Radio România Internațional

Tag: partidi

  • Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

    Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

    Anlu 2024 fu anlu tră tuti alidzerli ţi suntu di căuli, locali, europarlamentari, leghislative şi prezidenţiale, iarapoi nica tinirlu cratu democratic număsitu România nu tricu ghini pritu aestu maraton electoralu. Tru 6 di andreu, cu maş ndauă dzăli ninti di doilu turu a prezidenţialilor, Curtea Constituţională anulă scrutinlu cu furñia că proţeslu electoralu fu aspartu neise s’feaţiră multi alathusi.

    Uidisitu cu spusa CCR, harahtirlu elefteru a votlui fu călcat pritu arădearea alegătorlor, pritu ună campanii tru cari candidatlu independentu Călin Georgescu, atelu cari amintă protlu tur di scrutin, avu hăiri di ună promovari faptă cu zorea, cu niacăţarea tu isapi a leghislaţiillei naţională tru dumenea electorală, pritu ufilisearea abuzivă algoritmillli a platformiloru suţialu media şi xikea cu nseamnili speţifiţi ti publiţitatea electorală.

    Victoria tru protlu tur a unlui extremistu pro-arus adusi hăiri ti curentul işiş număsitu suveranistu, numa hăidipsită tră formaţiuni ultranaţionalisti, pri aoa şi aclo cu noimi xenofobi şi antisemiti, populisti, critiţi vărtoasi ti UE şi NATO, conspiraţionisti. Trei reprezentanti aluştui curentju, Alianţa tră Unirea Românilor(AUR), SOS România şi POT(Partidul Oamenilor Tineri) intrară tru Parlamentu, protlu cu un scor multu bun, dupu alidzerli ditu 1 di brumaru, disvărtiti dupu ună stâmnă di la protlu tur a alidzerloru tră ma marea ipotisi tru cratu. Partidul DREPT cutugursi, tamamu cu aestă furñie, corectitudituea leghislativelor. DREPT spusi că, tru ţiclulu electoral ditu brumaru, vahi aveaq documentati ufiţiali mintearea di nafoara a cratlui, finanţarea paranomu, propaganda neo-legionară şi influenţa interlopilor. Analta Curte di Casaţie şi Justiţie nu lli-apruke, ama căftarea ti anularea alidzerloru parlamentari, aşe că, tru 21 di andreu, România va s’aibă un nău leghislativu.

    PSD (la guvernari deadunu cu PNL), amintă nai ma multi mandati di senatori şi deputaţ, 120, deapoa yini AUR, cu 93 şi PNL, cu 71. Pi paturlu locu ţi angreacă tu yinitorlu legislativ easti Uniunea Salvaţi România, cu 59 di alepţă. Partidul SOS România, cu 40 di parlamentari, UDMR şi POT, cathi unu cu 31, ncllidi lista aţiloru 7 formaţiuni cari ş-pitricură reprezentanţă tru Parlament. La Camera Deputaţlor easti şi pareia a minorităţlor naţionale, cari ari 19 mandate. Nica va s’hibă dati dauă mandate di parlamentari. Doi senatori şi patru deputaţ va-lli reprizinta românii ditu diaspora tru Parlament.

    Nauntrulu aluştui leghislativ fragmentat lipseaşti s’hibă căftată şi aflată ună majoritati stabilă cari s-da un guvernu, ideal până tru bitisita a aluştui. Va s’hibă, orlea zorlea, un cabinet di coaliţie, a curi protu scupo easti s’ndreagă călindarea alidzerloru prezidenţiale. Pro-europeañilli, dimi PSD, PNL, USR şi UDMR, s’avea akicăsită s’hibă parei deadunu contra extremismului, ama ici ţiva numata easti salami după anularea alidzerloru prezidenţiali.

    Przidentu pănu tra s’da giuratlu aţelu ţi va s’hibă aleptu anlu yinitoru armăni Klaus Iohannis, ti cari multu pţăñi s’ayuñiusiră să-lli facă isapea ti lucărlu faptu tu aeşţă 10 añi tu frămtea a văsiliillei.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Călindarea-a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentari

    Călindarea-a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentari

    După lungu kitro di debatu, coaliţia PSD-PNL apufusi că protlu tur a alidzerloru prezidenţiali să s’ţănă tru 24 di brumaru şi doilu pi 8 andreu. Anamisa di ateali dauă, pi data di 1 andreu suntu programate alidzerli parlamentari. Premierlu Marcel Ciolacu spunea că acordul anamisa di ateali dauă partidi di la guvernare tiñisescu concluziile a consultărlor pi cari li avură tu ahurhita-a stămănăllei cu formațiunile politiţi, majoritatea di eali optânda tră organizarea la vade a alidzerloru.

    Marcel Ciolacu: “Vulusimu deadunu cu partenerlli di guvernare un acordu ti călindarea electorală, cari s’tiñisească prinţipiili ţi li zburămu tu arada a consultărilor cu formaţiunile politice reprezentate tru Parlamentu. Apufusimu că alidzerli prezidenţiali s’hibă organizate la 24 brumaru, protlu turu, şi 8 andreu, doilu turu, iarapoi alidzerli parlamentare la 1 di andreu. Ase, putem s’adoptămu apofasea di guvern pritu cari validăm calindarea a alidzerloru şi ncllidemu aestu subiectu.”

