Radio România Internațional

Tag: parteneriat civil

  • Noi reguli europene privind regimurile patrimoniale ale cuplurilor internaţionale

    Noi reguli europene privind regimurile patrimoniale ale cuplurilor internaţionale

    În Uniunea Europeană au intrat în vigoare regulamentele care clarifică normele aplicabile regimurilor patrimoniale pentru cuplurile internaționale căsătorite sau aflate în parteneriate înregistrate.

    Regulamentele vor stabili reguli clare în cazuri de divorț sau de deces și vor pune capăt acțiunilor paralele și, eventual, contradictorii, introduse în diverse state membre – de exemplu, cu privire la bunuri imobile sau la conturi bancare. Pe scurt, vor asigura o mai mare claritate juridică pentru cuplurile internaționale.

    Vĕra Jourová, comisarul european pentru justiție, a explicat că aceste noi norme vor face ca împărțirea bunurilor să fie mai ușoară și mai puțin costisitoare și vor oferi sprijin persoanelor aflate în situații dificile. Peste 16 milioane de cupluri internaționale vor beneficia de proceduri clare în caz de divorț sau de deces al unui partener. Acestea vor putea economisi anual aproximativ 350 de milioane de euro – cheltuieli de judecată. Noile regulamente vin după ce, în 2016, au intrat în vigoare îmbunătățiri ale normelor europene care protejează copiii în contextul răspunderii părintești transfrontaliere privind litigiile legate de custodie, drepturile de acces și răpirea copilului. Noile norme accelerează procedurile legale și administrative și vor garanta că interesul superior al copilului este întotdeauna luat în considerare – preciza comisarul Vĕra Jourová.

    Procedurile vor fi mai eficiente. Va trebui ca părinţii să se angajeze într-un proces de mediere, care va genera implicit mai multe soluţii durabile şi, prin urmare, un mediu mult mai plăcut pentru copil. Totodată, această măsură va duce la reducerea costurilor în cazul litigiilor civile, care se ridică, în medie, la 2.200 de euro pentru un singur proces.

    Şi de această dată, comisarul Vĕra Jourová a încurajat toate statele membre să se alăture cooperării, în interesul tuturor cuplurilor internaționale din Uniunea Europeană, în condiţiile în care aceste norme se vor aplica doar în 18 state, care le-au adoptat tot în 2016. Este vorba de Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia. Noile regulamente vor oferi clarificări privind instanța națională care are competența de a ajuta cuplurile să își administreze bunurile sau să le împartă în caz de divorț, separare sau deces; vor oferi clarificări privind legislația națională care prevalează în cazul în care este posibilă aplicarea normelor din mai multe țări; vor facilita recunoașterea și executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un stat membru privind chestiunile legate de patrimoniu dintr-un alt stat membru.


  • Reacţii după referendum

    Reacţii după referendum

    Peste 90%
    dintre cei care au participat la consultarea populară organizată în România
    privind revizuirea Constituţiei în sensul redefinirii familiei ca fiind uniunea
    liber consimţită între un bărbat şi o femeie au votat DA. Referendumul nu a
    fost, însă, validat, deoarece doar circa 21% dintre alegători s-au prezentat la
    urne, sub pragul necesar de 30 de procente. Odată lucrurile tranşate, au urmat
    reacţiile, eşecul referendumului provocând turbulenţe pe scena politică. O
    scenă politică pe care toate formaţiunile, exceptând USR, îşi exprimaseră
    susţinerea pentru modificarea Constituţiei, votând în Parlament legea de
    revizuire a acesteia.

    Din PSD, principalul partid al coaliţiei de stânga aflate
    la guvernare, vicepreşedintele Paul Stănescu consideră că referendumul
    reprezintă un eşec nu doar pentru social-democraţi, ci pentru întreaga
    societate Sunt dezamăgit de ce s-a întâmplat la referendum. Mă aşteptam ca foarte
    mulţi cetăţeni ai României să spună DA. Trebuie să facem o analiză
    privind prezenţa foarte slabă la vot, să vedem care e cauza. E un eşec pentru
    toată societatea românească – pur şi simplu, oamenii au refuzat să vină la
    vot.

    Rezultatul referendumului reflectă lipsa de interes a
    cetăţenilor, consideră Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele ALDE – partenerul la
    guvernare al PSD, care a anunţat că la nivelul formaţiunii politice pe care o
    conduce nu s-a făcut şi nu se va face o analiză, pentru că referendumul
    naţional nu a fost organizat de ALDE. În schimb, PNL, principalul partid de
    opoziţie, a făcut, deja, o analiză a modului în care s-a poziţionat la
    referendum, după ce mai mulţi membri l-au acuzat pe preşedintele Ludovic Orban
    că aruncă formaţiunea către un eşec politic, că nu modernizează, ci propune o
    politică retrogradă. Ludovic Orban Sincer, m-aş fi aşteptat ca aceşti colegi ai mei să se suie cu
    bocancii pe PSD, să atace PSD-ul pentru confiscarea referendumului, pentru
    eşecul lamentabil, să fie alături de noi în ofensiva, pe toate fronturile, pe
    care o ducem împotriva PSD.

    Liderul USR, Dan Barna, consideră, pe de altă
    parte, regretabilă atitudinea reprezentanţilor organizaţiei Coaliţia pentru
    Familie care, după ce au reuşit să strângă 3 milioane de semnături pentru
    organizarea referendumului, acuză acum modul de organizare a scrutinului şi
    boicotul partidelor. Prin acele semnături, românii au fost chemaţi să îşi
    exprime un punct de vedere, iar ei au spus că această iniţiativă nu este o
    nevoie a lor, a majorităţii cetăţenilor României, a explicat Dan Barna. Patriarhia
    Română a îndemnat la unitate spirituală şi la apărarea în continuare a
    familiei, în urma invalidării consultării populare.

  • Jurnal românesc – 15.02.2017

    Jurnal românesc – 15.02.2017

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care
    abrogă controversatele modificări ale codurilor penale, aflate la originea
    crizei politice de amploare din ultimele două săptămâni, este, de miercuri, pe
    agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Marţi, plenul Senatului a adoptat
    acelaşi act normativ în unanimitate. Între timp, sediul Guvernului a fost
    pichetat, din nou, noaptea trecută, de câteva sute de manifestanţi. De la
    începutul crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din
    diaspora au cerut demisia Cabinetului de coaliţie PSD-ALDE, pe care-l acuză că,
    prin încercarea de modificare a codurilor, ar fi vrut să exonereze de
    responsabilitate penală personaje politice influente şi funcţionari din administraţia
    centrală şi locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună
    în acord legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest
    context, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat un referendum pe tema
    continuării luptei anticorupţie. Partizani ai Executivului îl acuză, însă, pe
    şeful statului că nu îşi respectă rolul de moderator, fiindcă a îmbrăţişat
    cauza protestatarilor antiguvernamentali.


    37% din imigranţii născuţi în România şi
    care locuiesc în Franţa au o diplomă de învăţământ superior – relevă un studiu
    demografic publicat în cotidianul Le Monde, potrivit documentului ţările-gazdă
    fiind departe de a primi ‘toată mizeria lumii’. În timp ce populaţia adultă a
    Franţei dispune de un grad universitar în proporţie de 27%, imigranţii chinezi
    din Hexagon au, de pildă, studii superioare în proporţie de 43 de procente, iar
    vietnamezii – de 35 de procente. În consecinţă, potrivit studiului, majoritatea
    discursurilor privind imigranţii sunt ideologice.


    Parlamentul European a aprobat, miercuri, Acordul de
    liber-schimb între Uniunea Europeană si Canada (CETA). Negociat timp de mai
    multi ani, acesta aduce eliminarea unui numar semnificativ de taxe vamale si
    bariere non-tarifare. Acordul urmeaza sa intre acum în proces de ratificare la
    nivelul fiecărei tări UE, insa unele prevederi ale sale intră în vigoare
    înainte de încheierea procedurii. In urma semnarii acordului, ridicarea vizelor
    pentru români intră în vigoare, partial, încă de la sfârsitul lunii aprilie.
    Este vorba despre românii care au mai fost în Canada si au obtinut anterior
    viză. Apoi, de la 1 decembrie, toti românii vor putea călători fără vize în
    Canada. Comertul UE-Canada a reprezentat peste 60 de miliarde de euro in 2015.
    Odata cu intrarea in vigoare a CETA, aceasta suma ar urma sa creasca, potrivit
    cifrelor oferite de Parlamentul European.


    Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil
    Legea parteneriatului civil, în şedinţa de miercuri – a anunţat iniţiatorul
    proiectului, fostul deputat Remus Cernea, afirmând că noul Parlament pare a
    avea un alt chip şi suflu. Potrivit acestuia, este un pas înainte
    pentru democraţia din România şi pentru ideea de a respecta drepturile omului.
    Este o lege care ajută acele persoane care convieţuiesc în baza
    afecţiunii reciproce, a respectului, au bunuri în comun, pot avea probleme de
    sănătate, în privinţa contractării unor credite, iar legea propusă vine să
    acorde o serie de facilităţi şi să recunoască drepturi în privinţa acestor
    persoane    , a spus Remus Cernea. El a adăugat că 22 de state membre UE au
    legislaţii similare, inclusiv ţări majoritar ortodoxe precum Grecia şi Cipru.
    Ultimele recensăminte au arătat că peste 800.000 de cetăţeni români trăiesc în
    astfel de uniuni consensuale, nerecunoscute de stat. Legea parteneriatului
    civil va fi dezbătută şi în Comisia juridică, cea care va întocmi raportul care
    va fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor, for decizional.