Radio România Internațional

Tag: parteneriat strategic SUA

  • Retrospectiva săptămânii 18.08 – 24.08. 2019

    Retrospectiva săptămânii 18.08 – 24.08. 2019

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, primit la Casa Albă de liderul american Donald Trump


    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a fost primit, marţi, la Casa Albă, de liderul american Donald Trump, fiind pentru a doua oară în mandatele lor când cei doi preşedinţi au avut convorbiri oficiale. Liderul de la Bucureşti a afirmat, în nenumărate ocazii, că, pentru România, Parteneriatul Strategic încheiat acum 22 de ani cu Statele Unite reprezintă pilonul politicii sale externe. Preşedintele Klaus Iohannis şi cel american, Donald Trump, vor acţiona împreună ca prieteni şi aliaţi pentru a avansa Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări – se arată în declaraţia comună adoptată la Washington. În document se mai precizează că vor fi create noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi prosperităţii şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor globale.


    De altfel, preşedintele Klaus Iohannis consideră că vizita de lucru pe care a făcut-o la Washington va impulsiona dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România, parteneriat în dezvoltarea căruia şeful statului spunea că se va implica total, ţinând cont de faptul că acesta generează efecte pozitive pentru ambele ţări. El a mai afirmat că omologul său american, Donald Trump, i-a mulţumit pentru prezenţa militarilor români în Afganistan şi a adăugat că, la rândul său, i-a vorbit preşedintelui Statelor Unite despre importanţa creşterii prezenţei militare americane în România.


    O temă importanta a întâlnirii a fost securitatea energetică, reflectată şi în declaraţia comună, unde cei doi preşedinţi subliniază opoziţia lor faţă de proiectul Nord Stream 2, dar şi de alte proiecte care îi fac pe aliaţii dependenţi energetic faţă de Rusia. Klaus Iohannis şi Donald Trump au discutat şi despre admiterea României în Programul Visa Waiver, iar, potrivit declaraţiei comune, Statele Unite şi-au reiterat sprijinul pentru eforturile Bucurestiului de a deveni eligibil în conformitate cu cerinţele legislaţiei americane.


    Şi relaţiile economice dintre cele două ţări s-au aflat pe agenda discuţiilor Klaus Iohannis: “Trebuie făcut mai mult, atât în ce priveşte comerţul, cât şi investiţiile. Este important să găsim noi domenii de extindere a cooperării economice, în domenii precum energie, cyber sau industria apărării. De altfel, cu ocazia vizitei, a fost semnat un memorandum de înţelegere între cele două guverne privind tehnologia 5G, având în vedere importanţa securităţii reţelelor de comunicaţii wireless de generaţia a 5-a pentru asigurarea prosperităţii, dar şi a securităţii naţionale. Pe de alta parte, liderii american şi român spun că excelentul parteneriat în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva corupţiei se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc faţă de statul de drept şi o justiţie independentă. In acelasi trimp, liderul de la Casa Albă apreciază cooperarea dintre cele două ţări şi a afirmat că Statele Unite şi România au o relaţie mai bună ca oricând.



    Măsuri mai aspre împotriva criminalităţii


    Ministerul Justiţiei din România înăspreşte pedepsele pentru infracţiunile grave contra persoanei şi schimbă condiţiile de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi regulile de eliberare condiţionată. Proiectul de modificare a Codurilor Penale a fost prezentat de ministrul de resort Ana Birchall, care a precizat că scopul guvernului este de a avea reglementări care să prevină tragedii precum cea de la Caracal (sud), unde un bărbat în vîrstă de 66 ani a recunoscut ca a răpit, a violat și a ucis două adolescente.


    Astfel, în privinţa răpirii se propune incriminarea, în mod distinct, cu o pedeapsă de la 2 la 8 ani. Totodată, va creşte limita de vârstă de la 60 la 65 de ani, în cazul eliberării condiţionate, alături de alte condiţii cumulative, precum 25 de ani de închisoare executaţi efectiv, nu 20 ca în prezent. Și DIICOT (parchetul antimafia) va avea mai multe competenţe. Se propune extinderea competenţei DIICOT şi la variantele agravante ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prin răpire, precum şi la infracţiunea de sclavie, având în vedere gravitatea şi complexitatea deosebită a acestor fapte.



    Cifre economice pozitive pentru România


    Produsul Intern Brut al României a crescut, în primul semestru al acestui an, cu 4,8 procente faţă de perioada similară a anului trecut, conform ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistiscă şi de Eurostat.


    Cifrele au fost anunţate, miercuri, în deschiderea şedinţei de guvern, şi de premierul Viorica Dăncilă: ‘Trimestrul II din 2019 este cel de-al cincilea trimestru în care înregistrăm creştere economică progresivă, de peste un procent de la un trimestru la altul. În primele 6 luni ale acestui an, investiţiile străine directe au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şefa guvernului de la Bucureşti a mai spus că România se află pe locul doi în Uniunea Europeană la capitolul creştere economică pe primul trimestru al anului. Ea a mai precizat că, de la începutul anului până în prezent, au fost înregistrate peste 53 de mii de noi locuri de muncă.



    Echipe româneşti în cupele europene de fotbal


    Vicecampioana României la fotbal, FCSB (fosta Steaua Bucureşti), a remizat, 0-0, joi seara, pe teren propriu, cu portughezii de la Vitoria Guimaraes, în prima manşă a play-off-ului de calificare în grupele Ligii Europa. Returul e programat săptămâna viitoare. Marţi, campioana României, CFR Cluj (nord-vest) a pierdut, 0-1, acasă, cu formaţia cehă Slavia Praga, în prima prima manşă a play-off-ului Ligii Campionilor. Returul va avea loc pe 28 august, la Praga. Câştigătoarea va evolua în grupele Ligii Campionilor, iar învinsa în grupele Ligii Europa. Celelalte două reprezentante ale României în Liga Europa, Viitorul Constanţa (sud-est) şi CSU Craiova (sud) au fost eliminate din tururile preliminare.

