Radio România Internațional

Tag: Parteneriat Estic

  • Președintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic

    Președintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a reiterat joi, la reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic, desfăşurată prin sistem de videoconferinţă. angajamentul României pentru sprijinirea perspectivei europene a celor mai angajaţi parteneri estici, în acord cu progresele individuale.

    Șeful statului a exprimat susţinerea ţării noastre pentru o abordare mai ambiţioasă a Uniunii Europene (UE) în privinţa cooperării în domeniul securităţii, în măsură să răspundă intereselor legitime ale Uniunii şi statelor partenere din regiune, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale,

    Preşedintele Klaus Iohannis a încurajat statele partenere să continue procesele de implementare a reformelor convenite împreună cu Uniunea Europeană, esenţiale pentru a mobiliza beneficii concrete în favoarea cetăţenilor şi, în funcţie de nivelul de ambiţie definit în relaţiile proprii cu Uniunea Europeană, pentru a progresa pe calea realizării aspiraţiilor lor europene, se arată în comunicat.

    Şeful statului a subliniat şi importanţa deosebită a agreării unor obiective sectoriale concrete în cadrul Parteneriatului Estic, de natură să genereze proiecte prioritare în cadrul agendei post-2020 şi să conducă la o cooperare regională consolidată şi la creşterea rezilienţei statelor Parteneriatului.

    Gestionarea provocărilor comune generate de dezinformare şi de amplificarea acţiunilor hibride a fost una dintre temele importante abordate în cadrul reuniunii. În acest context, Iohannis s-a pronunţat pentru o consolidare a comunicării strategice şi pentru o implicare responsabilă a autorităţilor din statele partenere în scopul promovării beneficiilor reale ale parteneriatului pentru cetăţeni.

    Șeful statului a evidenţiat sprijinul consistent acordat de România Republicii Moldova şi Ucrainei în vederea combaterii efectelor pandemiei COVID-19, în valoare de peste 3,5 milioane de euro, respectiv de circa 1,75 milioane de euro, precum şi trimiterea de personal medical.

    La reuniune, alături de şefi de stat şi de guvern din state membre ale Uniunii Europene, au mai participati preşedinţii Ucrainei şi Republicii Azerbaidjan, prim-miniştrii Republicii Moldova, Georgiei, Republicii Armenia şi Republicii Belarus.

    Reuniunea liderilor din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele partenere din Vecinătatea Estică a oferit prilejul pentru reafirmarea angajamentului comun faţă de valorile fundamentale şi obiectivele de consolidare a Parteneriatului Estic, precum şi pentru transmiterea unui mesaj de unitate şi solidaritate în contextul provocărilor regionale amplificate de epidemia COVID-19.

    În perspectiva Summitului planificat la începutul lui 2021, discuţiile au vizat fixarea liniilor strategice pentru dezvoltarea obiectivelor Parteneriatului Estic post-2020, dar şi evaluarea sprijinului concret al UE pentru gestionarea efectelor crizei COVID-19 şi a impactului asupra economiilor din regiune.

    Consultările privind viitorul Parteneriatului Estic, lansate în perioada exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, au arătat un consens larg referitor la consolidarea pe mai departe a acestei iniţiative de succes, precum şi cu privire la rolul important al rezultatelor generate de aceasta, în beneficiul cetăţenilor din statele partenere, subliniază Administraţia Prezidenţială.

    sursa: agerpres

  • Retrospectiva săptămânii 12.05 – 18.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 12.05 – 18.05.2019

