Radio România Internațional

Tag: parteneriat economic

  • Acordul istoric de liber schimb UE – Japonia intra în vigoare în februarie

    Acordul istoric de liber schimb UE – Japonia intra în vigoare în februarie

    Astăzi intră în vigoare
    acordul comercial UE-Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată
    de UE.






    Acordul de parteneriat economic
    dintre UE și Japonia va elimina aproape toate taxele vamale pe care le plătesc
    companiile europene, în valoare totală de aproximativ 1 miliard de Euro/an. El
    este apreciat drept o atitudine clară în sprijinul unui comerţ liber şi
    echitabil, bazat pe reguli, într-o perioadă plină de provocări serioase venite
    ca urmare a unor atitudini protecţioniste. Zona de liber schimb creată de
    acest acord cuprinde 635 de milioane de oameni şi aproape o treime a PIB-ului
    mondial.


    Europarlamentarul Victor Boştinaru,
    vicepreşedinte Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din
    PE: Faptul că intră în vigoare în timpul Preşedinţiei române este un lucru
    care trebuie salutat, România fiind ferm în favoarea acordului. Este unul
    dintre cele mai îndelung negociate acorduri. Este, probabil, acordul cel mai
    sofisticat în ce priveşte complexitatea clauzelor, inclusiv cea referitoare la
    mediu, la originea produselor, la standardele sociale de muncă şi într-un
    context în care globalizarea în general este pusă sub semnul întrebării şi
    comerţul internaţional liber este ameninţat de-a dreptul din cauza poziţiilor
    diverşilor actori pe scena globală. Intrarea în funcţiune a acestui acord este
    o gură de oxigen într-o perioadă în care inclusiv OMC vorbeşte deschis despre
    riscul recesiunii şi al accentuării confruntărilor pornind de la barierele
    comerciale. De aceea, Europa şi Japonia fac marea excepţie.


    Cei mai mari beneficiari sunt
    comercianții de vinuri, băuturi spirtoase, textile şi produse din piele,
    IMM-urile şi companiile din domeniul feroviar. Sectoarele cele mai sensibile,
    precum producţia de orez, sunt protejate. În schimb, produse precum vinul,
    brânzeturile, carnea de porc şi de vită, pastele, ciocolata şi biscuiţii vor fi
    scutite de taxe vamale, imediat, sau după o perioadă de tranziţie. 205 produse
    cu indicație geografică europeană vor fi protejate, pentru a sprijini
    IMM-urile, care reprezintă 78% din numărul exportatorilor către Japonia.


    Victor Boştinaru, despre impactul
    acordului asupra cetăţenilor: Pe de o parte, vom avea pe piaţa europeană
    produse japoneze la preţuri mai mici, produse recunoscute pentru calitatea lor.
    Pe de altă parte, produsele europene vor intra pe una dintre cele mai protejate
    şi mai sofisticate pieţe din lume, piaţa japoneză. Nu în ultimul rând, are o
    dimensiune strategică, pentru că este cel mai complex acord comercial prin care
    UE îşi deschide accesul spre piaţa Pacificului, piaţă care astăzi are deja
    toate elementele să fie definită ca viitoarea cea mai mare piaţă comercială a
    lumii. De aceea, UE trebuia să facă acest lucru, chiar dacă, din motive electorale, din motive de populism
    de stânga sau de dreapta, au fost şi voci care puneau în discuţie ratificarea
    şi apoi intrarea în funcţiune a acestui acord.


  • Acordul comercial cu Japonia a fost aprobat de Parlamentul European

    Acordul comercial cu Japonia a fost aprobat de Parlamentul European

    Firmele europene vor putea exporta în curând mai ușor în Japonia. Din februarie urmează să intre în vigoare Acordul Comercial încheiat de Uniunea Europeană și Țara Soarelui Răsare, iar din acel moment vor fi eliminate majoritatea taxelor vamale.

    Oficial se numește Acord de parteneriat economic, a fost încheiat după după numai 4 ani de negocieri, a fost semnat în vară la Tokio de șeful executivului comunitar, Jean Claude Juncker, și de premierul nipon, Shinzo Abe, și a fost ratificat atât de Parlamentul European, cât și de legislativul japonez.

    Este o declaraţie comună în favoarea comerţului liber şi echitabil și arată că izolarea nu este benefică pentru afaceri, pentru economia globală şi nici pentru muncitori, afirmă Jean Claude Juncker, cu referire la protecţionismul promovat de liderul american Donald Trump.

    Nu este doar cel mai important acord comercial încheiat până acum de europeni. Este cel mai ambițios document de acest fel din lume. Nu există altul pe măsura lui. Creează o zonă de comerţ cu o populație de 630 de milioane de oameni şi care va include o treime din Produsul Intern Brut global. Două dintre marile economii ale lumii se alătură și transmit la unison că relațiile comerciale pot aduce beneficii ambelor părți, atunci când negocierile se desfășoară corect. Noi eliminăm tarifele, ne deschidem piețele și creăm noi oportunități pentru consumatori, dar și pentru companii, spune și comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.


