Tag: partie

  • Topliţa, judeţul Harghita

    Topliţa, judeţul Harghita

    Profităm de iarnă şi vă invităm astăzi lîntr-o vacanţă ideală pentru cei ce iubesc zopada şi activităţile de sezon. Mergem astfel la Poalele Munţilor Călimani, la Topliţa, în judeţul Harghita.

    Gabriela Hosszu, director Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) Topliţa, judeţul Harghita, ne-a lansat o invitaţie:

    „Vă invităm la Topița, o destinație turistică atractivă și foarte ofertantă pentru perioada de iarnă. Ce puteți face la noi? Puteți lua lecții de schi sau puteți să exersați abilitățile de schior la Pârtia Topi sau pe domeniul schiabil amplasat în Munții Gurghiu, cu o panoramă superbă asupra Munților Călimani.

    Domeniul este alcătuit din trei pârtii de schi, una de dificultate medie și două de dificultate ușoară, deservite de două instalații de teleschi și o bandă rulantă, plus o pârtie de sanie, tubing, centru de echitație, restaurant, centru de închiriat echipament sportiv, instalație de nocturnă, tunuri de zăpadă. Bine cunoscuta pârtie de bob alpin este tot aici şi e funcțională pe toată perioada anului. Este cea mai modernă și cea mai lungă pârtie de bob din țară.

    Pe pârtie activează peste 40 de monitori de schi autorizaţi și acreditați, așa că puteți alege din lista lor, care poate fi consultată pe site-ul pârtiei, la fel ca și tarifele de sezon, programul de funcționare sau puteți accesa camerele VR pentru a vedea starea pârtiei și activitățile în desfășurare. Anul acesta este în desfășurare ediția a 7-a a Cupei la schi alpin, adresată cluburilor sportive și amatorilor. Toplița are tradiție în schiul fond.

    Tot în zona noastră există posibilitatea practicării schiului de tură, în special traseele din Munții Călimani fiind trasee lungi și foarte ofertante, cu posibilitatea de înnoptare la stația meteo din Călimani.”

    Şi cei care nu îşi doresc să schieze au ce face aici. Gabriela Hosszu:

    „Tot în zonă se practică ieșirile cu snow-mobilul sau ATV-urile, în condițiile impuse de lege, dar și ture cu sănii trase de cai sau ture cu sănii trase de câini, câini de competiție cu participare la concursuri naționale și internaționale. De la schi şi sanie ajungem la un alt sport de iarnă care se poate practica în condiții de siguranță. Este vorba de patinaj pe suprafața lacului care vara este destinat pescuitului sportiv.

    Se amenajează trei patinoare, suprafața totală însumând 3.000 de metri pătrați. Tot aici se poate închiria echipamentul, respectiv patinele, iar patinoarul oferă condiții foarte bune și seara, în condiții de nocturnă și într-un ambient plăcut, cu muzică bună. Recomandăm și ieșirile natură, plimbările pe traseele turistice, obligatoriu ghidate pentru a fi și în siguranță pentru că pot fi întâlnite animale sălbatice urs, căprior și cerb. În această perioadă vulpi și februarie este perioada de împerechere a lupilor.”

    Am mai aflat de la interlocutoarea noastră că pe râul Mureș se pot observa rațele sălbatice și alte specii de păsări, precum stârcii, pentru că aici cuibăresc. Pentru sănătatea trupului, local, poate fi consumat laptele de măgăriţă, iar pentru cea a spiritului, puteţi beneficia de o vizită la SPA.

  • Schi la Sinaia

    Schi la Sinaia

    Astăzi vă propunem să mergem la schi,
    într-una dintre cele mai vechi staţiuni din ţară: Sinaia. Situată la poalele Munților
    Bucegi, Sinaia a devenit faimoasă încă din secolul al XIX-lea, atunci când aici
    a fost ridicat Castelul Peleş, reşedinţa de vacanţă a familiei regale a
    României. Construit în anii 1880,
    Castelul Peleş este una dintre atracțiile cele mai importante ale orașului, cu
    arhitectură impresionantă și detalii artistice ce reflectă influențe europene
    și orientale.


    În staţiunea Sinaia se poate practica cel
    mai bun schi de altitudine din România, aici existând un domeniu schiabil de 22
    km, cu pârtii cu grade de dificultate diferite, incluzând pârtii de nivel începător,
    intermediar și avansat, toate echipate cu instalaţii moderne de transport pe
    cablu și oferind condiții excelente de schi, incluzând servicii de închiriere
    echipament, școli de schi și baruri pe pârtie.


    Valentin Trăistaru, şeful şcolii de schi
    Europa Schi Star, ne-a spus că tocmai s-a deschis sezonul de schi la Sinaia şi
    a ne-a lansat o invitaţie într-o staţiune pregătită la nivel internaţional:

    Pârtiile sunt într-o condiţie excepţională, a mai nins şi natural, cu
    ajutorul tunurilor (n.r. de zăpadă) şi
    pregătirii foarte bune a echipei de oameni care pregătesc pârtiile este un
    strat de aproximativ 30 cm. Sunt condiţii chiar superbe. La acest moment cred
    că este singurul loc unde se poate schia pe nişte pârtii mai lungi, care sunt
    de culoare albastră şi roşie. În acest moment Varianta, una pentru începători,
    de culoare albastră, Lăptic, sau 2 Valea Soarelui, majoritatea de sus din masiv
    sunt funcţionale.


