Radio România Internațional

Tag: parteneriatul estic

  • Uniunea Europeană și democratizarea statelor din Parteneriatul Estic

    Uniunea Europeană și democratizarea statelor din Parteneriatul Estic

    Articolul, semnat de Yaryna Turchyn, Olha Ivasechko și Oleh Tsebenko de la Universitatea Națională Politehnică din Lvov, analizează modul în care Uniunea Europeană folosește diferite instrumente pentru a susține eforturile de consolidare a democrației în statele Parteneriatului Estic.

    Între acestea sunt evidențiate: acțiuni politice și diplomatice, observarea alegerilor, cooperare internațională și asistența pentru dezvoltare din partea UE pentru o guvernanță eficace și societatea civilă, sancțiuni, diverse platforme și fonduri de sprijinire a democrației, sprijin financiar.

    Autorii concluzionează că, deși importantă, influența Uniunii Europene nu atinge rezultatele așteptate în susținerea democratizării. Acest lucru este cauzat de interferența unor diverși factori interni și externi și se reflectă într-un declin democratic în aproape toate țările Parteneriatului Estic, cu excepția Armeniei.

    Acest declin, mai menționează autorii, reprezintă principala amenințare la adresa păcii și securității în regiune. Reamintim că statele participante la inițiativa Parteneriatului Estic sunt: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina (Belarusul și-a suspendat participarea la  data de 28 iunie 2021).

    Textul complet al articolul este disponibil în limba engleză, la: http://rjea.ier.gov.ro/.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii

  • Interviu cu deputata Ina Coşeru, copreşedintă EuroNest

    Interviu cu deputata Ina Coşeru, copreşedintă EuroNest

    Doamna Ina Coşeru este copreşedintă a EuroNest (Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic) şi deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Fracțiunea parlamentară “Partidul Acțiune și Solidaritate”.



    În luna mai 2024 sărbătorim 15 ani de la fondarea Parteneriatului Estic, iniţiativă de cooperare între Uniunea Europeană şi statele din Estul postsovietic al Europei. Parteneriatul Estic are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud. În acest moment cooperarea are loc cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Belarusul și-a suspendat participarea la Parteneriatul Estic.



    Am stat de vorbă cu Ina Coşeru despre Parteneriatul Estic, despre EuroNest, deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea European, dar şi despre sprijinul României şi anul electoral 2024.




  • Semnal editorial: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.

    Semnal editorial: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.

    Institutul European din România a publicat o nouă
    cercetare în cadrul colecției de microstudii, având titlul: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii
    militare ruse împotriva Ucrainei. Perspective asupra noii geopolitici a Uniunii
    Europene    . Autoarea, Ioana Elena Secu, analizează efectele războiului de
    agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra statelor din Parteneriatul Estic.
    În cadrul lucrării este investigată posibilitatea ca Uniunea Europeană să
    dezvolte o nouă strategie în legătură cu Parteneriatul Estic, cu scopul de a proteja
    statele care împărtășesc și susțin valorile europene. Structurat în cinci
    secțiuni, materialul prezintă rolul Parteneriatului Estic, ca element al
    Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, respectiv apariția, evoluția și
    actualizarea constantă a acestuia pentru a răspunde noilor provocări apărute în
    ultimii ani în acest spațiu. De asemenea, în cadrul studiului este prezentată
    și poziția României de a susține cât mai eficient apropierea statelor membre
    ale Parteneriatului Estic, în special a Republicii Moldova, de Uniunea
    Europeană.


    Vă invităm să accesați textul integral al
    studiului aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene

  • Cât de îndepăratată este aderarea la UE a Georgiei, Ucrainei și Repubicii Moldova?

    Cât de îndepăratată este aderarea la UE a Georgiei, Ucrainei și Repubicii Moldova?

    Extinderea Uniunii Europene către Est continuă să rămână foarte
    îndepărtată. Recent, președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, a declarat într-un
    interviu acordat publicației Evropeiska Pravda că Ucraina, Georgia, și
    Republica Moldova ar putea avea nevoie de 20 de ani pentru a se alătura
    familiei europene. Aderarea la UE are o serie de condiții. Sincer, niciuna
    dintre cele trei țări nu îndeplinește criteriile de aderare. Toate cele trei
    state au probleme cu justiția, a afirmat șefa statului estonian.