    Parteneriatul
    Estic, 10 ani


    Cadru de cooperare între Uniunea Europeană şi şase republici
    ex-sovietice, Parteneriatul Estic a împlinit un deceniu de la fondare, moment
    marcat, în această săptămână. Parteneriatul Estic s-a dovedit unul de
    succes, iar politicile desfăşurate în cei 10 ani au impulsionat reformele în
    ţările partenere şi au adus avantaje cetăţenilor din statele respective – s-a
    subliniat la Bruxelles. Acest parteneriat a permis încheierea unor tratate de
    asociere şi de liberalizare a vizelor pentru trei state: Republica Moldova,
    Ucraina şi Georgia, iar miniştri de Externe ai UE au discutat ca, pe viitor, şi
    celelalte state, Belarus, Azerbaidjan şi Armenia, să înceapă dialogul pentru
    încheierea unor astfel de tratate. Pentru România,vecină Ucrainei şi Republicii Moldova
    (majoritar românofonă), Parteneriatul Estic a fost o
    prioritate de la bun început şi cu atât mai mult acum, în contextul deţinerii
    preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, au amintit preşedintele Klaus
    Iohannis şi şeful diplomaţiei, Teodor Meleşcanu, prezenţi la eveniment,
    precizând că Bucureştiul susţine continuarea acestui parteneriat. Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea, democraţia şi statul
    de drept în Europa de Est şi Caucazul de Sud reprezintă priorităţi pentru
    blocul comunitar. De aceea, UE reafirmă că este hotărâtă să aibă o cooperare
    strânsă, diferenţiată şi reciproc avantajoasă, cu toţi cei şase parteneri,
    indiferent de nivelul de ambiţie al fiecăruia.



    Ministrul român al agriculturii a
    condus lucrările reuniunii de profil a Consiliului UE


    Politica
    agricolă comună, cea mai integrată politică europeană trebuie să rămână comună
    nu doar declarativ, ci şi la nivel de aplicare concretă în toate statele membre
    ale Uniunii Europene, a afirmat la Bruxelles, ministrul român al agriculturii,
    Petre Daea, care a condus, marţi, lucrările reuniunii Consiliului Uniunii
    Europene pe agricultură şi pescuit. Principalul subiect al reuniunii a fost
    noul model de performanţă din cadrul Politicii Agricole Comune. Tot în cadrul Consiliului, au
    avut loc informări din partea Comisiei şi schimburi de opinii cu privire la o
    viziune strategică pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere
    al climei – subiect abordat din punct de vedere al aspectelor agricole. De
    asemenea, discuţiile au vizat Declaraţia privind un viitor digital inteligent
    şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale europene.



    Date economice privind România


    Economia românească a crescut,
    în primele trei luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, cu 5%,
    arată primele estimări publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.
    Faţă de ultimele trei luni ale anului trecut, avansul este de 1,3 procente.
    Eurostat, Biroul de statistică al Uniunii Europene, confirmă evoluţia pozitivă.
    Instituţia vorbeşte de o creştere economică românească în perioada
    ianuarie-martie 2019 de 5,1%. În urmă cu o săptămână, Comisia Europeană a
    revizuit, însă, în scădere, la 3,3% estimările privind creşterea economiei
    româneşti în acest an, în condiţiile în care, în ianuarie, Executivul comunitar
    indica un avans al produsului intern brut de 3,8%. De asemenea, la începutul
    lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere la 3,1%, de
    la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019. Pe de altă
    parte, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat că
    inflaţia a crescut, în lunile martie şi aprilie, peste nivelul prognozat şi va
    continua să fie de peste 3,5%. El a explicat că printre factorii care menţin o
    rată ridicată a inflaţiei în România se numără scumpirile la legume, fructe,
    combustibili şi tutun, dar şi creşterile salariale şi taxa impusă companiilor
    din telecomunicaţii, prin controversata Ordonanţă 114.



    Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre,
    va fi extrădat de Madagascar


    Ministrul
    interimar al Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat, în această săptămână, că
    autorităţile din Madagascar au aprobat extrădarea lui Radu Mazăre, fost
    primar al Constanţei, oraş
    românesc la Marea Neagră. Radu Mazăre fusese reţinut, în urmă cu o săptămână, în această ţară ca
    urmare a unui mandat de căutare emis de autorităţile române prin Interpol.
    Fostul edil are multiple condamnări în România, unele nedefinitive. În luna
    februarie, el a fost dat în urmărire internaţională, după ce a fost condamnat
    definitiv la 9 ani de închisoare într-un dosar privind retrocedări fictive de
    terenuri. Fostul primar a plecat din România în Madagascar în decembrie 2017,
    acuzând presiuni politice în procesele penale care îl vizau, iar acolo a făcut
    demersuri pentru obţinerea azilului. Potrivit autorităţilor, el ar urma să
    ajungă în România la începutul săptămânii viitoare.