    Atunci când este zăpadă abundentă, schiorii
    experimentaţi se pot bucura de pârtia Carp, care porneşte de la Cota 2000 şi ajunge
    până la Cota 1.400. Transportul pe cablu este asigurat de vechea telecabină, încă
    în funcţiune, dar şi de un telescaun modern. Din Sinaia până la Cota 2000 se
    poate ajunge şi cu o mai nouă telegondolă. În Valea Dorului cele trei piste,
    deservite de telescaun, au ca punct final o cabană cunoscută pentru că în zilele
    cu soare, turiştii se opresc din schiat şi se întind la soare, în căutarea unui
    bronz sănătos de munte.


    Tarifele la transportul pe cablu au rămas
    la fel ca cele din sezonul trecut. Astfel, o cartelă cu 24 de puncte costă 100
    de lei (20 de euro) pentru adulți și 60 de lei (12 euro) pentru copii. Cea mai
    scumpă cartelă, cu 300 de puncte, îi costă pe adulți 825 de lei (165 de euro)
    și 540 de lei (108 euro) pentru copii. Prețurile skipass-urilor diferă în
    funcție de zilele săptămânii. Un skipass valabil o zi întreabă costă 210 lei (42
    de euro) de luni până vineri și 230 de lei (46 de euro) în zilele de sâmbătă și
    duminică. Aceeași cartelă, valabilă două zile, costă 395 de lei (79 de euro). Menţionăm
    că o urcare cu gondola sau cu cabina consumă 6 puncte, iar una cu teleschiul,
    trei. Cei care nu vor să schieze, dar își doresc să ajungă la cota 2000 trebuie
    să plătească 95 de lei (19 euro) pentru o cartelă valabilă o urcare și o
    coborâre. Totuşi pentru a vă bucura de schi la Sinaia este recomandat să
    consultaţi prognoza meteo, pentru că în zilele cu vânt puternic telecabina nu
    urcă până la 2000 de metri.


    Deşi sunt funcţionale numai patru din cele
    17 pârtii omologate de la Sinaia, putem deja spera să ne bucurăm de un sezon
    bun pe schiuri şi poate şi de o coborâre pe Drumul de Vară, peste ceva vreme,
    pârtia cea mai lungă din staţiune, ce măsoară aproape trei kilometri.






  • Azuga

    Adză vă călisimu s’vă hărsiţ di schi ică snowboard la Azuga, una di nai ma vecllili staţiuni di schi di la noi ditu văsilie, situată pi Valea a Prahovăllei, anamisa di Buşteni şi Predeal, tru giudețul Prahova. Dizvoltată la ună anălţimi medie di 1.000 di metri, tru extremitatea nordică a giudeţlui Prahova, la 147 di km andicra di Bucureşti, Azuga căliseaşti la agroturismu şi sporturi di iarnă.



    Tru Azuga, ari pârtii omologate internaţional, ti ahurhitori şi ti avansaţ, cum şi instalaţie di adrari neaua, aesta contribuinda ca catastisea’a a pârtiilor s’hibă mulu bună. Ari, dialihea, şi instalaţii di transport pi hiru, di la bandă ti ahurhitori, la teleschiuri şi telegondolă, cari leagă baza staţiunillei cu kipita Sorica.



    Constantin Matei, monitor di schi, nă feaţi ună căliseari: “Vă aştiptăm la Azuga. Tru perioada aesta easti soare pi pârtii, nai ma ghini s’faţi schi pi pârtia Sorica, iu avem şi tunuri di neauă. Avem 7 pârtii di ski cu ună lundzime totală di 7 kilometri şi diferenţă di nivel di până la 500 di metri. Pârtiile sunt ndreapti cu instalații di cablu, telegondolă şi trei teleschiuri, baby-schi şi bandă rulantă, ti ahurhitori. Avem centre di loari cu niki di echipament sportiv, iu puteţ s’căftaţ şi monitori di schi, cara nu nidzeţ multi ori la schi şi aveţ ananghi di candaseari. Nu să schiadză tru nocturnă tru aestu sezon, pi niţi una ditu pârtii.



    Azuga ndreadzi nai ma mari domeniu schiabil tră ahurhitori ditu văsilie. Ama, agiumţă pi kipita Sorica, puteţ s’vidiţ ună muşeată perspectivă cătă Cruţea Caraimanului, monument comemorativ tră eroii români ditu Primul polimu mondial şi kipita Coştila, ditu Munţălli Bucegi, ama şi cătă Munţălli a Baiului. Di aoa, poate s’dipună pi schiuri, ică pi pârtia Sorica cu ună lundzime di aproximativ 2 km şi giumitate, ică pi pârtia Cazacu, cari easti niheamă ma lungă, dauli cu un grad di dificultate mari şi pi un versant, ună pârtie di 100 di metri, deservită di un teleschi, aesta avânda un grad ma ñicu di dificultate. Diferenţa di nivel easti di aproximativ 600 di meatri. Tru viţinătatea a pârtiillei Cazacu, ari ună pârtie pi cari poate s’facă şi schi fond şi schi randone. Tutunăoară, puteţ s’vă priimnaţ cu ATV-ul ică cu snowmobilu.



