Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au ales
Aachenul ca loc al semnării noului tratat bilateral de cooperare şi integrare.
Iar alegerea nu e întâmplătoare: oraşul în care împăratul Carol cel Mare şi-a
instalat curtea se află în vestul Germaniei, la graniţa cu alte două state fondatoare ale Uniunii Europene, Belgia şi
Olanda.
Noul tratat are ca fundament
politic şi juridic Tratatul de la Élyseé din 1963, semnat de Charles de Gaulle şi Konrad
Adenauer, cel care a pus bazele
reconcilierii istorice dintre Franţa şi Germania. El urmăreşte adaptarea
relaţiilor dintre cele două state la provocările secolului XXI, cu accent pe
sporirea coeziunii lor la nivel european. Tratatul prevede o convergenţă a politicilor
economică, externă şi de apărare ale celor două ţări, o cooperare în regiuni
transfrontaliere şi o adunare parlamentară comună alcătuită din 100 de deputaţi
francezi şi germani.
Potrivit analiştilor, tratatul care refondează parteneriatul
franco-german, cel care a reprezentat locomotiva Uniunii Europene, intervine în
plină criză existenţială a integrării europene, provocată de un Brexit ceţos şi
de inflamarea naţionalist – suveranistă a unor state membre din centrul şi
estul continentului.
Pentru România, ţară care asigură preşedinţia semestrială
a Consiliului UE şi care a fost reprezentată la ceremonia semnării de
preşedintele Klaus Iohannis, momentul este unul cu profunde semnificații europene. În discursul său, liderul
român a spus că semnarea, în 22 ianuarie 1963, a Tratatului de la Élysée a
făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraționist din istorie -
Uniunea Europeană de astăzi. Renaşterea spiritului de la Élysée trebuie să ne
redea energia de a continua viziunea și eforturile predecesorilor noștri de a
clădi o Europă puternică, unită și coezivă, iar începând de astăzi, ne va
inspira nu numai spiritul de la Élysée, ci și spiritul de la Aachen!, a mai
declarat preşedintele Iohannis.
Potrivit acestuia,
în contextul european actual, consolidarea proiectului european este o
necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea și
solidaritatea statelor sale membre. Acest nou tratat – a apreciat şeful
statului român – nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de
consolidare a relațiilor lor speciale și istorice, ci reflectă, în egală
măsură, expresia sinceră a angajamentului lor pentru consolidarea proiectului
european.
Preşedintele şi-a exprimat speranţa că, în pofida unor diferențe
inerente de viziune cu privire la viitorul european comun și privind ritmul și
direcția dezvoltării, forța coeziunii se va dovedi, în cele din urmă, mult mai
puternică. Spiritul de la Aachen ne va însoți pe drumul către Summitul de la
Sibiu din mai 2019, la care mesajul nostru comun trebuie să fie acesta: avem
nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă și pregătită să facă față
tuturor provocărilor, a mai afirmat Klaus Iohannis.