    Și
    eurodeputatul Eugen Tomac, membru al grupului Popularilor, consideră că lipsa
    progreselor clare în justiție este principalul obstacol în drumul acestor țări
    către Uniunea Europeană:


    Dacă luăm fotografia de astăzi, din punct de vedere al realităților
    politice, sociale și economice, în mod clar statele respective nu sunt
    pregătite să adere la Uniunea Europeană, iar cel mai bun exemplu îl avem noi,
    România care a intrat în Uniunea Europeană din 2007 iar UE nu ne recunoaște
    nici astăzi mecanismele din justiție. Practic, justiția românească nu este
    recunoscută la Bruxelles, atât timp cât există acest Mecanism de Verificare și
    Cooperare, instituit încă de la intrarea în Uniunea Europeană. Imaginați-vă, în
    relația cu Ucraina sau Georgia, nemaivorbind de relația cu Basarabia, cum s-ar
    pune problema în ceea ce privește funcționarea justiției care este un
    subiect-cheie, de nenegociat pentru Comisia Europeană, deci din acest punct de
    vedere, în mod clar liderul estonian are nu dreptate, dar o abordare realistă
    în ceea ce privește perspectivele.



    Cu toate că țările din Trio-ul Asocierii întâmpină un set de probleme asemănătoare, eurodeputatul
    Eugen Tomac identifică câteva aspecte importante pe care Bruxelles-ul ar trebui
    să le ia în considerare în discuțiile cu cele trei state:


    Este greșit să se includă un pachet comun pentru Republica Moldova,
    Ucraina și Georgia din două motive. În primul rând, Georgia este foarte
    departe. În mod clar, este o țară cu aspirații europene, cu un popor european,
    cu o cultură profundă care trebuie ținută cât mai aproape și, într-o zi,
    integrată în Uniunea Europeană. Ucraina este o țară uriașă, o țară europeană
    foarte mare, cu un conflict deschis, după anexarea Crimeei, cu Federația Rusă.
    Deci, un set de probleme foarte complexe care vor trebui negociate pe linia
    Bruxelles-Washington-Kiev-Moscova cât mai inteligent și cu soluții cât mai bune
    care să producă efecte într-un termen cât mai scurt. În schimb, pentru
    Republica Moldova, lucrurile stau un pic diferit. Cetățenii Republicii Moldova vorbesc una dintre limbile
    oficiale ale Uniunii Europene. Aproape jumătate din cetățenii Republicii
    Molodva sunt cetățeni UE. Perspectiva pentru Republica Moldova o văd mult mai
    apropiată decât acest termen de 20 de ani și am aceste argumente concrete pe
    care le pot oferi, sigur, sunt și altele în care nu aș vrea să intru în detalii
    acum.



  • Ajutor pentru statele din Parteneriatul estic

    Ajutor pentru statele din Parteneriatul estic

    Comisia Europeană a decis, luna trecută, să suplimenteze cu 35 de milioane
    de euro pachetul de asistență menit să asigure accesul la vaccinuri sigure și
    eficace împotriva COVID-19 și să accelereze campaniile de vaccinare în statele
    din cadrul Parteneriatului estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
    Republica Moldova și Ucraina. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene,
    prin această măsură, Uniunea urmărește să sporească în mod substanțial accesul
    la vaccinuri în regiunea Parteneriatului estic în contextul penuriei mondiale
    de vaccinuri, facilitând partajarea vaccinurilor de către statele membre ale UE
    și rambursând costurile conexe.


    Eurodeputatul Eugen Tomac vorbește despre ajutorul oferit de către Uniunea Europeană
    și România statelor din Est, în frunte cu Republica Moldova:


    În primul rând, vreau să spun că nu doar pentru statele din Parteneriatul
    estic cu care Uniunea Europeană are o relație extrem de puternică, cum sunt
    Republica Moldova, Georgia, Ucraina și nu mai, (n.r. Uniunea) are o politică
    foarte activă și unică la nivel global prin care a susținut și a oferit cele
    mai multe doze de vaccinuri la nivel mondial,
    pentru toată lumea. În ceea ce privește Parteneriatul estic, Uniunea
    Europeană, prin România, a oferit un suport consistent Republicii Moldova. Acest
    lucru este o premieră pentru că, până acum, UE, respectiv Comisia Europeană și
    Guvernul României au fost extrem de reticenți în a implementa proiecte comune
    pentru Republica Moldova, din rațiuni politice, din cauza viziunilor diferite.



    Pe lângă accesul la vaccinuri, statele din Parteneriatul estic vor primi
    din partea UE fonduri importante sub formă de împrumuturi, granturi și
    investiții, pentru recuperarea economică post-pandemie. Din nou, Eugen Tomac:


    Dacă discutăm de resurse pentru revenirea după pandemie, acest plan de
    reziliență extins pentru partenerii Uniunii Europene, vedem că republica
    Moldova va beneficia de un ajutor de peste 500 de milioane de euro, ceea ce nu
    este puțin. Bineînțeles că și celelalte state vor primi sume consistente de
    bani, iar aici UE vine să ofere acea garanție pe care statele din Parteneriatul
    estic o așteaptă din partea Bruxelles-ului. Deci, din acest punct de vedere
    avem parte de o premieră în ceea ce ne privește pe noi în relație cu Republica
    Moldova, și bineînțeles că singurul susținător concret, cu resurse concrete pe
    care le oferă statelor din Parteneriatul estic este Uniunea Europeană. Iar
    acest lucru nu este puțin, tocmai de aceea este bine să începem să cunoaștem
    aceste realități și este și obligația noastră să le comunică cât mai bine.