    Un hopă la Azuga s’caftă adăvgănda videarea păstrăvăriillei, cum şi a cramăllei Rhein. Crama dateadză ditu 1892, ditu perioada di dizvoltare a căsăbălui-staţiune aflat la maş ndoi km la sud, Sinaia, iu s’avea anălţată Pălatea Peleş a fumeaiillei văsilikească, ama şi multe vile şi hoteluri. Ditu 2003 crama di la Azuga intră tru circuitul touristic. Vizitatorllii pot s’veadă aoa tuti etapile di adrari a yinlui spumant şi putânda s’viziteadza ñicul muzeu ţi părăstiseaşti mehanii şi caduri ditu ahurhita a emburlăkillei ţi u făţea familia Rhein, furnizor al Casăllei Regală ali Românie.



    Cu nadia că va s’apăndăsiţ la călisearea a noastră la schi şi discurmari la Azuga, vă aştiptăm şi data yinitoare cu ună nauă distinaţie.



    Autoru: Ana-Maria Cononovici


    Armânipsearia: Taşcu Lala










  • Azuga

    Astăzi vă invităm să vă bucuraţi de schi sau snowboard la Azuga, una dintre cele mai vechi staţiuni de schi de la noi din ţară, situată pe Valea Prahovei, între Buşteni şi Predeal, în județul Prahova. Dezvoltată la o altitudine medie de 1.000 de metri, în extremitatea nordică a judeţului Prahova, la 147 de km faţă de Bucureşti, Azuga invită la agroturism şi sporturi de iarnă.



    În Azuga, există pârtii omologate internaţional, pentru începători şi pentru avansaţi, precum şi instalaţie de produs zăpadă, aceasta contribuind ca starea pârtiilor să fie foarte bună. Există, desigur, şi instalaţii de transport pe cablu, de la bandă pentru începători, la teleschiuri şi telegondolă, care leagă baza staţiunii cu vârful Sorica.



    Constantin Matei, monitor de schi, ne-a lansat o invitaţie: “Vă aşteptăm la Azuga. În perioada aceasta e soare pe pârtii, cel mai bine se schiază pe pârtia Sorica, unde avem şi tunuri de zăpadă. Avem 7 pârtii de ski cu o lungime totală de 7 kilometri şi diferenţă de nivel de până la 500 de metri. Pârtiile sunt deservite de instalații de cablu, telegondolă şi trei teleschiuri, baby-schi şi bandă rulantă, pentru începători. Avem centre de închiriere de echipament sportiv, unde puteţi solicita şi monitori de schi, dacă nu mergeţi foarte des la schi şi mai aveţi nevoie de îndrumare. Nu se schiază în nocturnă în acest sezon, pe niciuna dintre pârtii.



    Azuga oferă cel mai mare domeniu schiabil pentru începători din ţară. Dar, odată ajunşi pe vârful Sorica, puteţi admira o frumoasă perspectivă spre Crucea Caraimanului, monument comemorativ pentru eroii români din Primul război mondial. şi vârful Coştila, din Munţii Bucegi, dar şi spre Munţii Baiului. De aici, se poate coborî pe schiuri, fie pe pârtia Sorica cu o lungime de aproximativ 2 km şi jumătate, fie pe pârtia Cazacu, care este un pic mai lungă, ambele cu un grad de dificultate ridicat şi pe un versant, o pârtie de 100 de metri, deservită de un teleschi, aceasta având un grad mai redus de dificultate. Diferenţa de nivel este de aproximativ 600 de metri. În vecinătatea pârtiei Cazacu, există o pârtie pe care se poate practica şi schi fond şi schi randone. De asemenea, puteţi face plimbări cu ATV-ul sau cu snowmobilul.



    Un popas la Azuga se cere completat de vizitarea păstrăvăriei, precum şi a cramei Rhein. Crama datează din 1892, din perioada de dezvoltare a oraşului-staţiune aflat la doar câtiva km la sud, Sinaia, unde apăruse deja Palatul Peleş al familiei regale, dar şi multe vile şi hoteluri. Din 2003 crama de la Azuga a intrat în circuitul turistic Vizitatorii pot urmări aici toate etapele de producere a vinului spumant şi putând vizita micul muzeu ce prezintă utilaje şi fotografii de la începutul afacerii familiei Rhein, furnizor al Casei Regale a României.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre la schi şi relaxare la Azuga, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.






  • Turism de sărbători

    Turism de sărbători

    Comportamentul
    turistului român s-a schimbat, în ultimii ani, în privinţa locurilor alese
    pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă – din ce în ce mai mulţi renunţă la
    obiceiul de a petrece Crăciunul acasă şi aleg sejururi cu activităţi dinamice
    şi diverse. Dintre cei care au ales să-şi petreacă sărbătorile în afara ţării,
    cei mai mulţi s-au îndreptat spre destinaţii calde ca: Maldive, Thailanda,
    Zanzibar, Dubai, Republica Dominicană, Mexic sau Egipt. Căutate au fost şi destinaţiile
    pentru copii, precum Laponia şi Disneyland Paris. În ţară, destinaţiile
    preferate au fost Bucovina, Maramureş, Băile Felix şi Valea
    Prahovei.

