Radio România Internațional

Tag: Parteneriat

  • Parteneriat strategic româno-francez

    Parteneriat strategic româno-francez

    Încă din secolul al 19-lea, Parisul era opţiunea numărul unu pentru elitele româneşti care-şi trimiteau fiii la studii în Occident. Tot în Franţa s-au refugiat mulţi revoluţionari paşoptişti români, după ce mişcarea lor înnoitoare a fost zdrobită de reacţiunea internă, sprijinită de trupele de invazie otomane şi ţariste.

    Istoricii spun că susţinerea fermă a împăratului francez Napoleon al III-lea a fost decisivă pentru Unirea Principatelor Române, în 1859. Loc predilect de azil a fost Franţa şi pentru militanţii anticomunişti scăpaţi de dictatura din ţară, instalată de armata sovietică de ocupaţie. Sculptorul Constantin Brâncuşi, eseistul Emil Cioran ori dramaturgul Eugene Ionesco sunt celebrităţi, deopotrivă , mondiale, franceze şi româneşti.

    Mass-media şi opinia publică din Hexagon au vibrat, emoţionate, la Revoluţia română anticomunistă din 1989, soldată cu peste o mie de oameni ucişi. După restaurarea democraţiei la Bucureşti, relaţiile bilaterale româno-franceze au devenit tot mai cordiale şi mai strânse şi au culminat, în 2008, cu încheierea unui Parteneriat Strategic. Între timp, în septembrie 2006, Bucureştiul găzduise, în premieră absolută,  şi un Sommet al Francofoniei.

    Luni seară, la Paris, premierii români, Marcel Ciolacu, şi francez, Michel Barnier, au discutat despre consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, cu accent pe componenta economică şi de apărare. Cei doi şefi de guvern au stabilit că investiţiile în domenii-cheie, precum IT, aeronautică şi energie, sunt esenţiale.

    Dublarea volumului comerţului bilateral în cei 16 ani de Parteneriat Strategic, tendinţa sa ascendentă şi relaţii economice cu tradiţie, precum Dacia Renault, reprezintă argumente solide pentru a continua cooperarea într-o formă consolidată – a declarat prim-ministrul Ciolacu, citat de corespondentul Radio România la Paris.

    Şeful guvernului de la Bucureşti a apreciat cooperarea solidă în materie de securitate, precum şi faptul că, prin decizia peşedintelui Emmanuel Macron, Franţa şi-a asumat rolul de naţiune-cadru a Grupului de Luptă NATO în România, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, element esenţial pentru consolidarea poziţiei Alianţei pe flancul estic. A fost evidenţiată şi dorinţa Franţei de a-şi spori prezenţa militară în România, care se ridică în prezent la 800 de militari.

    Premierul Ciolacu i-a mulţumit omologului Barnier şi pentru susţinerea constantă a Franţei privind integrarea completă a României în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, precum şi aderarea la OCDE, o prioritate majoră a guvernului de la Bucureşti.

    Anul viitor, România şi Franţa vor aniversa 145 de ani de relaţii diplomatice şi sunt în pregătire numeroase evenimente care vor prezenta bogăţia celor două culturi şi interacţiunile dintre ele.

  • Jurnal românesc – 23.09.2024

    Jurnal românesc – 23.09.2024

    Mircea Geoană (66 de ani), fost preşedinte al PSD, care a pierdut alegerile prezidenţiale în 2009 şi care acum candidează ca independent, ar obţine 21,4% din voturi în primul tur, iar actualul lider al social-dmocraţilor Marcel Ciolacu (56 de ani), 20,3%. Elena Lasconi, lideră a formaţiunii de opoziţie centru-dreapta Uniunea Salvaţi România (USR) s-ar clasa pe locul al treilea, cu 14,2% din voturi, iar liderul PNL, care guvernează alături de PSD, Nicolae Ciucă, s-ar afla pe locul şase, după doi candidaţi ultra-naţionalişti. Unsprezece candidaţi şi-au anunţat până acum planurile de a candida la preşedinţie şi a-l înlocui pe Klaus Iohannis, care îşi încheie al doilea şi ultimul mandat în decembrie. Alegerile prezidenţiale vor avea loc în două tururi, pe 24 noiembrie şi, respectiv, 8 decembrie, cu alegeri parlamentare între ele. La sondaj, care are o marjă de eroare de 3%, au participat 1.102 persoane, în perioada 11-16 septembrie.