    5G
    în România


    România este una dintre primele ţări din
    lume care lansează servicii de comunicaţii 5G, după ce un operator de telefonie
    mobilă a anunţat activarea, în Bucureşti, a primelor staţii radio de acest fel.
    Abonaţii vor avea acces la tehnologia de ultimă generaţie pe măsură ce
    telefoanele 5G vor fi disponibile pe piaţă. Operatorul de telecomunicaţii
    precizează că, până la sfârşitul anului, reţeaua urmează să se extindă în alte
    oraşe mari ale ţării.

  • Jurnal românesc – 08.02.2019

    Jurnal românesc – 08.02.2019

    Ambasadorul României în
    Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a declarat pentru Radio Chişinău că în acest
    an, în care România asigură în primele şase luni preşedinţia Consiliului
    Uniunii Europene, vor fi organizate o serie de acţiuni şi de evenimente la
    Chişinău. Manifestările sunt menite să repoziţioneze Republica Moldova în
    arhitectura instituţională a Parteneriatului Estic, un instrument pe care
    ambasadorul îl apreciază ca fiind de succes. Daniel Ioniţă a menţionat totodată
    că manifestările dedicate Anului Centenar continuă în 2019 cu o serie de
    evenimente culturale. Vom continua cu manifestări care sunt menite să
    aducă la suprafaţă o istorie reală, pentru că noi credem că o dată ce va fi
    cunoscută pe deplin această istorie, avem şansa unui viitor mai bun    , a
    spus ambasadorul român. Diplomatul a remarcat şi relaţiile speciale dintre
    Republica Moldova şi România. Prin tot ceea ce facem aici dorim să
    susţinem parcursul european al Republicii Moldova. (…) Nu suntem aici să
    oferim lecţii cuiva, suntem aici pentru a ajuta, pentru a facilita dialogul, a
    promova şi întări relaţiile speciale dintre ţările noastre    , a afirmat
    Daniel Ioniţă. Ambasadorul României a amintit şi de proiectele pe care România
    le realizează în Republica Moldova pentru bunăstarea cetăţenilor, indiferent de
    apartenenţa lor etnică sau de preferinţele politice.




    Ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, a declarat la Radio România că, potrivit
    estimărilor, 10 milioane de cetăţeni români trăiesc în afara graniţelor, număr
    care îi include pe cei aproximativ 4 milioane de etnici români din comunităţile
    istorice. Potrivit ministrului cea mai mare comunitate de români este în
    Italia, peste 1,2 milioane de cetăţeni înregistraţi, urmată de Spania, cu
    aproximativ 1 milion de cetăţeni şi Marea Britanie, cu peste 410.000. Întrebată
    de ce românii încă aleg să plece peste hotare, Elena Intotero a răspuns că, în
    primul rând sunt motive de ordin financiar, salarii mai mari şi servicii de
    calitate. Ministrul a precizat că majoritatea celor din diaspora spun că îşi
    doresc linişte şi stabilitate. În ceea ce priveşte organizarea
    bursei locurilor de muncă în Italia, ministrul Intotero şi-a exprimat speranţa
    că un număr cât mai mare de români din peninsulă şi nu numai vor alege să
    revină acasă. Această bursă a locurilor de muncă va fi pentru toţi
    românii: atât cei din ţară, cât şi pentru cei plecaţi, în special comunităţile
    mai numeroase din Italia, Spania şi Marea Britanie, a declarat Intotero.
    Ministrul a adăugat că, în anumite domenii de activitate, în momentul de faţă
    salariile în România sunt aproape identice cu cele pe care românii le
    câştigă în ţările unde au ales să trăiască şi să muncească.