    Turiştii mai pretenţioşi, dar şi cei care doresc să simtă
    bucuria Crăciunului de odinioară au ales pensiunile care funcţionează în case
    ţărăneşti, unele vechi de peste 150 ani, spun cei de la Asociaţia Naţională de
    Turism Rural Ecologic şi Cultural din România – ANTREC. Sunt case vechi, case
    care respectă arhitectura tradiţională din lemn şi piatră, clădirile sunt
    neschimbate, doar sunt bine întreţinute şi păstrează patina de arhaic aşa cum
    rar se mai poate întâlni, explică Livia Sima, de la filiala Maramureş. Potrivit
    acesteia, o altă categorie de turişti a optat pentru pensiunile situate în
    vecinătatea domeniilor schiabile din staţiunile montane, chiar dacă anul acesta
    zăpada s-a lăsat aşteptată. Au fost puse, însă, în funcţiune tunurile de zăpadă
    şi există iluminat nocturn.

    Datinile şi obiceiurile care asezonează în această
    perioadă mâncărurile tradiţionale au fost completate de plimbări cu căruţa
    trasă de cai pe uliţele satelor sau cu ATV-urile. La polul opus, cei care au
    ales Băile Felix sau obiective similare s-au lăsat răsfăţaţi la SPA sau în
    bazinele cu apă termală. Turismul autohton a avut o evoluţie foarte bună anul
    acesta, nu doar în perioadele de sărbători, potrivit Institutului Naţional de
    Statistică. Numărul de sosiri înregistrate a crescut, în primele 9 luni ale
    anului, cu 4,4%, iar aproximativ 20% dintre turişti au fost străini. Peste două
    milioane de străini au cheltuit aproape 5,5 miliarde de lei (circa 1,15
    miliarde de euro) în România, în primele 9 luni ale acestui an. Aproape
    jumătate dintre ei au făcut deplasări în interes de serviciu, pentru a
    participa la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, iar ceilalţi
    au venit, în principal, în vacanţă sau în vizită la rude şi prieteni. Din
    totalul cheltuielilor, străinii au dat aproape 50% pe cazare, alegând unităţile
    care oferă mic dejun inclus. Aproximativ 17% din bani au fost cheltuiţi în
    restaurante şi baruri, iar puţin peste 30 de procente au reprezentat cadouri şi
    suveniruri.

  • Cât costă lecţiile de schi în România

    Cât costă lecţiile de schi în România

    În timpul
    excursiilor de iarnă pe care le petreceţi în staţiunile de la munte, puteţi
    învăţa să schiaţi. Tariful variază în funcţie de şcoala de schi unde se ţin
    acest cursuri, dar şi de preferinţele individuale. Dacă vom dori o lecţie
    privată vom plăti mai mult decât pentru un curs la care iau parte mai multe
    persoane. De exemplu, la o scoală de schi din Poiana Braşov (R&J) deja au
    început rezervările pentru cursurile de schi şi snowboard pentru sezonul 2019 -
    2020. Lecţiile de schi şi snowboard pentru inițiere și începători se țin pe
    pârtia privata de lăngă sediul școlii sau pe pârtia Bradul (de langă
    telecabina Capra Neagră), iar cele pentru avansați se ţin pe Masivul Postăvarul. Pentru
    acest sezon, şcoala are tarife diferite pentru grupuri şi pentru lecţii
    particulare. Astfel, pentru o lecţie privată, o persoană va plăti 120 lei
    pe oră (25,5 euro). Pentru un grup de peste 4 cursanţi, tariful de persoană
    este de 90 lei pe oră (19 euro) şi de
    100 de lei la grupul de 2-3 persoane. Cursanţii vor fi
    organizaţi pe clase de pregătire. Astfel, există clasa I, de iniţiere, clasa II
    pentru începători, clasa III pentru avansaţi şi clasa IV pentu schiorii
    experimentaţi.


    O altă Scoală de
    ski din Poaia Braşov (Interski ) vine cu oferta iernii! Cursuri de schi şi
    snowboard la doar 60 de lei ora. La sub jumătate față de media pentru un curs de o oră din
    Poiana Brașov. Cursurile sunt de 3-6 persoane, iar după 5 zile fiecare oră
    costă 50 de lei. Cursurile se adresează începătorilor și celor care vor
    să se perfecționeze. Instructorii propun pentru această iarnă
    o metodă eficientă în 2 module: modulul 1
    este pentru începători de 3 zile cu şase ore. Petreceți doar
    2 h/zi cu instructorul pe pârtie, celelalte ore exersați ce ați învățat. Modulul
    2 este pentru perfecţionare de 2 zile cu 8 ore și petreceți doar 4 h/zi cu instructorul
    pe pârtie, celelalte ore exersați ce ați învățat. Cine cumpără ambele module
    are reducere. Calendarul cursurilor pentru ambele module tine din
    decembrie până în aprilie, iar preţul este de 120 lei pe oră de persoană
    în grupă și 200 lei pe oră individual (42,5 euro). In cazul în care 3 membri
    ai aceleași familii fac în aceeaţi grupă cursul, costul orei de curs va fi de
    90 lei/persoană (19 euro).


    Şcoala de schi (Euroski) din Vatra Dornei are şi ea oferte interesante pentru
    cursanţii din aceasta iarnă. Astfel, pentru începători, o lecţie privată,
    pentru o singură persoană, costă 100 de lei pe oră (21 euro). La nivel
    avansat, o singură persoană plăteşte 120 de lei pentru o oră (25,5 euro).
    Un curs colectiv de 3-4 persoane costă 60 de lei de persoană (13 euro) ,
    iar la un grup de 5-8 persoane, se plăteşte 50 de lei (11 euro).