     

    Parteneriatul cu mediul privat este calea sigură pentru dezvoltarea României, a afirmat premierul roman Marcel Ciolacu, în timpul unei vizite de lucru la fabrica Nokian Tyres de la Oradea, care a fost inaugurată joi. Relocată din Rusia în România, fabrica este un exemplu al unei reuşite care reuneşte un investitor de calibru internaţional, autorităţi locale şi Guvernul României, care a susţinut puternic o asemenea investiţie, a mai spus el. Nokian Tyres este prima fabrică de anvelope din lume cu zero emisii de dioxid de carbon. Din 2025, cei 550 de angajaţi urmează să producă aici şase milioane de anvelope auto anual, inclusiv pentru SUV-uri de dimensiuni mari. Fabrica, cu o suprafaţă construită de 10 hectare, foloseşte energie ce provine doar din surse regenerabile şi tot aburul tehnologic este obţinut fără combustibili fosili. Investiţia finlandeza din Oradea, estimată la 650 de milioane de euro, la care Guvernul a contribuit cu un ajutor de stat de 100 de milioane de euro, este una dintre cele mai valoroase realizate în România în ultimii ani.

     

    În perioada 26-28 septembrie 2024 la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” va avea loc a IX-a ediţie a Conferinței internaționale de studii românești – o manifestare științifică anuală, organizată la inițiativa și cu participarea româniștilor din patru universități fondatoare ale Consorțiului „Universitaria”: Universitatea din București, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ediția din 2024, care include şi o secțiune dedicată lui George Călinescu, omagiat cu ocazia împlinirii în acest an a 125 de ani de la naștere, invită, spun organizatorii, la reflecții asupra „intersecției” în care se află astăzi studiile românești din mediul autohton și internațional, angajând cele mai diverse perspective pe care participanții le vor supune dezbaterii. La ediția din acest an a conferinţei participă profesori și cercetători din Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Serbia, Ucraina. Lucrările se vor desfășura în format hibrid.

     

    Institutul Cultural Român de la Viena susține participarea artiștilor români la cel mai important frestival de design din Austria, VIENNA DESIGN WEEK 2024, cu o expoziție ce prezintă lucrări originale realizate de studenții Facultății dec Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara. Coordonatoarea proiectului este prof.univ.dr. Diana Andreescu, decanul Facultății de Arte și Design. Deschiderea expoziției, însoțită de un Design Talk, are loc marți, 24 seătembrie. Expoziția este găzduită de sediul ICR Viena până în 27 septembrie și poate fi vizitată în intervalul orar 11:00 – 18:00. VIENNA DESIGN WEEK se desfășoară în perioada 20-29 septembrie, cu centrala în districtul Landstrabe și cu diferite locații în oraș, printre care și ICR Viena. Expoziția din galleria ICR Viena face parte din secțiunea PLATFORM a festivalului.

  • Delegația Naționalei de Fotbal a României a decolat cu TAROM spre EURO 2024

    Delegația Naționalei de Fotbal a României a decolat cu TAROM spre EURO 2024

    Compania TAROM asigură transportul Echipei Naționale de Fotbal a României și a echipei tehnice la Campionatul European de Fotbal din Germania, ce are loc în perioada 14 iunie – 14 iulie 2024.

    În baza parteneriatului strategic cu Federația Română de Fotbal, TAROM a organizat un zbor charter care a decolat ieri, 10 iunie, ora 17:00, de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă cu destinața Frankfurt, unde a purtat sportivii din lotul național de fotbal. De aici, delegația română a mers spre baza de antrenament din orașul Würzburg, unde se va pregăti pe durata întregului campionat.