  • Perspectivele Parteneriatului Estic

    Perspectivele Parteneriatului Estic

    2,3 miliarde de Euro în granturi și garanții vor fi puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru atingerea celor 5 obiective pe termen lung în relația cu statele Parteneriatului Estic; acești bani pot atrage, la rândul lor, investiții publice și private de 17 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Comisiei. Reziliența este elementul cheie de la care pleacă cele cinci obiective: împreună pentru economii reziliente, sustenabile și integrate, împreună pentru instituții responsabile, stat de drept și Securitate, împreună pentru un mediu și un climat rezilient, împreună pentru o transformare digitală rezilientă și, în sfârșit, împreună pentru societăți reziliente și inclusive. În cadrul acestor obiective mari, există un număr de ținte concrete pe care Comisia le-a propus pentru următorii ani. Prima dintre aceste ținte constă în sprijinirea a 500 de mii de Întreprinderi Mici și Mijlocii și din statele Parteneriatului Estic – ceea ce reprezintă aproximativ 20% din total. O altă țintă o reprezintă investițiile imediate pentru construirea sau aducerea la standarde europene a 3000 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară. Comisia are, de asemenea, în vedere sprijinirea procesului de declarare și verificare a averilor parlamentarilor și oficialilor de rang înalt din justiție, instituțiile de ordine publică și administrație. Printre cele mai importante 10 ținte se numără și întărirea cadrului pentru identificarea și abordarea amenințărilor de tip hibrid și sprijinirea a 2500 de organizații ale societății civile, 120 de organizații media independente și 2000 de jurnaliști.

    Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Cooperarea în cadrul acestui parteneriat a fost marcată, de-a lungul timpului, de o serie de probleme. Acestea au fost cauzate, pe de-o parte, de opoziția Rusiei – dusă la extrem, această opoziție l-a determinat pe fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, să nu mai semneze Acordul de Asociere la UE, ceea ce a dus la mișcarea de protest a Euromaidanului și, ulterior, criza urmată de invadarea și anexarea Crimeii și războiul din Donbass. Pe de altă parte, au existat și probleme cauzate de corupția, situația politică sau reticența de a reforma a statelor care fac parte din acest Parteneriat. Cazul cel mai relevant, în prezent, este cel al Belarusului. Relația cu regimul Lukașenko este una extrem de tensionată din cauza derivelor sale autoritare, astfel încât Bruxelles-ul a decis să își concentreze eforturile pe cooperarea cu actori non-statali – societatea civilă, mass-media independentă și tineret.


  • Viitorul Parteneriatului Estic din perspectiva europeana

    Viitorul Parteneriatului Estic din perspectiva europeana

    Parteneriatul estic a fost lansat în 2009, în cadrul politicii de vecinătate a UE, și vizează apropierea de 6 state aflate la frontiera estică a UE: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Ideea era că parteneriatul va încuraja reformele în țările vizate, iar acestea aveau perspectiva unor asocieri cu Uniunea Europeană și chiar a unei viitoare integrări în aceasta.

    Bruxellesul a acceptat, în anii care au urmat, că nu toate țările din grupul celor 5 sunt interesate în egală măsură de consolidarea legăturilor cu UE. Limitele parteneriatului au devenit clare la summitul Parteneriatului de la Vilnius, din 2013, când, în urma unor uriașe presiuni ale Rusiei, Ucraina a decis să nu mai semneze Acordul de asociere la UE, ceea ce a pus în mișcare evenimentele care au dus la Maidan, invadarea Crimeei și războiul din Donbass. Republica Moldova a semnat un Acord de asociere la o dată ulterioară, însă deși la vremea respectivă țara era considerată un caz de success, în anii care au urmat i-a dezamăgit pe partenerii europeni.