  • Priorităţi ale Bucureştiului (3)

    Priorităţi ale Bucureştiului (3)

    Încheiem trecerea în revistă a priorităţilor de politică externă ale Bucureştiului, aşa cum au fost ele prezentate de şeful diplomaţiei române Teodor Meleşcanu într-un interviu pentru Radio România, insistând asupra relaţiei Bucureşti–Washington şi asupra rolului României de contributor la securitate. Pe 11 iulie 2017, România şi SUA au aniversat 20 de ani de Parteneriat Strategic, parteneriat care, potrivit ministrului român de externe, a adus o contribuţie distinctă la stimularea şi accelerarea reformelor interne ale României şi, de asemenea, a contribuit la procesul de aderare a României la NATO: “Parteneriatul contribuie, totodată, la definirea profilului strategic al ţării noastre, astfel faptul că România găzduieşte pe teritoriul său facilitatea de la Deveselu, care este operaţională din 2016, reprezintă o contribuţie concretă a ambelor ţări, România şi SUA, la securitatea europeană. Din punctul nostru de vedere, SUA joacă un rol indiscutabil şi de neînlocuit în asigurarea atât a securităţii României, cât şi a securităţii Europei. Relaţia transatlantică pentru noi este fundamentală, atât pentru UE, cât şi pentru Statele Unite ale Americii. România este unul din partenerii importanţi ai SUA şi în combaterea ameninţărilor globale asimetrice şi pe probleme privind criminalitatea cibernetică, traficul ilegal de orice natură şi în combaterea terorismului. Există, de asemenea, un bun nivel de cooperare cu SUA în materia schimbului de informaţii.”



    În acelaşi timp, MAE de la Bucureşti va continua să utilizeze în continuare toate pârghiile, inclusiv demersurile politico-diplomatice, pe lângă Reprezentanţa Administraţiei şi a Congresului SUA, pentru ca românii să poată circula fără viză pe teritoriul SUA, a mai spus Teodor Meleşcanu: “În acest scop ne-am angajat într-un dialog foarte susţinut la nivel tehnic şi politic, atât în cadrul bilateral cu autorităţile americane, cât şi trilateral împreună cu Comisia Europeană, toate având ca obiectiv asigurarea reciprocităţii depline în materie de exonerare a vizelor pentru cetăţenii români care se deplasează în Statele Unite. În acest context vreau să menţionez faptul că în iunie, Comisia Europeană şi Statele Unite au adoptat o declaraţie privind reciprocitatea vizelor, în care părţile se angajează să conlucreze pentru asistarea celor cinci state membre ale Uniunii Europene care nu sunt încă parte la Viza Waiver, printre care este şi România, de a avansa mai rapid în îndeplinirea cerinţelor legislaţiei americane. Principala problemă pe care o avem nu este nici de ordin politic, nici de ordin diplomatic. Noi am dezvoltat încă din 2007 o colaborare intensă cu partea americană, pentru implementarea noilor criterii tehnice şi de securitate. Singurul criteriu pe care partea română îl mai are de rezolvat, în afară de faptul că toate celelalte criterii privind securitatea documentelor de călătorie, controlul la frontieră, imigraţie, sunt îndeplinite de către partea română, singurul criteriu pe care nu l-am atins este diminuarea ratei cererilor de respingere a vizelor depuse de cetăţenii români la consulatele americane.”



    În ceea ce priveşte dimensiunea economică a Parteneriatui Strategic, deşi ea nu şi-a atins potenţialul maxim, se poate spune că este în consolidare – tradusă în cifre, de exemplu, în perioada ianuarie-august 2017, exporturile de bunuri din SUA către România au crescut cu 33%, iar cele din România către SUA cu 11%. Schimbând registrul, şeful diplomaţiei de la Bucureşti s-a referit şi la lupta antiterorism în UE, amintind câteva dintre instrumentele menite să contribuie în mod semnificativ la reducerea ameninţării teroriste. În primul rând a fost adoptată strategia globală de securitate a UE, care a pornit de la ideea aprofundării legăturii între politicile interne şi externe: “România în cadrul european susţine promovarea unor măsuri specifice pentru combaterea fenomenului radicalizării online, precum şi a extremismului violent sau a finanţării terorismului, în principal prin schimbul de informaţii între statele membre. Sigur, din fericire, în România, până în prezent, nu au loc manifestări ale acestui fenomen pe plan naţional, deşi, după cum ştiţi, aproape în toate atacurile teroriste derulate în Europa, începând cu atacul de la Madrid în 2004 şi terminându-se cu cel de la Barcelona din vară, au existat, din păcate, şi victime care sunt cetăţeni români. Lipsa acestei ameninţări acasă nu înseamnă, însă, că România nu este implicată în lupta împotriva terorismului. Astfel, în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, facem parte dintr-un efort integrat de combatere a terorismului, într-o combatere comprehensivă şi care pune respectarea drepturilor fundamentale la baza tuturor acţiunilor derulate.”



    Terorismul şi extremismul violent în mod evident au un caracter transfrontalier, de aceea, spune şeful diplomaţiei de la Bucureşti, este absolut necesară implicarea statelor partenere în combaterea acestor fenomene.