    “TAROM este un partener cu tradiție al sportului românesc, susținând în mod constant de-a lungul anilor echipe și sportivi de elită ai României. Suntem mândri să purtăm Echipa Națională de Fotbal la un campionat de asemenea amploare și să îi sprijinim în efortul sportiv european. Le urăm succes în atingerea obiectivelor sportive și suntem alături de ei!” a declarat Narcis Obeadă, director comercial TAROM.

    “Este un parteneriat deosebit de important pentru Federația Română de Fotbal și pentru echipa națională a României. Suntem încrezători că, având alături un partener de încredere precum Tarom, echipa noastră va avea parte de cele mai bune condiții de călătorie și logistică, esențiale pentru a ne concentra pe obiectivul nostru principal: succesul la EURO 2024”, a declarat Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal.

    Prin acest parteneriat, TAROM își reafirmă angajamentul și sprijinul pentru performanța și excelența în sportul românesc. Mai mult, TAROM va zbura în această vară cu sportivi români și la Jocurile Olimice de la Paris, cu o aeronavă redenumită de curând sub numele Nadiei Comăneci, una dintre cele mai iubite sportive românce din toate timpurile.

    Despre TAROM

    Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a fost înfiinţată în anul 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianţei SkyTeam din 25 iunie 2010.
    Transportatorul Național al României deține o flotă de 18 aeronave și are în portofoliul său un număr de 70 de destinații operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA).

    Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de compania TAROM pot fi obținute accesând site-ul www.tarom.ro sau apelând gratuit Serviciul Call Center la numărul de telefon 004 021 99 78.

     

    Sursa Comunicat TAROM

  • Acord UE – Australia privind minereurile critice și strategice durabile

    Acord UE – Australia privind minereurile critice și strategice durabile

    Parteneriatul urmăreşte, în special, să permită Uniunii Europene să îşi diversifice aprovizionarea cu materiale necesare pentru tranziţia verde şi cea digitală, contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea sectorului intern al mineralelor critice din Australia. Acordul acoperă întregul lanţ valoric critic şi strategic al mineralelor: exploatarea, extracţia, prelucrarea, rafinarea, reciclarea şi prelucrarea deşeurilor extractive. În plus, convenţia promovează tehnologii şi servicii inovatoare şi digitale pentru minerit, precum şi alte proiecte de-a lungul lanţului valoric critic al mineralelor.

    Memorandumul de înţelegere consolidează cooperarea dintre Australia şi Uniunea Europeană în ce priveşte integrarea lanţurilor valorice durabile ale materiilor prime, inclusiv crearea de reţele, facilitarea în comun a proiectelor, generarea de noi modele de afaceri şi promovarea şi înlesnirea legăturilor comerciale şi de investiţii, asigurând buna funcţionare, durabilitatea şi rezilienţa acestor lanţuri de aprovizionare.

    Este consolidată cooperarea în domeniul cercetării şi inovării de-a lungul lanţurilor valorice ale materiilor prime, inclusiv în ce priveşte cunoaşterea mineralelor şi reducerea la minimum a amprentei de mediu şi climatice, precum şi cooperarea pentru promovarea unor standarde şi practici înalte de mediu, sociale şi de guvernanţă.

    Totodată, se urmăreşte o mai bună aliniere a politicilor, determinată de respectarea deplină a condiţiilor şi a siguranţei lucrătorilor şi de necesitatea unei producţii durabile şi sigure de minerale critice.

    În contextul în care materiile prime critice reprezintă o condiţie prealabilă esenţială pentru realizarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, Comisia Europeană a început să construiască o serie de parteneriate în acest sector cu ţări din afara blocului comunitar. Canada şi Ucraina în 2021, Kazahstan şi Namibia în 2022, Argentina, Chile, Zambia, Republica Democratică Congo şi Groenlanda – anul trecut şi Rwanda, Norvegia şi Uzbekistan de la începutul acestui an.

  • Muncind în Europa – 27.05.2024

    Muncind în Europa – 27.05.2024

    Parteneriat consolidat, romano-turc pentru lucratorii, pensionarii şi angajatorii din ambele ţări.