    Obiectivele privind viitorul parteneriatului au fost stabilite după consultări demarate anul trecut, după cum a declarat comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, Oliver Varhelyi:

    În urma unor ample consultări publice, am stabilit cinci obiective concrete pentru viitor. Primul dintre ele este esențial: suntem împreună pentru economii robuste, durabile și integrate. Doar prin stimularea economiilor și investițiilor, crearea de locuri de muncă și oportunități economice, precum și cu o conectivitate mai puternică, putem construi o bază reală pentru succes. Lucrând la cel de-al doilea, împreună pentru instituții responsabile, statul de drept și securitatea, ar trebui să putem crea coloana vertebrală a statelor care răspund în fața propriilor cetățeni, a societăților deschise și a economiilor puternice.

    De asemenea, trebuie să lucrăm împreună pentru durabilitatea climatului și a mediului, precum și pentru o transformare digitală capabilă să răspundă în mod specific provocărilor moderne. În cele din urmă, trebuie să ne asigurăm împreună că societățile noastre sunt robuste, corecte și inclusive. Ne-am angajat să avem un parteneriat estic ambițios, care ajută țările partenere să stea pe propriile picioare, astfel încât să poată răspunde eficient la provocări, cum ar fi actuala pandemie de coronavirus.

    Pentru a fi puse în practică, obiectivele Comisiei Europene trebuie asumate și de Parlament și Consiliu, urmând ca un mandat ferm să fie acordat în cadrul summitului Parteneriatului Estic.


  • Uniunea Europeană susține Acordul de asociere al Republicii Moldova

    Uniunea Europeană susține Acordul de asociere al Republicii Moldova

    Parteneriatul
    Estic al Uniunii Europene a fost lansat în 2009 cu obiectivul general de a
    consolida asocierea politică și a integra economic șase țări din Europa de Est
    și Caucazul de Sud. Este vorba despre Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
    Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost gândit ca o dimensiune
    specifică a politicii europene de vecinătate şi de colaborare a blocului
    comunitar cu vecinii săi de la sud și est.


    Ca parte a Parteneriatului Estic, acordurile
    de asociere au devenit documente-cadru de lucru între țările amintite și
    Uniunea Europeană. Ele se bazează pe o asociere politică consolidată, un dialog
    politic aprofundat și o cooperare mai strânsă în materie de justiție și
    securitate. Acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare privesc zona
    de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina.
    Acestea din urmă au scopul de a îmbunătăți accesul la bunuri și servicii, de a reduce
    tarifele și cotele și eliminarea barierelor din calea comerțului, a asigura un
    mediu juridic stabil și a alinia practicile și normele. Țările partenere se
    numără printre primele care beneficiază de parteneriate pentru mobilitate,
    ajutându-i pe cetățenii acestora să se deplaseze prin Europa într-un mediu
    sigur.


    Însă după evoluțiile politice de acum
    10 ani, Parteneriatul Estic a căzut cumva în uitare și criza recentă din Republica
    Moldova l-a readus în atenție. Criza politică de la Chișinău a dat ocazia
    Federicăi Mogherini, înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de
    securitate al Uniunii Europene, să reafirme apelul la respectarea Acordului de
    asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană:

    Despre situația din Moldova doresc să spun că am urmărit îndeaproape
    evoluția ei și am făcut declarații ferme în ultimele zile. Am încurajat o
    tranziție ordonată și democratică a puterii urmărind rezultatul alegerilor parlamentare
    din februarie. Este clar pentru noi ce trebuie făcut pentru a avea susținerea
    deplină a Uniunii Europene, inclusiv susținerea financiară: efortul în
    implementarea Acordului de asociere și urmărirea agendei de reformare a țării
    nu pentru că asta cere Uniunea Europeană să se facă ci pentru că acestea sunt aspirațiile
    poporului moldovean care vrea să vadă aceste reforme în practică.


    Ratificat
    pe 2 iulie 2014 de ambele părţi, Acordul de asociere este cea mai bună bază de
    refacere a climatului politic şi social-economic din Moldova. El este
    documentul pe care blocul european mizează din nou.


  • A 10-a aniversare a Parteneriatului Estic

    A 10-a aniversare a Parteneriatului Estic

    Parteneriatul Estic trebuie aprofundat şi consolidat pentru că s-a dovedit un proiect reciproc avantajos. Acesta este mesajul liderilor statelor Uniunii Europene şi ale celor şase state estice partenere, la aniversarea a 10 ani de existenţă a acestui parteneriat, care a adus beneficii considerabile cetăţenilor.