    Tu arada a lui, liderlu PNL, Nicolae Ciucă, cundillea că avură tum inti şi aţea că partidile nu vrură ţănearea tu idyiulu kiro a aţiloru dauă aleidzeri. Nicolae Ciucă: “Ditu muabeţli cari li avumu, partidile politiţi spusiră că nu ari niţi ună problemă car ava s’ţănă alidzerli pi 1 di andreu. Atumţea easti sărbătoarea noastră naţională, poate s’hibă şi ună sărbătoare a dimocraţiillei tru idyiulu kiro. Tru aestă oară, tiñisindalui tuti aesti muabeţ şi analiza pi pruviderli legale, işi tu migdani că aesta easti calindarea cari va s’hibă vulusită adză pritu apofasi di guvern.”

    Nicolae Ciucă nica spusi că nu mindueaşti că di 1 di andreu va s’hibă ună prezenţă ñică la vot şi cundille diznău că PNL şi PSD va s’aibă candidaţlli a loru işişi la alidzerli prezidenţiali.

    Ditu opoziţie, năulu lidir al USR, Elena Lasconi, salută akicăsearea anamisa di PSD şi PNL mutrindalui călindarea a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentare, ama spuni că ateali dauă partidi lipseaşti s’miduească ti problemili ditu economie, educaţie şi sănătate. Tutunăoară, ea lă dimăndă a formaţiunilor di ţentru-dreapta s’hibă deadunu cu proiectulu prezidenţial ali USR.

    Alliumtrea, liderlu a partidului Forţa Dreaptăllei, Ludovic Orban, lugurseaşti că apofasea a coaliţiei di guvernare easti „ună nauă tentativă di furlăki a rezultatelor alidzerloru”. Şi Alianţa tră Unirea Românilor cutugurseaşti apofasea loată di PSD şi PNL şi lugurseaşti că aeşţa alăxiră datili a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentare „di frica a lor andicra di George Simion (prezidentulu AUR – n.red) şi di AUR”. Inițial, PNL și PSD s’avea akicăsită ti meslu yismăciuni tră tră prezidenţiali, variantă ndrupătă di social-democraț. PNL s-aşţă ama şi căftă ca scrutinlu să s’dizvărtească tru brumaru. Aţeali două partidi nu agiumsiră la ună akicăseari, itie ti cari tu kirolu ditu soni s’agudiră un-alantă di la thimilliusearea a Coaliției di guvernare. Aduţemu amintindiznău că, pi 9 cirişaru s’ţănură emu alidzeri europarlamentare emu locali.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Limbidzări dupu alidzeri

    Limbidzări dupu alidzeri

    Social-democraţllii români au furñii di haristuseari după alidzerli locale şi europarlamentari di dumănică di itia că rezultattili alustoru lă da izini s’păzărăpsească di pi ună poziţie favorabilă yinitoarele aranjamente politico-electorale ninti di scrutinlu prezidenţialu ditu yismăciuni şi aţelu legislativ ditu andreu. PSD amintă alumta ti dimarhii, consilii locale si giudeteani a deapoa deadunu cu partenerlu liberal di la guvernare amintă aproapea giumitati ditu voturli ti fotoliile di eurodeputaţ.
    Prezidentulu social-democratu şi premier tru ipotisi, Marcel Ciolacu, spuni că ari căbili ti ună alianţă politică cu liberalii, ama nu acaţă tu isapi varianta ca PSD s-nu aibă candidatu la prezidenţiale. Liberalii sunt tru scădeari di iruşi, kirură ndauă consilii giudeţeane tamam tru favoarea partenerului social-democrat, ama armân, aşi cum cundillea prim-viţeprezidentulu Rareş Bogdan, prota furteaţă di dreapta a Româniillei, cu aproapea 30 di proţenti la votlu politicu.
    Şi di itia că PNL easti un partidu responsabil, nu va s’aducă hauă şi dezechilibre interne işindalui di la guvernari, aşi cum s-ari spusă după rezultatili nu tamamu buni tru alidzeri, deadi asiguripseri Bogdan.
    La votlu ti dimarhii şi consilii easti pi loclu trei UDMR, cu aproapea 7 proţente, haristusită ali praxi ţi u spuni pritu electoratlu maghiaru ditu Transilvania. Sunt nai ma buni rezultati amintati di UDMR tru aeşţă 20 añi ditu soni, spuni prezidentulu Kelemen Hunor. UDMR amintă reprezentare şi tru Parlamentul European.
    Cu aproapea 15 di proţenti amintati la scrutinlu ti leghislativlu comunitar, suveraniştilli ultranaţionalişti di la AUR dimăndă, pritu boaţea a prezidentului George Simion, că suntu prota partie di opoziţie ditu România. Simion spusi că Alianţa tră Unirea Românilor va s’aibă 6 stoali di eurodeputaţ, va s’aibă consilieri tru tuti giudeţili ma pţănu Harghita şi Covasna, iu băneadză tru mari numiru etniţ maghiari, si va s’nkisească cu nădie alumta ti alidzerli preziddenţiale.
    Ma pţănu di 9% cu voturi amintati tru scrutinul europarlamentar, primării importanti kiruti şi, tutu cu tutu, un votu politic multu slabu, easti isapea lăhtăroasă a USR, partidlu hlambură a Dreptăllei Unită, la alidzerli di dumănică. Liderlu a Uniunillei Salvaţi România, Cătălin Drulă, apruke eşeclu şi dimăndă că tradzi măna di la căpia a partidului, cari va s’hibă priloată interimaru di Dominic Fritz, primarlu aleptu diznău ali Timişoara.
    Dreapta Unită armâne, ama, ună furteaţă Bucureşti, iu easti prota la Consiliul muniţipal şi lu andrupă dimarhulu aleptu nica nă oară, Nicuşor Dan.
    Alliumtrea, REPER, formaţiunea centristă thimilliusită di aţelu di ma ninti premier Dacian Cioloş, kiru tuţ scupadzlli pripuşi. Cazurli a aţiloru dauă yilipseaşti că, tra s’aibă hăiri tru politică, nu easti duri s’eşţă ghidatu di prinţipii şi valori. Iarapoi născăntiori easti tamam contraindicat, dimi aestă u spuni si atea că Partidlu S.O.S. România, ună dizidentă AUR pro-rusă şi anti-UE, conspiraţionistă şi fuviroasă, va s’pitreacă Strasbourg doi reprezentanţă.
    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Candidatl’i la prezidentil’ia ali Romanie

    Candidatl’i la prezidentil’ia ali Romanie

    Biroulu Electoral Central dit România declara, dumanică, ca hiindalui bitisită, lista di candidaţ tra alidzerli prezidenţiale şi seamnili a lor electorali. Intrara, ufitial, tru antritearea tra Palatea Cotroceni 14 di candidaţ. Doi di naşi yin dit partea a nascantor alianţi, optu suntu andrupaţ di formaţiuni politite şi patru – independenţa. Lugursitu, tru sondaji, cu nai ma multi şanse la alidzerli dit brumar, prezidentul a PSD, Victor Ponta easti andrupat di alianta PSD-UNPR-PC, funcţională şi la guvernari. El s-pripuni s-alaxeasca profilu a prezidentului, di la un ti scoati tru migdani criza, la un reprezentantu a sinferurlor publite. Intrat şi el tru antritearea prezidenţială, prezidentul a PNL si primar a munitipiului Sibiu, Klaus Iohannis, di partea a Alianţal’ei Criştin Liberala, ari mirakea tra s-adara “una alta turlie di politică’. Liderlu UDMR, Kelemen Hunor, vitepremier şi ministru ali Cultura, va ca România s-agiunga un crat vartos tru regiune, chiro tru cari prezidentul a Partidlui Minarea Populară, Elena Udrea, ma ninti ministru tru Cabinetlu al Emil Boc, cundil’eadza tra democraţie şi dezvoltari. Ea ari andophiul declarat a prezidentului ali Românie, Trăian Băsescu, cari va ş-lu bitiseasca doilu mandat tru ipotisea supremă a cratlui.



    Liderlu a Partidlui România Mari, Corneliu Vadim Tudor s-pripuni, diznau, s-agiungă prezidentul ali Românie şi lugurseasti că problemili a vasiliil’ei suntu ftuhia şi lucurlu slabu faptu di instituţiili a statlui, a deapoa prezidentul thimil’iusitor a PPDD (populist), Dan Diaconescu sa spuni candidatlu a oamin’ilor di arada. Anamisa di independenţa, lu-aflam prezidentul a Senatlui ali Românie, Călin Popescu Tăriceanu, fostu premier liberal, cari yini dinintea a alegătorlor cu un proiectu di vasilie di mari hairi — România pi loclu 7 tru UE — a deapoa Teodor Meleşcanu, cari s-deadi demisia dit caplu a Servicului Român di Informaţii Externe ti ş-pripuni s-hiba prezidentul a tutulor român’ilor, s-hiba el’i di dreapa ica di stânga şi europarlamentarlu Monica Macovei ti ari ca proiectu tanearea ali Românie pi calea cata Ascapitata. Alţa candidaţ, cu una cotă ma n’ică tru antritearea a prezidentiabililor ili cabaia nicunuscuţ, suntu Constantin Rotaru, di partea a Partidlui Alternativa Socialistă, Mirel Amariţei di la Partidlu ProDemo, Szolágyi Zsolt, andrupat di Partidlu Popular Maghiar dit Transilvania, William Brânză – Partidlu Ecologistu Român şi Gheorghe Funar, independentu. Analiştil’i politit agiumsira pi isapea că, ma nu ari unui sinfer cadealithea tra programi electorali, alegătorl’ii va s-aleaga yinitorlu cap a cratlui andicra di popularitatea a liderlor politit. Aeşta va s-intra, pi 3 di sumedru, tru campania electorală tra protlu tur a alidzerlor prezidenţiali dit 2 di brumar 2014.



    Armanipsearea: Tascu Lala