     

     

  • Republica Moldova şi Uniunea Europeană au semnat un acord de parteneriat în domeniul securităţii şi apărării

    Republica Moldova şi Uniunea Europeană au semnat un acord de parteneriat în domeniul securităţii şi apărării

    Republica Moldova este prima ţară parteneră care încheie cu Uniunea Europeană un astfel de acord în domeniul securităţii şi apărării. Documentul a fost semnat la Bruxelles, la reuniunea Consiliului de Asociere, cel care pregăteşte procesul de aderare la spaţiul comunitar a ţării de peste Prut. În baza parteneriatului, Chişinăul va putea participa la exerciţii comune cu statele membre, precum şi la mecanismul european pentru achiziţii în domeniul apărării.

    Sesiunea plenară de la Bruxelles a pus accentul pe dialogul politic şi pe reforme, în special în aria justiţiei, libertăţii şi securităţii, pe convergenţa în domeniul politicii externe şi de securitate, precum şi pe cooperarea economică şi sectorială în domeniile energiei şi comerţului.

    În context, Uniunea Europeană a reiterat că viitorul Moldovei și al poporului său este în blocul comunitar și și-a reafirmat angajamentul de a sprijini această ţară pe calea reformei către aderare.

    Având în vedere viitoarele alegeri prezidențiale și referendumul privind aderarea, reprezentanţii Uniunii au reamintit importanța procesului electoral transparent, incluziv și competitiv.

    UE a salutat, de asemenea, atitudinea fermă a Republicii Moldova în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile ţării de a-i primi și găzdui pe refugiaţi.

    UE a condamnat ferm încălcările repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachetele și dronele rusești care au fost folosite pentru atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina și a salutat pașii decisivi ai Chişinăului în răspunsul la acțiunile hibride conduse de Rusia.

    De asemenea, forul comunitar și-a reiterat angajamentul de a facilita o soluționare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.

    Reuniunea de la Bruxelles în acest format a fost prima după decizia din decembrie, anul trecut, a Consiliului European de deschidere a negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova.

  • Cooperare economică România – Qatar

    Cooperare economică România – Qatar

    România poate fi poarta de investiţii a statului Qatar în Uniunea Europeană, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, miercuri, la Doha, la intâlnirea cu omologul său, şeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani.

     

    Şeful Executivului de la București a subliniat că cele două state au capacitatea să construiască un parteneriat aprofundat care să dobândească valenţe strategice. Potrivit premierului, parteneriatul bilateral cu Qatar trebuie să fie unul extrem de pragmatic şi realizat în jurul proiectelor economice concrete şi al investiţiilor. Acesta este motivul, a adăugat Marcel Ciolacu, pentru care a fost însoţit de mai mulţi miniştri din Guvern, din domenii strategice de interes reciproc, precum transporturile, energia, economia, agricultura şi digitalizarea.

     

    La Doha, au fost semnate mai multe documente de cooperare bilaterale, iar valoarea proiectelor prezentate de oficialii români se ridică la peste 15 miliarde de euro. Autorităţile qatareze, la rândul lor, sunt interesate de sprijinul Bucureştiului în promovarea propriilor priorităţi în raport cu Uniunea Europeană. Unul dintre obiectivele prioritare pentru delegaţia română guvernamentală de la Bucureşti este Portul Constanţa (sud-est) de la Marea Neagră, care oferă multiple oportunităţi logistice şi care, cu siguranţă, va juca un rol important în momentul în care se va începe reconstrucţia Ucrainei.

     

    Premierul Marcel Ciolacu:  „Prioritatea noastră este portul Constanţa, care a devenit cel mai important hub de distribuţie la Marea Neagră pentru Europa Centrală şi de Est. Vom discuta şi posibilitatea altor proiecte de infrastructură, printre care dezvoltarea capacităţii Aeroportul Internaţional din Timişoara, finanţarea construcţiei autostrăzii Comarnic – Braşov şi modernizarea căii ferate Predeal-Braşov. Vorbim de proiecte mature, care pot fi realizate în parteneriat public-privatˮ.