    Uniunea Europeană marchează zece ani de relaţii mai strânse cu şase state foste sovietice, în cadrul Parteneriatului Estic lansat în 2009 pentru a susţine şi încuraja reformele democratice din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. În cei zece ani, blocul comunitar a sprijinit o gamă largă de reforme în ţările partenere, în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, guvernanţa, conectivitatea şi contactele interumane. Trei din cele şase ţări – Republica Moldova, Georgia şi Ucraina – au semnat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană şi au îndeplinit condiţiile cerute pentru liberalizarea regimului de vize. 3,8 milioane de cetăţeni din aceste state estice au putut, astfel, să călătorească în ţările comunitare. Manifestările dedicate aniversării primului deceniu al Parteneriatului Estic au culminat, la începutul săptămânii, cu un dineu cu liderii acestor ţări găzduit de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi o conferinţă la nivel înalt condusă de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Mesajul foarte clar al Uniunii Europene este de a respecta şi a încuraja ţările din Parteneriatul Estic să continue procesul de reforme care să le aducă şi mai aproape de valorile Uniunii. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker:

    Guvernanța din țările noastre trebuie să devină mai puternică. Și reformele necesare trebuie întreprinse imediat: aceste reforme vizează sistemul judiciar, combaterea corupției, care este foarte importantă. Nu uitaţi că în ţările Uniunii Europene, chiar dacă nu sunt perfecte, problema corupției e una care ne preocupă fără încetare și trebuie să facem tot ce putem pentru a elimina acest flagel, care nu ar mai trebui să existe în societăţile noastre moderne. Şi mai avem ceva de făcut. Trebuie să punem capăt conflictelor bilaterale existente între diferite țări din Europa de Est. Facem tot ce putem pentru a asigura o apropiere a statelor din Europa de Est de cele din Uniunea Europeană. Însă aceste conflicte, or fi ele înghețate sau nu, trebuie să înceteze. Avem nevoie de pace în Europa.

    Pentru România, Parteneriatul Estic a fost o prioritate de la bun început, a spus ministrul de externe Teodor Meleşcanu, care a precizat că ţara noastră susţine continuarea acestui parteneriat.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea angajamentului Uniunii în cadrul Parteneriatului Estic, dar şi pentru aprofundarea şi consolidarea acestui parteneriat. Liderii europeni aşteaptă un angajament politic continuu din partea ţărilor partenere în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor asumate în relaţia cu blocul comunitar.


  • Parteneriatul Estic, 10 ani

    Parteneriatul Estic, 10 ani

    Lansat în 2009, pentru a susţine şi încuraja reformele democratice
    în Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina,
    Parteneriatul Estic a permis blocului comunitar să sprijine şi dezvoltarea
    economică a acestora şi a fost aprofundat, acum cinci ani, prin semnarea de
    către Chişinău, Kiev şi Tbilisi a unor acorduri de asociere şi liber schimb cu
    Bruxellesul.


    De asemenea, tot pentru cetăţenii Republicii Moldova, Ucrainei şi
    Georgiei, a fost liberalizat regimul vizelor. Miniştri de Externe ai Uniunii
    Europene au convenit ca şi cu Belarus, Azerbaidjan şi Armenia să înceapă
    discuţiile pentru încheierea unor acorduri similare. Reprezentanţii statelor
    membre ale Uniunii şi ai celor şase parteneri vor continua să evalueze
    progresele realizate în cadrul unui plan de lucru pentru anul 2020, care
    vizează obţinerea de noi beneficii concrete în vieţile cetăţenilor din întreaga
    regiune.


    Pentru România, vecină Ucrainei şi Republicii Moldova, Parteneriatul Estic a fost, dintru început, unul dintre cel mai
    importante programe comunitare. Prezent, luni, la Bruxelles, la ceremoniile
    aniversare, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea
    angajamentului Uniunii în cadrul Parteneriatului Estic, pentru aprofundarea şi
    consolidarea acestuia.


    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a susţinut
    o pledoarie identică: E nevoie să ne gândim şi la ce se va
    întâmpla după 2020 în materie de Parteneriat Estic. Aici, cel puţin noi, în
    România, am pornit de la ideea că pe lângă colaborarea în general sectorială
    care are loc între Uniunea Europeană şi diversele ţări din Parteneriatului
    Estic, pentru noi este nevoie să depăşim această etapă în viitor şi să ne
    gândim foarte serios la modul în care Uniunea Europeană se va relaţiona cu ţările
    din Parteneriatul Estic.


    Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea,
    democraţia şi statul de drept în Europa de Est şi Caucazul de Sud reprezintă
    priorităţi pentru blocul comunitar. De aceea, Uniunea Europeană reafirmă că este
    hotărâtă să aibă o cooperare strânsă, diferenţiată şi reciproc avantajoasă, cu
    toţi cei şase parteneri, indiferent de nivelul de ambiţie al fiecăruia. Pe de
    altă parte, notează analiştii, Rusia consideră Parteneriatul Estic un mijloc al
    Occidentului de a se extinde spre graniţele sale.