  • Straja

    Straja

    Vă propunem şi astăzi să vă
    bucuraţi de zăpadă şi de sporturile de sezon, de acestă dată în vestul
    României. Cabane şi pensiuni cu aspect rustic, zăpadă din abundenţă, bucate
    preparate, ca la mama acasă, printre care recunoaştem dulceţurile pregătite
    vara, murăturile puse din toamnă, dar şi cele caracteristice meselor festive,
    precum cozonacii, prăjiturile de casă şi sarmalele. Acestea reprezintă doar o
    parte dintre tentaţiile ce ne întâmpină în staţiunea Straja.


    Staţiunea turistică Straja se
    află în judeţul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în inima Munţilor
    Vâlcan, în zona Văii Jiului, la aproximativ 8 km de oraşul minier Lupeni.
    Straja este o staţiune tânără, fiind declarată staţiune turistică în 2002.


    De la an la an, staţiunea şi-a
    crescut atractivitatea, modernizându-se şi adăugând pârtii noi şi instalaţii de
    transport pe cablu, astfel încât oferta de aici să fie fără concurenţă, după
    cum ne-a spus Emil Pârâu, administrator al pârtiilor: În Straja la ora
    actuală sunt cei mai mulţi kilometri de pârtie, 27 de km, pe 11 pârtii
    omologate, avem zăpadă foarte multă, pe majoritatea pârtiilor este zăpadă de
    aproximativ 80 cm, o parte din zăpadă este artificială, iar majoritatea este
    naturală. Totodată, în Straja, avem multe instalaţii pe cablu, o telegondolă,
    trei telescaune şi şase teleschiuri. Pe lângă pârtiile foarte bine amenajate,
    accesul este destul de uşor, pentru că se poate face cu gondola din Lupeni,
    până sus în Straja sau pe un drum impecabil, asfaltat şi curăţat tot timpul. Nu
    în ultimul rând, preţurile din Staja sunt cam la 60% faţă de cele din ţară.
    Avem două şcoli de schi, instructori în jur de 110, şapte centre de închiriere
    echipament de schi. Absolut tot ce trebuie într-o staţiune. Dacă în alte
    staţiuni se schiază pe o pârtie sau două, la Straja se schiază pe un munte
    întreg!


    Cinci dintre pârtiile de schi beneficiază şi de
    instalaţie de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea lor până seara
    târziu. Domeniul schiabil este întreţinut cu ajutorul utilajelor de bătătorit
    zăpada, pentru a le menţine în condiţii cât mai bune. Cel mai lung parcurs de
    coborâre îl oferă Pârtia Straja, cu o lungime de 8,1 km, pârtie care pleacă de
    la o altitudine de 1868 m şi coboară până la 750 m.


    Urcarea cu instalaţiile de
    transport pe cablu se face cu ajutorul unor cartele magnetice reîncărcabile. O
    cartelă de o zi costă 100 lei (aproximativ 22 euro), iar cartele cu puncte costă
    25 de lei (cca 65 euro) cartela cu 10 puncte şi 220 lei (cca 48 euro) cartela
    cu 100 de puncte, teleschiul consumând 2 puncte pe urcare, iar telescaunul 3.
    Copiii de până la 6 ani, însoţiţi de părinţi au acces gratuit la teleschi, iar
    cartela este valabilă tot sezonul. Trebuie totuşi avut în vedere că marţea e zi
    de revizie la telescaun şi telegondolă.



    Pentru sezonul de vară din Straja pot fi vizitate
    obiectivele turistice din judeţul Hunedoara, incluzând cetăţile dacice,
    castelul Huniazilor, peşteri, pot fi făcute excursii la lacurile Ana, Bucura, şi
    pot fi urmate traseele montane din Retezatul Mic şi Retezatul Mare.

  • La schi, în România

    La schi, în România

    Staţiunea Poiana Braşov, situată la poalele Muntelui Postăvaru, are 12 pârtii de schi şi permite practicarea
    sporturilor de iarnă. În actualul sezon de schi vor fi mai multe locuri de
    parcare faţă de anii trecuţi, vor fi intrdouse automate pentru cartelele de
    transport pe cablu, precum şi oportunităţi pentru schiorii experimentaţi.
    Biletul pentru urcare/coborâre cu telecabina sau telegondola este de 20
    lei/călătorie (4,3 euro) pentru adulţi şi 10 lei (puţin peste doi euro) pentru
    copii, iar un bilet cu o urcare şi o coborâre este 35 de lei (circa 7,5 euro)
    pentru adulţi şi 17 lei (3,6 euro) pentru copii. În cazul cartelelor de acces,
    acestea vor putea fi achiziţionate şi/sau încărcate cu 6 până la 240 de puncte.
    Şase puncte costă 30 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii, însă costul
    pentru fiecare punct scade semnificativ dacă sunt achiziţionate pachete cu mai
    multe puncte De exemplu, o cartelă de 30 de puncte costă 100 de lei pentru
    adulţi şi 55 de lei pentru copii. Fiecare urcare este taxată cu unul până la
    şase puncte, în funcţie de distanţă şi de modul de transport: teleschi, telegondolă
    sau telecabină. Domeniul schiabil din Poiana Braşov a fost
    extins şi modernizat în urmă cu cinci ani. Pârtiile au o lungime de 24 de km şi
    se întind pe o suprafaţă de 85 de hectare. O alternativă la Poiana Braşov este staţiunea Predeal de pe Valea Prahovei, situată la 25
    de km de Braşov. Şi aici sunt pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu,
    nocturnă, precum şi o diverisifcată infrastructură de cazare.