     

    Pe de altă parte, premierul a amintit oportunitatea deschisă de noile exploatări de gaze naturale din Marea Neagră, dar şi expertiza specialiştilor români. Potrivit lui Marcel Ciolacu, aceștia sunt factori ce pot facilita implicarea companiilor româneşti de profil în programele de dezvoltare a producţiei petrolului prin metode avansate de recuperare a hidrocarburilor din zăcăminte mature sau greu accesibile din statul arab.

     

    În ceea ce priveşte agricultura, dialogul a vizat, în special, variantele de facilitare a exporturilor de produse româneşti în Qatar în condiţii reciproc avantajoase.

     

    Cu acest prilej a fost semnat un Memorandum de înţelegere între cele două state privind cooperarea în domeniul carantinei veterinare, importul şi exportul de animale vii şi păsări neafectate de epidemii şi boli contagioase.

     

    Totodată, premierul Ciolacu a amintit că România are un avantaj competitiv în domeniile imobiliar, turism, IT şi securitate cibernetică, industria de apărare şi ape minerale. Toate acestea, a punctat prim-ministrul, oferă posibilităţi de investiţii directe qatareze în economia românească şi care să conducă, în timp, la dezvoltarea unui parteneriat bilateral aprofundat.

  • Uniunea Europeană susține reziliența Armeniei

    Uniunea Europeană susține reziliența Armeniei

    Pe 13 februarie 2024, la Bruxelles, Josep Borrell, înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, și ministrul de externe al Armeniei Ararat Mirzoian se întâlneau pentru a pune bazele unui nou parteneriat comun.

     

    Recent, la o altă întâlnire la care au participat și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Anthony Blinken, șeful diplomației americane, oficialii de top au reafirmat susținerea blocului european și a aliatului american pentru statalitatea Armeniei și reziliența sa. Josep Borrell a rezumat noul parteneriat și cum va fi susținută reziliența Armeniei.  

     

    ”Acum două luni, aici, la Bruxelles, am avut o întâlnire a consiliului parteneriatului cu Armenia. Și a fost clar că relațiile noastre se dezvoltă pe un făgaș pozitiv, că sunt mai puternice ca niciodată și că există un interes reciproc în a le adânci și mai mult. Și aceasta facem azi aici. Ducem acest parteneriat la nivelul următor, împreună cu prietenii americani, ne unim forțele pentru a demonstra angajamentul nostru puternic pentru suveranitatea, democrația și reziliența Armeniei.

     

    Vrem să ne unim forțele pentru a întări și a împinge relațiile noastre înainte în toate dimensiunile. Aceasta este ceea ce am decis cu ministrul de externe Mirzoian, să ducem agenda parteneriatului  nostru Uniunea Europeană-Armenia la cel mai înalt nivel posibil în cadrul consiliului parteneriatului nostru. Acestea nu sunt doar vorbe.

     

    Președinta Comisiei a anunțat un pachet substanțial pentru creștere economică și de reziliență pentru Armenia pentru consolidarea agendei parteneriatului. Știm că Armenia trebuie să continue să facă reforme pentru a-și crește reziliența și aceste eforturi vor fi parte a acordului comprehensiv pentru un parteneriat îmbunătățit. Aceasta va crește reziliența societății armene. Și vom vedea în urma acestei întâlniri cum Armenia a fost treptat ținta informațiilor străine false, a manipulărilor și ingerințelor. Parte a angajamentului nostru este și susținerea Armeniei în a face față acestor informații și să îi facă pe oameni să înțeleagă cum se fac lucrurile corect îmbunătățindu-le educația media. Și mai credem că o Armenie mai puternică și mai stabilă înseamnă un Caucaz de Sud mai puternic și mai stabil. Serviciul nostru va fi în beneficiul tuturor țărilor din regiune.”

  • Parteneriat strategic UE-Egipt

    Parteneriat strategic UE-Egipt

    Parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană şi Egipt va acoperi şase teme majore: relațiile politice, stabilitatea macroeconomică, investițiile şi comerţul, migrația, securitatea și dezvoltarea capitalului uman.

    Capitolul politic este consacrat stabilităţii şi prosperităţii, cu promovarea democraţiei, libertăților fundamentale și drepturilor omului, a egalităţii de gen și de șanse. Provocările regionale și internaționale vor fi discutate în cadrul unor summituri care se vor organiza o dată la doi ani.