    Dintre cei şase parteneri,
    Armenia şi, mai ales, Belarus continuă să graviteze pe orbita Moscovei. Supuse,
    în ultimul deceniu, agresiunii militare ruseşti, Georgia şi Ucraina sunt,
    dimpotrivă, profund ostile fostei metropole. În Azerbaidjan, preşedintele
    autoritar Ilham Aliyev e complet lipsit de apetit pentru reforme democratice.
    Iar după scrutinul parlamentar neconcludent din februarie, Republica Moldova
    rămâne dramatic divizată între stânga filorusă şi dreapta declarat
    pro-occidentală.

  • Parteneriatul Estic, încotro?

    Parteneriatul Estic, încotro?

    În luna mai se împlinesc 10
    ani de la lansarea Parteneriatului Estic. Iniţiativă a Uniunii Europene,
    Parteneriatul Estic a urmărit întărirea cooperării cu şase ţări din Europa de
    Est şi din Caucazul de Sud şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
    Moldova şi Ucraina. Lansată la Praga, în perioada preşedinţiei semestriale a
    Republicii Cehe, această iniţiativă nu a promis aderarea la Uniunea Europeană,
    dar nici nu s-a opus unei asemenea perspective. Parteneriatul Estic şi-a propus
    să ofere facilităţi comerciale, creşterea mobilităţii şi o integrare mai
    profundă cu structurile UE, prin încurajarea şi sprijinirea celor 6 state în reformele lor politice, instituţionale
    şi economice bazate pe standardele europene.


    Parteneriatul Estic a figurat
    pe agenda întâlnirii de săptămâna trecută de la Bucureşti a miniştrilor
    afacerilor externe din Uniunea Europeană. A fost o ocazie de a discuta despre
    modul în care se pot obţine alte progrese în cadrul acestei iniţiative, a
    subliniat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi
    Politica de Securitate, Federica Mogherini, care a punctat şi principalele
    realizări din aceşti 10 ani:

    Dacă ne uităm înapoi cu 10
    ani sau dacă ne uităm înapoi numai cu 5 ani, în special pentru Ucraina a fost o
    perioadă dramatică, şi îmi amintesc calendarul foarte bine, noi am realizat
    atât de multe. Dacă mă uit numai
    cu câţiva ani înapoi, nu numai la cei 10 menţionaţi, unele lucruri ar fi fost
    imposibil de crezut la momentul respectiv, în special în ceea ce priveşte
    Ucraina, dar şi R. Moldova şi Georgia. Am reuşit să îndeplinim principalele
    trei obiective la care am decis să lucrăm împreună cu cele trei ţări. Acordul
    comercial, care este cel mai avansat pe care l-am putut pune în aplicare,
    Acordul de asociere, care ne asigură un cadru pentru schimburi regulate şi
    cooperare la nivel politic în diferite sectoare şi acesta se dezvoltă în toate reformele
    cerute în aceste ţări de cetăţeni şi toate beneficiile pentru societatea lor,
    pentru economiile lor, pentru statul de drept şi liberalizarea vizelor care a
    fost mereu în prim-planul agendei pentru cele trei ţări şi care, cred eu, a
    adus o schimbare imediată pentru cetăţenii din Ucraina, dar şi din Georgia şi
    Moldova.


    Şefa
    diplomaţiei europene a subliniat că la împlinirea a 10 ani de Parteneriat
    Estic, Uniunea Europeană va avea ceva de sărbătorit cu fiecare dintre cei şase
    state. Uniunea Europeană nu are acorduri de asociere cu Belarus, Armenia şi
    Azerbaidjan, însă există progrese în ceea ce priveşte cooperarea şi reformele
    interne. Federica Mogherini a declarat că Uniunea Europeană a dat dovadă de
    flexibilitate în a-şi adapta agenda şi nivelul de cooperare cu aceste ţări
    plecând de la tipul de relaţie pe care şi-l doreşte fiecare din cele 6 state.


  • Studiu „România – furnizor de expertiză în tranziție democratică”

    Studiu „România – furnizor de expertiză în tranziție democratică”

    Studiul România — furnizor de expertiză în tranziție democratică pentru țările Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest”, elaborat și lansat în cadrul Proiectului Studii de Strategie și Politici (SPOS) ediția 2017 sub egida Institutului European din România, a analizat modul în care România contribuie la procesul de tranziţie democratică a țărilor din Parteneriatul Estic și Balcanii de Vest, prin transferul de expertiză și diseminarea propriilor lecţii învăţate.



    Scopul principal al studiului a fost analiza proiectelor de transfer de bune practici derulate de România în cele două regiuni în ultimii 10 ani, în baza căreia a fost realizat, în secțiunea finală, un set de recomandări specifice. Acestea au vizat, cu precădere, sporirea profilului și rolului României ca stat membru și aliat în cadrul UE şi respectiv al NATO. În al doilea rând, a fost vizată pregătirea corespunzătoare şi exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019. Studiile de caz — Republica Moldova și Serbia — sunt reprezentative pentru două zone ce aparțin cercurilor concentrice” a vecinătății României, cu important rol geopolitic și geostrategic.