    Agenția Națională pentru
    Ocuparea Forței de Muncă pune la dispoziţie, prin rețeaua EURES, 30 de locuri
    de muncă în Germania pentru studenții români. Oferta primită de la angajatorii
    germani, prin intermediul Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din
    Koln, este valabilă pe o perioadă de 2 luni, în timpul vacanței de vară, şi
    include posturi în domeniul hotelier, ȋn gastronomie, ȋn producția industrială
    și ȋn domeniul serviciilor. Job-urile se adresează persoanelor cu vârsta
    cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care urmează cursuri de zi la o instituție de
    învățământ de stat sau particulară acreditată conform legii și care au
    cunoștințe bune şi foarte bune de limba germană. Documentele necesare
    completării dosarelor de înscriere se găsesc pe site-ul www.anofm.ro la
    secțiunea Comunicare / Anunțuri diverse. Data limită pentru depunerea dosarelor
    este 14 februarie a.c. Informații suplimentare pot fi solicitate consilierilor
    EURES din cadrul agențiilor județene în raza cărora solicitanţii au domiciliul
    sau studiază.

  • Europa pentru Republica Moldova

    Europa pentru Republica Moldova

    Lipsa de predictibilitate a politicii de la
    Chişinău face din Republica Moldova un cartof fierbinte pentru Uniunea
    Europeană. În 2014, aceasta era unanim cotată drept premianta Parteneriatului
    Estic, pachetul de programe prin care Bruxellesul încearcă să apropie de
    standardele occidentale de democraţie, legalitate şi prosperitate fostele state
    sovietice.

    Reformele convingător promovate de Guvernul de coaliţie de la
    Chişinău, condus de Iurie Leancă, au fost, atunci, validate prin încheierea
    Acordurilor de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. La sfârşitul
    aceluiaşi an, partidele din arcul guvernamental – Liberal-Democrat, Democrat şi
    Liberal – îşi adjudecau alegerile legislative cu un avans sensibil asupra
    socialiştilor şi comuniştilor filoruşi. Dar învingătorii au fost incapabili să-şi gestioneze
    succesul.

    Într-un an şi jumătate, nu mai puţin de şapte personaje politice au
    fost fie nevoite să demisioneze din funcţia de premier, fie n-au obţinut votul de
    învestitură, fie au renunţat să se mai prezinte în faţa deputaţilor cu
    virtualele lor echipe executive. Între timp, opoziţia
    nu obosea să acuze corupţia unei administraţii în mandatul căreia din sistemul
    bancar a dispărut un miliard de dolari, adică în jur de 15 procente din
    produsul intern brut. Acestei lungi agonii i-a pus capăt învestirea, abia pe 20 ianuarie anul acesta, a Guvernului,
    declarat pro-european, condus de Pavel Filip, cu voturile unei majorităţi
    eterogene, care merge de la liberali la ex-comunişti.

    Franţa şi România
    coprezidează Grupul de Acţiune Europeană pentru Republica Moldova, şi
    prefaţându-şi vizita de joi şi vineri la Chişinău alături secretarul de stat în
    ministerul francez de Externe, Harlem Désir, şeful diplomaţieide la Bucureşti, Lazăr Comănescu: Vizita noastră acolo este, pe de o parte,
    un mesaj foarte clar de atenţie deosebită şi voinţă de consolidare a relaţiilor
    dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi, în acelaşi timp, de a
    transmite că, pentru a se consolida această apropiere de Uniunea Europeană,
    este absolută nevoie ca Republica Moldova să continue procesele de reformă.

    Asanarea justiţiei, lupta anticorupţie, îmbunătăţirea mediului de afaceri sunt,
    toate, a spus şi diplomatul francez, reforme indispensabile pentru ca Republica
    Moldova să beneficieze la maximum de sprijinul Uniunii şi al comunităţii
    internaţionale.

    Reformele nu sunt despre aşteptările Bruxellesului, ci ale
    cetăţenilor Republicii Moldova – declara, recent, în exclusivitate pentru Radio
    România Internaţional, şi co-preşedintele Comitetului Parlamentar de Asociere
    Uniunea Europeană – Republica Moldova, eurodeputatul român Andi Cristea. El
    sublinia că, prin consolidarea democraţiei şi crearea de noi locuri de muncă,
    se creează şi condiţii de viaţă mai bune pentru cetăţeni.