    La capitolul economic, Uniunea Europeană va susţine Egiptul prin finanţări şi granturi, în condiţiile în care partea egipteană se confruntă cu presiuni sporite ale balanței de plăți, inclusiv cu creşterea îndatorării.

    La capitolul investiţiilor, Uniunea Europeană va întări colaborarea cu Egiptul în domenii precum energia regenerabilă, industrializarea, agricultura, securitatea alimentară, digitalizarea, securitatea și gestionarea apei. Investiţiile europene preconizate aici vor fi de până la 5 miliarde de euro.

    Uniunea va sprijini, de asemenea, Egiptul în îmbunătățirea mediului de afaceri și de investiții.

    În domeniul comerţului, va fi intensificată colaborarea în cadrul zonei de liber schimb a Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Egipt.

    Având în vedere penuria de apă a Egiptului şi dependenţa de Nil, Uniunea va sprijini această ţară în politicile de securitate a apei, cu respectarea dreptului internaţional şi a Declaraţiei comune semnate la conferinţa COP28 din Dubai.

    La capitolul migrație și mobilitate, Uniunea Europeană va sprijini financiar Egiptul în stimularea migraţiei legale, combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, gestionarea frontierelor și asigurarea întoarcerii și reintegrării demne și durabile a cetăţenilor egipteni. Uniunea și Egiptul vor continua să coopereze pentru a sprijini eforturile Egiptului de a găzdui refugiați.

    Vor continua eforturile comune de combatere a provocărilor de securitate, inclusiv în domeniile terorismului şi ameninţărilor cibernetice. Va fi aprofundată cooperarea în domeniile aplicării legii, criminalității și al formării și dezvoltării capacităților. Ambele părți vor colabora pentru împiedicarea traficului de bunuri culturale și restituirea obiectelor traficate ilicit.

    Având în vedere importanţa demografiei şi a capitalului uman pentru dezvoltare, Uniunea Europeană va sprijini Egiptul în procesele de educaţie, formare profesională, reintegrare socio-economică a repatriaților egipteni, cercetare şi inovare.

  • Parteneriat extins între România și India

    Parteneriat extins între România și India

    Ministrul roman de Externe, Luminiţa Odobescu, şi omologul său indian, dr. Subrahmanyam Jaishankar, au adoptat, la New Delhi, Declaraţia comună aniversară la 10 de ani de Parteneriat Extins România – India. Momentul reprezintă un reper în istoria cooperării dintre cele două țări și permite avansarea relațiilor la un nivel superior de colaborare. Potrivit MAE, întrevederea dintre cei doi oficiali a avut loc în marja unei conferinţe internaţionale şi a oferit oportunitatea unui schimb substanţial de opinii cu privire la aspecte regionale şi globale de interes comun, pe fondul evoluţiilor de securitate. Declaraţia comună aniversară vizează consolidarea relaţiilor bilaterale româno-indiene, precum şi a cooperării în context multilateral. De asemenea, subliniază abordarea prioritară sectorială în trei domenii, şi anume energie, IT&C şi manufactură. Ambii miniştri au apreciat progresele înregistrate în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi au confirmat angajamentul comun faţă de consolidarea colaborării în domenii prioritare, cu accent pe relaţiile economice şi cooperarea sectorială.

    Totodată, întrevederea a oferit oportunitatea unui schimb substanţial de opinii cu privire la aspecte regionale şi globale de interes comun, pe fondul evoluţiilor de securitate. Cei doi demnitari au evidenţiat importanţa cooperării în abordarea provocărilor şi în promovarea stabilităţii regionale şi la nivel internaţional, mai precizează MAE. Declaraţia Comună privind stabilirea unui Parteneriat Extins între România şi India, semnată la 8 martie 2013, prevede o cooperare consolidată în sectoarele: economie şi comerţ, apărare, spaţiu, agricultură, industria alimentară, infrastructură, între IMM-uri, industria farmaceutică, energie, energie nucleară în scopuri civile, exploatarea petrolului și gazelor naturale, industria petrochimică, industria automobilelor, IT&C, cultură, ştiinţă şi tehnologie, învăţământ superior şi cercetare, turism. În 2022, între cele dpuă țări s-a înregistrat un volum total al schimburilor comerciale de peste 1 miliard de dolari.