    Studiul poate fi regăsit pe site-ul Institutului European din România.

  • Prima școală europeană din Georgia, înființată în cadrul Parteneriatului estic

    Prima școală europeană din Georgia, înființată în cadrul Parteneriatului estic

    Prima școală europeană a Parteneriatului estic și-a deschis porțile, la
    Tbilisi, în Georgia    , împlinind astfel una dintre cele 20 de acțiuni concrete pe
    care Parteneriatul estic și-a propus să le realizeze până în anul 2020. Școala,
    deschisă elevilor din țările care fac parte din Parteneriatul estic al UE,
    oferă un program de studii inovator, care încurajează totodată schimburile
    multiculturale și cooperarea. Ea și-a deschis porțile pentru 30 de
    elevi proveniți din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova
    și Ucraina.

    La inaugurarea oficială a fost prezent și comisarul pentru politica
    europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn    . În opinia sa, acest proiect marchează o nouă etapă în cadrul cooperării UE cu partenerii
    săi estici. Oferind tinerilor accesul la un învățământ de calitate, investim în
    viitorul lor și în viitorul țărilor lor, dar și în viitorul parteneriatului
    nostru puternic și durabil, a apreciat oficialul european.

    Johannes Hahn: Mă bucur foarte mult că mă aflu aici pentru a lansa
    acest proiect alături de prim-ministrul și guvernul Georgiei. Este un moment
    impresionant, o ocazie cu care nu ne întâlnim prea des în viața politică,
    vorbesc despre momentul în care o viziune devine realitate. Ori noi chiar asta
    am reușit să facem. Este în același timp o oportunitate pentru toți acești
    studenți, care sunt un fel de pionieri ai acestui proiect, și poate că e
    important să știm că Uniunea Europeană e pregătită să investească 7 milioane de
    euro care să acopere trei categorii de costuri: cele necesare pregătirii
    proiectului (crearea curiculei, etc), cele pentru construirea propriu-zisă a
    unei școli și, de asemenea, costurile necesare funcționării ei pentru o
    perioadă de trei ani pentru început, așa cum prevede deocamdată proiectul.

    La summitul din
    noiembrie 2017, toate statele membre ale UE și cele șase țări ale
    Parteneriatului estic au susținut ideea înființării unei școli europene drept o
    prioritate absolută și ca parte a angajamentului de a consolida sprijinul în
    favoarea tinerilor și a învățământului din regiune    . Școala se numără printre acțiunile care au fost aprobate de către liderii europeni și
    se înscrie, totodată, într-un pachet mai larg de sprijin pentru tineret, în
    valoare de 340 de milioane de euro. Programul
    unic oferit de școala europeană a Parteneriatului estic, la încheierea căruia
    elevii primesc o diplomă de absolvire, combină excelența academică și predarea
    specializată, inspirată din sistemul școlilor europene. La cursuri participă elevi cu vârste de 16 ani și 17 ani,
    într-un mediu multicultural menit să le permită să își lărgească și să își
    aprofundeze cunoștințele despre Europa. În plus, acești tineri vor avea acces
    la un program extrașcolar bogat și vor avea șansa de a participa la conferințe
    la nivel înalt pe teme legate de UE.



  • Sprijin UE pentru presa independentă din statele Parteneriatului Estic

    Sprijin UE pentru presa independentă din statele Parteneriatului Estic

    Organizaţia Reporteri
    fără frontiere     a publicat în această săptămână un raport privind combaterea
    dezinformării online. Făcând nu mai puţin de 25 de recomandări pentru guverne,
    organizaţii internaţionale, plaforme online şi mass media, Reporteri fără
    frontiere menţionează şi cele trei tipuri de atacuri împotriva celor care
    prezintă realitatea şi anume dezinformarea, amplificarea unor informaţii venite
    din sfera puterii, care au rolul de a dilua informaţia iniţială şi, nu în cele
    din urmă, intimidarea, discriditarea şi reducerea la tăcere a jurnaliştilor
    care prezintă realitatea. Acest raport este disponibil pe site-ul EU versus
    Disinformation/UE împotriva dezinformării     care reprezintă un instrument de
    analiză a dezinformării. Campania UE versus dezinformare este
    condusă de Serviciul european de acțiune externă, East Stratcom Task Force.
    Echipa a fost înființată după ce șefii de stat și de guvern din UE au subliniat,
    în martie 2015, necesitatea de a combate campaniile de dezinformare în desfășurare
    din Rusia.