    Tarifele
    practicate la pârtia de schi din Slănic Moldova pentru sezonul 2017-2018
    nu sunt schimbate semnificativ faţă de anul trecut, se constată o scădere a
    tarifelor pentru copii. Pentru o urcare la pârtia de schi un adult va plăti 7
    lei (1,5 euro), în timp ce elevii şi studenţii vor plăti 5 lei (circa un euro).
    35 de lei (7,5 euro) vor plăti adulţii pentru şase urcări, în timp ce elevii
    vor plăti 20 de lei (4,3 euro). In schimb pentru 12 urcări, preţurile urcă
    la 65 de lei (aproape 14 euro) pentru un
    adult şi 35 de lei (7,5 euro) pentru copii,elevi şi studenţi. Pentru 36 de
    urcări, preţurile sunt de 80 de lei/adult (17 euro) şi 50 de lei (10,5 euro)
    pentru copii, elevi şi studenţi.


    Cele
    12 pârtii ale domeniului schiabil de la Straja, de
    pe versantul nordic al Munţilor Vâlcan, la 8 km de oraşul Lupeni, oferă o
    mare diversitate pentru iubitorii
    sporturilor de iarnă. Recent s-a dat în
    folosinţă un nou telescaun ceea ce va permite schiorilor să folosească trei
    dintre cele mai bune pârtii din zonă.



    Situată în judeţul Alba, la o altitudine de 1000
    de metri, staţiunea Arieşeni este una dintre cele mai cunoscute zone schiabile
    din Transilvania. Aici sunt două pârtii cu teleschi, ceva mai vechi, şi o
    pârtie mai nouă, cu telescaun. Pentru acest sezon administratorii pregătesc concursuri de schi pentru turişti dar si petreceri aproape în fiecare weekend
    pe pârtie.

  • Vacanţă în Vatra Dornei

    Vacanţă în Vatra Dornei

    In sud-vestul judeţului Suceava, la o altitudine de 800 metri în depresiunea Dornelor, se află localitatea turistică Vatra Dornei. Este un oraş frumos din Moldova înconjurat de munţi împăduriţi ce permit practicarea sporturilor de iarnă. Pârtiile de schi şi sanie, pentru concursuri şi agrement primesc în fiecare iarnă mii de turişti din ţară, dar şi din străinătate, amatori şi sportivi de performanţă. Staţiunea Vatra Dornei este cunoscută ca fiind bogată şi în izvoarele sale minerale care tratează afecţiunile aparatelor locomotor şi cardiovascular, endocrine sau digestive. Staţiunea dispune şi de multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber: drumeţii, circuite la mănăstirile din Bucovina, care impresionează atât prin vechimea lor, cât şi prin arhitectura lor, pescuit pe râul Bistriţa, ciclism montan prin toată depresiunea Dornelor.



    Pentru că este iarnă şi timpul vacanţelor, mulţi se îndreaptă către pârtiile de schi din împejurimile Dornelor. Vă amintim că în această perioadă, turiştii beneficiază de reduceri de până la 56%, în cadrul programului “Trenurile zăpezii”, către staţiunile montane, inclusiv către Vatra Dornei. Avantajul principal al staţiunii Vatra Dornei este că pistele de schi se află chiar în localitate. Petru Ariciuc, şeful serviciului Salvamont din Vatra Dornei: ”Pentru acest sezon de iarnă staţiunea va fi foarte animată în sensul că majoritatea spaţiilor de agrement sunt deschise. In acest moment, Vatra Dornei beneficiază de trei pârtii de schi omologate, capacitatea de transport totală este de aproape 5000 de persoane pe oră. Pârtia Telescaun are aproape 3000 de metri lungime, este deservită de un telescaun de unde se poate admira un peisaj deosebit. Cei care nu schiază pot să facă doar o plimbare cu telescaunul, să coboare, traseul durează cam 25 de minute dus, 25 de minute întors. Pârtia Parc este pârtia centrală a staţiunii. Accesul se face chiar din spatele celor două hoteluri mari, cu bază de tratament modern. Pârtia arte două teleschiuri şi un babyschi, avem centre de închiriat material sportiv şi bineînţeles şcoli de schi. Este pârtia cea mai bună pentru a învăţa şi pentru a te iniţia în tainele schiului. Trecem la Pârtia Veveriţa care este o pârtie administrată de Primăria Vatra Dornei, beneficiază de un teleschi şi de nocturnă. In funcţie de numărul de turişti, pârtia este deschisă până la ora 20.00 sau 22.00. Sper să ne ajute şi vremea, mai avem nevoie de puţină zapadă pe lângă ceea ce facem noi cu tunurile”.