    India ocupă în acest moment locul al patrulea în topul schimburilor comerciale ale României cu zona asiatică. România şi India au stabilit relaţii diplomatice în 1948, la nivel de legaţie. Șapte ani mai târziu, relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă. Oficiul diplomatic al României în India a fost deschis în 1955, iar al Indiei la Bucureşti în 1959. Conform MAE, in 2023, în India locuiau cca. 700 de persoane cu cetăţenie română, în New Delhi și în principalele oraşe ale Indiei. Românii care trăiesc în India îşi desfăşoară activitatea în diverse sectoare de activitate: afaceri, învăţământ, artă, ştiinţă, etc. India a depășit oficial China și a devenit cea mai populată țară din lume, cu peste 1,4 miliarde de locuitori. În opinia experților, explozia demografică nu ar trebui privită ca o povară, ci ca un activ valoros care ar putea alimenta creșterea economică.

  • România – Italia, parteneriat strategic consolidat

    România – Italia, parteneriat strategic consolidat

    E greu de imaginat o ţară cu care România să aibă mai multe afinităţi şi conexiuni decât Italia. Limbi înrudite, neolatine, nenumărate interferenţe culturale, istorii similare ale realizării statelor naţionale unitare, la sfârşitul Primului Război Mondial, dictaturi longevive, fascistă la Roma, comunistă la Bucureşti, democraţii restaurate, dar minate, decenii în şir, de instabilitate guvernamentală, corupţie în politică, presă mai degrabă pasională decât riguroasă, pasiuneaa pentru fotbal – toate leagă cele popoare nu tocmai apropiate geografic. În prezent, ele sunt aliate în NATO, partenere în Uniunea Europeană şi legate de un parteneriat bilateral strategic. În plus, Italia e gazda celei mai numeroase comunităţi româneşti din diaspora, de peste un milion de suflete, e al doilea partener comercial al României, a doua piaţă de destinaţie a exporturilor româneşti şi a doua ţară de origine a importurilor în România.

    Cele două ţări au atins, anul trecut, un nivel al comerţului bilateral de peste 20 de miliarde de euro, cea mai mare valoare din istorie. Italia se află pe locul şase în topul investitorilor străini în România. Acum, România şi Italia îşi vor intensifica cooperarea, potrivit unei declaraţii comune de dezvoltare a parteneriatului strategic consolidat între cele două ţări, semnată la Roma de premierii Giorgia Meloni şi Marcel Ciolacu.

    Corespondenta Radio România transmite că la şedinţa comună de guvern au fost încheiate şi memorandumuri pentru domenii ca apărarea, cooperarea poliţienească, justiţia, startup-urile, energia nucleară, securitatea cibernetică, turismul, protecţie civilă sau formarea funcţionarilor publici. Premierul Giorgia Meloni a sublinat „Italia este al doilea client şi al doilea furnizor al României şi este principalul investitor în România din punct de vedere al numărului de firme înregistrate. Înrădăcinarea foarte puternică a comunităţii de afaceri italiene, care numără peste 50.000 de companii, este un semn tangibil al modului în care relaţiile noastre sunt extrem de intense. Prezenţa italiană este fundamentală în multe sectoare, în special în cele strategice, de la energie, la marele infrastructuri, agribusiness, servicii bancare şi sănătate.”

    La rândul său, Marcel Ciolacu a spus „Sunt aici pentru a da un semnal puternic şi către firmele italiene, veniţi să investiţi în România pentru că veţi avea numai de câştigat. Mediul de afaceri italian, prezent deja în România, contribuie la dezvoltarea economică a ţării noastre.” Dorim să folosim şi mai mult know-how-ul din Italia şi să realizăm un transfer de competenţe şi cunoştinţe, în aşa fel încât competitivitatea economică a ambelor state să crească şi să dezvoltăm cât mai multe iniţiative comune – a mai declarat la Roma şeful guvernului român.