    Pe de altă parte, europarlamentarul Siegfried
    Mureșan a propus finanţarea unui proiect-pilot menit să contracareze acțiunile
    de propagandă și dezinformare ale Federației Ruse, proiect care vizează propaganda
    în presă și în rețelele sociale ale statelor membre ale UE și ale statelor din
    Parteneriatul estic, în special în Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

    În recenta
    dezbatere din Parlamentul European, consacrată situaţiei din Republica Moldova
    după invalidarea de către Curtea Supremă de Justiţie a scrutinului pentru
    Primăria oraşului Chişinău, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și pentru Politică de Securitate, Federica
    Mogherini, menţiona necesitatea unei corecte informări a cetăţenilor din
    această republică ex-sovietică, precum şi sprijinul pentru presa independentă. Federica
    Mogherini    : Jurnaliștilor trebuie să li se permită
    întotdeauna să-și facă meseria în mod liber. În timp ce menționez presa,
    permiteți-mi doar să subliniez munca pe care o facem în Moldova, prin
    intermediul Grupului nostru de Lucru Strategic pentru Comunicare, de a susține
    mass-media independentă, de a monitoriza dezinformarea din toate sursele și de
    a comunica beneficiile cooperării cu
    Uniunea Europeană. Permiteți-mi să subliniez foarte clar faptul că această
    cooperare cu Uniunea Europeană nu este împotriva cuiva, ci este în beneficiul
    cetățenilor Republicii Moldova. Nu nu gândim în termeni de sfere de influență
    sau de geopolitică. Ne gândim numai în ceea ce privește reformele, situațiile
    durabile, inclusiv pe plan economic, statul de drept și democrația în țările din
    jurul nostru. Permiteți-mi să vă împărtășesc, de asemenea, vestea că vom
    intensifica activitatea noastră în domeniul libertății de comunicare și
    mass-media în Moldova și în alte țări ale Parteneriatului estic, datorită în
    parte sprijinului Parlamentului pentru toate forțele strategice de comunicare
    strategică și, în special, pentru Est.



    Lansat în mai 2009 la Praga, Parteneriatul Estic este o iniţiativă a
    Uniunii Europene de întărire a cooperării cu şase ţări din Europa de Est şi din
    Caucazul de Sud şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi
    Ucraina. Parteneriatul Estic oferă facilitarea comerţului şi creşterea
    mobilităţii între UE şi statele partenere, precum şi o integrare mai profundă
    cu structurile UE, prin încurajarea şi sprijinirea celor 6 state în reformele lor politice,
    instituţionale şi economice bazate pe standardele europene.


  • Victor Negrescu, vizită în Republica Moldova

    Victor Negrescu, vizită în Republica Moldova

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a făcut vineri, 18 mai 2018, o vizită în Republica Moldova, în contextul intensificării contactelor politico-diplomatice dintre cele două țări. El a avut întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă, Daniela Morari, vice-ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, respectiv cu Valeriu Ghilețchi, vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

    Negrescu a subliniat importanța prioritară pe care țara noastră o acordă dezvoltării relației cu Republica Moldova, reiterând angajamentul ferm al României pentru sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, în baza procesului de reforme și a priorităților asumate în contextul implementării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

    Perspectiva organizării, la București, a unei noi sesiuni a Comisiei Interguvernamentale România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană, a cărei activitate oferă un cadru adecvat pentru ca România să poată împărtăși din experiența pe care a dobândit-o în procesul de aderare la Uniunea Europeană, a fost un alt subiect despre care s-a discutat.

    Dezvoltarea relației cu Republica Moldova este o prioritate de prim rang pentru Guvernul României și un subiect asupra căruia există un larg consens la nivelul întregii societăți româneşti. Din această perspectivă, România va continua susţinerea fermă şi consecventă pe calea reformelor și a integrării europene, în consens cu aspirațiile cetățenilor acestei țări, a declarat Victor Negrescu.

    Întâlnirile cu oficialii din Republica Moldova au prilejuit totodată oportunitatea prezentării de către ministrul delegat a stadiului pregătirilor pentru preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului viitor.

    În calitate de viitoare Președinție a Consiliului Uniunii Europene, ne propunem să folosim orice oportunitate pentru valorificarea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, în concordanță cu nivelul de ambiție al Chișinăului în 2019. Pe parcursul mandatului său, România va promova o Uniune Europeană capabilă să proiecteze mai multă stabilitate, democrație și prosperitate în vecinătatea sa, în contextul momentului de bilanț al Parteneriatului Estic, la zece ani de la momentul lansării acestui cadru de cooperare, a mai spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene .