, mai ales în contextul în care România are o a
    doua generaţie de copii născuţi în străinătate, a declarat ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia Intotero, cu prilejul unei vizite de lucru pe
    care o face în Italia de luni până joi. Potrivit unui comunicat al Ministerului
    pentru Românii de Pretutindeni, oficialul român a participat, luni, la
    evenimentul ‘Proiecte şi strategii educative pentru elevi în contextul european
    al emigraţiei pe motive de muncă în Europa’, organizat la Torino de profesorul
    de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească Mariana Paliev. Au fost prezenţi
    inspectori şcolari, directori de şcoli din România şi aproximativ 30 de cadre
    didactice din judeţul Prahova. Principalul subiect de discuţie l-a reprezentat
    echivalarea studiilor din alte state şi măsurile luate de Guvernul de la
    Bucuresti pentru sprijinirea educaţiei în limba română peste hotare. De
    asemenea, Natalia Intotero a mentionat cele peste 5.000 de burse oferite de
    Ministerul Educaţiei pentru ciclurile de licenţă, master şi doctorat destinate
    tinerilor români de peste hotare, care astfel pot veni să studieze în România.


    Viceprim-ministrul Ana Birchall a avut marți, o
    întrevedere cu delegația grupului parlamentar de prietenie cu România din
    parlamentul britanic. Vizita a reprezentat un bun prilej pentru continuarea și
    aprofundarea dialogului dintre România și Marea Britanie, inclusiv la nivel
    parlamentar. În cadrul discuțiilor a fost subliniată importanța Parteneriatului
    Strategic cu Marea Britanie, un parteneriat care are o fundație solidă în
    domeniul securității, în sfera economică, precum și multiple oportunități de
    dezvoltare. Referitor la tematica Brexit, oficialul român a reiterat importanța
    apărării drepturilor cetățenilor români și a familiilor lor care trăiesc,
    muncesc sau studiază în Regat. România va continua să susțină ca Marea
    Britanie să rămână cât mai apropiată de Uniunea Europeană și după
    operaționalizarea Brexit, a subliniat Ana Birchall. In acelasi timp, partea
    română a apreciat susținerea pe care Marea Britanie o acordă regiunii Mării
    Negre, Parteneriatului Estic și Balcanilor de Vest.




    Secretarul
    de stat, Veaceslav Șaramet, a participat la ceremonia de hirotonie a Părintelui
    Arhimandrit Veniamin Goreanu, Consilier patriarhal, care a fost ales de Sfântul
    Sinod prin vot secret ca Episcop al Basarabiei de Sud. Patriarhia Română este
    un vector esențial în transmiterea valorilor naționale, precum și un liant
    între românii aflați în afara granițelor țării, de aceea colaborarea între
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și bisericile românești din țară și de
    peste hotare este importantă, a subliniat Veaceslav Șaramet. Ceremonia de
    hirotonie a avut loc pe 26 mai și a fost oficiată de Patriarhul Daniel.




    Ziua Românilor de Pretutindeni a fost
    sărbătorită în Roquetas de Mar, Spania, printr-un spectacol organizat de
    Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni. ‘Peste 500 de
    români, stabiliţi în provincia Almeria, au participat la spectacol. Momente
    speciale au avut loc atunci când pe scenă a urcat Dinu Iancu Sălăjanu, care i-a
    purtat pe spectatori prin intermediul cântecelor tradiţionale prin toate zonele
    României, iar Aurelian Temişan a făcut o incursiune prin şlagărele româneşti.

  • Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, a discutat cu Prinţul Charles

    Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, a discutat cu Prinţul Charles

    Alteța
    Sa Regală Prințul de Wales a fost prezent joi, 24 mai 2018, în elegantul palat
    ce găzduiește Institutul Cultural Român din Londra, pentru a vizita expoziția
    de acuarele asociată volumului bibliofil Transylvania Florilegium, care
    celebrează unicitatea și extraordinara diversitate a patrimoniului natural
    românesc și pentru a participa la lansarea albumului omonim, apărut în condiții
    de lux la Editura Addison Publications.


    Înaltul
    oaspete a fost întâmpinat de președintele I.C.R., doamna
    Liliana Ţuroiu, și de directorul I.C.R. Londra, domnul Dorian
    Branea. Vizita s-a efectuat în prezența ambasadorului României în Marea
    Britanie, ES domnul Dan Mihalache, şi a reprezentanților Addison Publications,
    Sir Nicholas Pearson şi Lady Henrietta Pearson, inițiatorii
    expoziției și albumului aferent.


    De-a
    lungul vizitei, dna. Ţuroiu a discutat cu înaltul oaspete despre colaborarea
    ICR cu Fundația Prințul de Wales, în multiplele proiecte de conservare a
    patrimoniului pe care Prințul Charles le derulează în România. De asemenea,
    preşedintele I.C.R. a folosit acest prilej pentru a-i mulţumi moştenitorului
    coroanei britanice că a acceptat ca Fundaţia Prinţul de Wales din România să
    devină unul dintre partenerii Institutului Cultural Român în derularea
    programului de celebrare a Centenarului Marii Uniri.


    Printre
    invitați s-au numărat o parte dintre cei 36 de artiști din întreaga lume care
    semnează cele 124 de acuarele, personalități ale scenei culturale londoneze,
    lideri ai comunității românești din Marea Britanie, precum și diplomați și
    diplomați culturali afiliați misiunilor românești din Londra și parteneri ai
    acestora.


    După
    vizitarea expoziției și examinarea impunătorului album, ambele realizate la
    sugestia și cu susținerea sa, A.S.R. Prințul Charles, un adept al metodelor
    tradiționale de exploatare a resurselor naturale, s-a delectat cu o mică
    expoziție culinară cu produse bio și artizanale românești. La final, înaltul
    oaspete a primit în dar din partea președintelui I.C.R. un album și o operă de
    artă creată special de artistul Mihai Țopescu, iar din partea ambasadorului
    României, un stilou inspirat de creatorul acestui instrument de scris, românul
    Petrache Poenaru.


    Cu
    această ocazie, A.S.R. Prințul Charles a vizitat pentru a doua oară sediul
    londonez al Institutului Cultural Român, după ce, în anul 2014, a acceptat
    invitația de a participa la vernisajul unei expoziții de peisaje transilvane,
    care a fost realizată, la fel ca Transylvania Florilegium, la propunerea și
    cu sprijinul său. Cu prilejul vizitei de acum patru ani, moștenitorul coroanei
    britanice a pășit pentru prima dată într-o misiune diplomatică românească.


    Atât
    lansarea albumului, cât și expoziția de la Institutul Cultural Român din Londra
    au făcut în ultimele zile obiectul unor articole elogioase în presa cea mai
    influentă, dacă e să amintim doar cotidianul The Guardian sau revista de
    specialitate Gardens Illustrated, care au subliniat singularitatea
    ecosistemului de plante rare al României, fără corespondent în alte părți ale
    Europei. Albumul de lux
    Transylvania Florilegium, îngrijit de reputatul profesor și botanist dr. John
    Akeroyd, cu o prefață semnată de însuși A.S.R. Prințul de Wales, va apărea în
    două volume și un total de 124 de planșe realizate de-a lungul a șapte ani.


    Evenimentul
    multi-art organizat în jurul acestei apariții editoriale excepționale dedicate
    biodiversității românești face parte din programul Institutului Cultural Român
    de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri. Vernisajul expoziției și lansarea
    volumului sunt completate, în intervalul 23-24 mai, de o prelegere a dr. John
    Akeroyd, botanistul A.S.R. Prințul Charles, despre bogăția florei din România,
    de o expoziție de fotografie digitală având ca temă parcurile din București,
    precum și de inaugurarea unei instalații botanico-artistice, numită Grădina
    Marii Uniri, în piața Belgrave Square din apropierea Palatului Buckingham.


    Întregul
    proiect se derulează în marja celebrului festival botanic Chelsea Flower Show,
    unul dintre cele mai vizibile evenimente internaționale din capitala britanică,
    fiind realizat de Institutul Cultural Român din Londra împreună cu un consorțiu
    de parteneri români și britanici, format din Ambasada României la Londra,
    Fundația Prințul de Wales, Editura Addison Publications, Primăria
    Municipiului București prin Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al
    Municipiului București.