    In centrul staţiunii Vatra Dornei se află un parc care se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, avand alei lungi care urcă din centru până la cota 1300, pe Dealul Negru. Este o rezervaţie dendrologică care adăposteşte nenumărate veveriţe prietenoase, printre speciile rare de arbori bătrâni, cu care te poţi împrieteni dacă le dai câteva nuci, ne mărturiseşte Petru Ariciuc: Pentru cei care doresc o scurtă plimbare în staţiune, parcul din centru este disponibil iar veveriţele vă aşteaptă cu nuci şi alune. In imediata vecinătate a parcului avem Muzeul de Stiinţe ale Naturii şi Cinegetică, un muzeu foarte frumos cu flora şi fauna din zona montană a Bucovinei, iar în clădirea Primăriei avem Muzeul Etnografic. Pentru cei care doresc să facă puţin sport, chiar şi la ore mai târzii, avem Patinoarul din centrul staţiunii care beneficiază de nocturnă, de muzică şi de un centru de închiriat patine. Avem şi un Centru de echitaţie în Vatra Dornei unde se pot face ture scurte de maxim 2 ore de plimbare cu calul. Le recomandăm turiştilor accesul din zona Runc, este la 1,5 km de centrul staţiunii, adică foarte aproape. Atunci când este şi zapadă se pot face şi plimbări cu sania.”



    Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Traseele sunt amenjate şi patrulate periodic de catre membrii Formaţiei Salvamont Vatra Dornei. Petru Ariciuc: ”Traseele montane din jurul staţiunii Vatra Dornei sunt înconjurate de patru masive mari: Suhard, Giumălău, Calimani şi Munţii Bistriţei. Dar nu toate trasele sunt deschise turiştilor. De exemplu în Călimani traseul de legatură între Pietrosu – Negoiu şi legătura de la bază pe drumul Mariei Tereza sunt declarate închise, pentru că stratul de zăpadă este destul de mare şi este pericol de avalanşă. Dar recomandăm cu căldură traseele din masivul Giumalău, accesul către cabana Giumalău se face dinspre satul Rusca sau dinspre masivul Rarău. Aceste trasee sunt parcurse regulat de către membrii Salvamont Suceava, Vatra Dornei sau Dorna Arini. Revenind la Călimani, accesul către staţia meteo se face cu plecare din zona de exploatare minieră Călimani. Traseul încă se poate face până în exploatare cu maşinile echipate 4×4 şi cu lanţuri, iar apoi se continuă drumul pe schiuri de tură sau rachete de zapadă. Accesul doar cu bocanc este destul de dificil pentru că zăpada este destul de mare, este un versant nordic şi deci este foarte multă zăpadă. Traseul nu este lung dar prezintă pericole deosebite pe timp de ceaţă. Un lucru foarte important este sa nu uitaţi de Dispeceratul Special Salvamont pe care-l puteţi apela nu doar în caz de rătăcire sau dacă aveţi un accident, ci şi pentru a vă informa privind starea de acces într-un traseu sau starea vremii. Dacă sunteţi deja în munte puteţi suna la acest dispecerat să vă interesaţi despre evoluţia vremii pentru următoarele 24 de ore. Formaţi zero salvamont sau 0725.826.668”.



    In împrejurimile oraşului Vatra Dornei se află câteva staţiuni cu izvoare minerale: Dorna Cândrenilor (la o distantă de 3 Km), Poiana Negri (8 Km), Şaru Dornei (10 Km), Poiana Stampei (15 Km), unde se află şi o interesantă rezervaţie de turbă. Pensiunea Ciocăneşti se află la o distanţă de 15 Km de Vatra Dornei şi este renumită pentru frumuseţea caselor, împodobite cu ornamente de lemn lucrate cu multă artă şi cu faţade decorate cu motive geometrice multicolore. Cheia Zugrenilor este o interesantă rezervaţie geologică şi floristică, situată la 20 de km de Vatra Dornei. In cadrul acestei rezervaţii se pot practica diverse sporturi, precum pescuitul, rafting pe râul Bistriţa, iar iarna escaladă pe gheaţă.



    La o distanţă de 34 de km de Vatra Dornei se află Masivul Rarău care adăposteşte în partea sa nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni, cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei. Accesul spre Pietrele Doamnei se face pe un drum modernizat recent, care poartă numele sugestiv de Transrarău, considerată una dintre cele mai spectaculoase şosele montane din ţară, alături de Transfăgărăşan şi Transalpina.

  • Pârtii de schi în România

    Pârtii de schi în România

    România nu se poate lăuda cu pârtii de schi lungi de zeci de kilometri, deşi lungimea acestora creşte de la un an la altul şi se amenajează mereu altele noi. În prezent, conform informaţiilor furnizate de Ministerul Turismului, avem 154 de pârtii de schi, cele mai multe cu lungimi de până la un kilometru. Vom face astăzi un tur al staţiunilor montane din România în care putem practica sau învăţa să schiem.



    Mihai Rotăreanu este profesor de schi în staţiunea Predeal din anul 1972, an în care a terminat Institutul de Educaţie Fizică şi Sport. În cei peste 42 de ani de activitate a întâlnit zeci de mii de turişti cărora le-a fost monitor pe pârtie: Staţiunile sunt foarte bine amenajate. În perioada aceasta de iarnă avem zăpadă din belşug, mai multă decât în ultimii trei, patru ani. Există însă şi tunuri de zăpadă artificială, mai ales în staţiunile Sinaia, Buşteni, Predeal şi Poiana Braşov. În Poiana Braşov, pârtiile au fost reamenajate acum câţiva ani şi au ajuns la o lungime totală de aproape 50 de km. Eu activez în Predeal, unde pârtiile sunt foarte bune. Echipamentele de închiriat sunt mai bune decât în anii precedenţi. Sunt aceleaşi care se folosesc şi în Austria sau Germania. La Predeal, echipamentul complet, închiriat de la baza pârtiei, costă 25 de lei (~6 euro) — schiuri, beţe şi bocanci. Cu cât urcăm mai mult cu atât cresc şi preţurile, ajungând până la 35 de lei (~8 euro). Echipamentele se închiriază pentru o zi. Atât monitorii noi de schi, cât şi cei vechi cunosc cel puţin o limbă străină, astfel încât turiştii să plece acasă şi cu terminologia relevantă.”