    Iar beneficiile nu sunt deloc de neglijat întrucât pactul va elimina taxe vamale în valoare de un miliard de euro plătite în fiecare an de firmele europene care fac afaceri cu Japonia.

    Pentru exporturile europene de produse agricole, acordul este extrem de benefic. Dispar, de exemplu, taxele vamale pentru multe brânzeturi, precum Gouda şi Cheddar, (care sunt în prezent de 30 la sută), dar și pentru vinuri (în medie de 15 la sută, în momentul de față). Acordul va permite totodată Uniunii să îşi sporească în mod substanţial exporturile de carne de vită și porc.

    În plus, documentul va asigura totodată protecţia în Japonia pentru mai bine de 200 de produse agricole europene de înaltă calitate, aşa-numitele produse care beneficiază de indicaţii geografice.

    Sunt eliminate totodată tarifele și pentru alte produse, precum cele cosmetice, chimice, pentru textile și îmbrăcăminte. Iar comerţul electronic, transportul maritim internaţional şi serviciile poştale vor fi liberalizate.

    În plus, acordul garantează întreprinderilor din Uniunea Europeană accesul la achiziţiile publice din 48 de oraşe mari din Japonia şi elimină obstacolele din calea achiziţiilor publice în sectorul feroviar.



    Documentul include, pentru prima oară, și un angajament în favoarea respectării Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice.

    În același timp, pactul are și un capitol referitor la întreprinderile mici și mijlocii, deosebit de important îm condițiile în care 78 la sută dintre exportatorii actuali către Japonia sunt firme de acest fel.

    După ratificarea de către Parlamentul European și legislativul nipon, acordul are acum nevoie de aprobare din partea statelor membre ale Uniunii. Responsabilii europeni consideră însă că formalitățile rămase vor fi efectuate în timp util, astfel că acordul va putea intra în vigoare de la 1 februarie.

  • Raport privind acordurile de comerţ liber al UE

    Raport privind acordurile de comerţ liber al UE

    Uniunea Europeană îşi consolidează în mod susţinut
    politica de parteneriate comerciale cu scopul promovării esenţei comunităţii
    europene. Vizând aspecte de filosofie a comerţului şi principii fundamentale
    precum drepturile omului, încheierea de acorduri de comerţ liber cu ţările din
    afara Uniunii Europene creează oportunităţi comerciale, înlăturând barierele
    existente în trecut. În funcţie de conţinutul lor, acordurile comerciale ale
    Uniunii Europene se diferenţiază în trei categorii mari. Astfel, acordurile de
    parteneriat economic sprijină dezvoltarea partenerilor comerciali din ţările
    din Africa, zona Caraibilor şi Pacific. Acordurile de liber schimb permit
    deschiderea reciprocă a pieţelor cu ţările dezvoltate şi cu economiile
    emergente, acordarea accesului la pieţe fiind preferenţială. Acordurile de
    asociere sunt cele care oferă un impuls acordurilor politice ample. De
    asemenea, în cazul acordurilor de parteneriat şi cooperare, accesul la pieţe
    este unul nepreferenţial.

    Daniel Rosario, purtătorul de cuvânt al Comisiei
    Europene pentru comerţ şi agricultură: Comisia face ea însăşi
    o verificare regulată a implementării acordurilor comerciale. Am publicat un
    astfel de raport la finele anului 2017. În acest raport, Executivul semnala
    potenţialul diferitelor acorduri care rămân în aplicare. Chestiunea constă în a
    şti cum se produc aceste puneri în aplicare şi cum îi putem ajuta pe operatorii
    noştri să utilizeze pe deplin posibilităţile oferite de către acordurile
    comerciale care sunt în vigoare. Aceasta este o constatare pe care o facem noi
    înşine prin acest exerciţiu regulat de punere la punct a acordurilor
    comerciale.



    Procesele comerciale în curs dintre Uniunea
    Europeană şi ţările terţe includ negocierile pentru un acord de liber schimb cu
    Japonia, MERCOSUR, ca parte a unui acord de asociere cu Argentina, Brazilia,
    Paraguay şi Uruguay, moderizarea actualului acord global cu Mexicul,
    actualizarea acordului de asociere cu Chile, dar şi negocieri pentru acorduri
    de liber schimb cu Australia şi Noua Zeelandă.


    Acordurile comerciale ale Uniunii Europene sunt de
    o complexitate deosebită, întrucât acoperă o gamă largă de chestiuni, de la
    agricultură la proprietatea intelectuală. Toate aceste acorduri, fără excepţie,
    respectă însă principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, între care
    combaterea discriminării, previzibilitatea şi concurenţa loială. Între
    avantajele încheierii de acorduri comerciale se regăsesc deschiderea de pieţe
    noi pentru produsele şi serviciile Uniunii Europene, creşterea oportunităţilor
    de investiţii, eliminarea taxelor vamale şi reducerea birocraţiei, dar şi
    facilitarea tranzitului prin vamă, prin stabilirea de norme comune.