    Mihai Rotăreanu spune că turiştii cu care a interacţionat au fost foarte mulţumiţi mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă, plecând cu promisiunea că vor reveni. Au avut un sejur bogat în care, după schi au încercat şi patinoarele, au mers la piscinele acoperite din staţiuni şi au optat şi pentru masaj şi relaxare. Multe dintre restaurantele staţiunilor de pe Valea Prahovei şi din Braşov au angajat câte o orchestră. Muzica populară a înveselit mult serile turiştilor, spune Mihai Rotăreanu: Părerea mea e că România s-a schimbat mult în bine în ceea ce priveşte turismul. Oricine vizitează zona de munte se va bucura de toată atenţia pe pârtiile de schi, dar şi la cabanele în care se vor caza. Ştim deja că ospitalitatea românească e recunoscută.”



    Poiana Braşov ocupă, fără nicio îndoială, primul loc în topul staţiunilor de schi din România datorită amenajărilor de acum câţiva ani, când vechile pârtii au fost lărgite şi prelungite. Staţiunea se află în vârful tuturor topurilor, pârtiile de aici fiind ideale atât pentru începători cât şi pentru avansaţi. Instalaţiile de cablu sunt variate şi oferă numeroase posibilităţi de abordare a pârtiilor: două telecabine, o telegondolă, două telescaune şi cinci instalaţii de teleschi. Un abonament de zece zile, consecutive sau nu, în sezon, pentru adulţi costă 1.000 de lei (aprox. 230 de euro). Dacă însă mergeţi doar o singură zi la schi, preţul unui abonament este de 140 de lei (30 euro). Poiana Braşov e singura staţiune de schi care atrage în fiecare an mai mult de 3.000 de turişti englezi şi care a fost votată de către aceştia ca fiind cea mai ieftină destinaţie de schi din lume. Totodată, aici a avut loc primul concurs de schi din România, în anul 1906, iar în anul 1951 au fost organizate aici Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă.



    Ne îndreptăm acum spre nordul României. La doar 18 kilometri de Baia Mare, în Maramureş, în masivul montan Mogoşa, veţi găsi staţiunea Şuior. Aici am vorbit cu Horia Buhan, director de marketing al unui complex turistic, care ne explică cui îi este destinată această staţiune: Se adresează în special iubitorilor sporturilor de iarnă, datorită faptului că avem pârtii de schi şi organizăm mai multe activităţi care sunt la modă în acest sezon. Pe toată lungimea pârtiilor, de 3.600 de metri, avem instalaţie de zăpadă artificială şi nocturnă. Avem un centru de închiriere echipamente: schiuri, clăpari, snowboard. Sunt în jur de 250 de echipamente noi care pot fi închiriate. Avem o şcoală de snowboard, dar şi mai mulţi instructori care se găsesc în permanenţă pe pârtie şi care îi pot ajuta pe cei care doresc să înveţe să schieze.



    Există ghizi turistici, sunt trasee turistice marcate pentru această perioadă, dar şi pentru perioada de vară. Cu aceştia veţi putea organiza diferite excursii. Şi veţi putea ajunge rapid oriunde în regiune, spune Horia Buhan: Noi suntem situaţi undeva în mijlocul Maramureşului. Toate obiectivele sunt undeva la aproximativ 50-70 de km de noi. V-aş putea enumera numai câteva: Mănăstirea Bârsana, Memorialul Durerii — Muzeul de la Sighet, Cimitirul Vesel de la Săpânţa, Lacul Albastru. Sunt multe obiective care pot fi vizitate la noi. De asta, în perioada verii mai ales, multă lume se cazează la noi şi pleacă apoi în diverse excursii prin Maramureş.”



    Revenim acum în cea mai dezvoltată, dar şi cea mai aglomerată zonă montană din România: Valea Prahovei. Aici am vorbit cu Anda Baciu, secretar general în cadrul Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului. Avem trei staţiuni în judeţul Prahova, care aşteaptă iubitorii sporturilor de iarnă, ca să schieze şi să practice sporturile de iarnă, în general — Sinaia. Buşteni şi Azuga. Bineînţeles, domeniul schiabil se continuă şi în Braşov, cu staţiunile Poiana Braşov, Predeal şi Cheile Grădiştei. Există abonamente de o zi, de două zile, există şi ski pass-uri valabile în mai multe staţiuni. De asemenea, hotelierii sunt pregătiţi şi cu oferte care includ ski passuri sau reduceri pentru acestea, oferte speciale pentru iubitorii sporturilor de iarnă, în aşa fel încât pachetul să se plieze pe nevoile turiştilor în această perioadă. Există oferte de cazare de toate tipurile, atât pentru cei cu un buget redus cât şi pentru cei mai pretenţioşi, iar serviciile sunt comparabile cu cele din afară. Hotelurile mai mari au şi încăperi speciale pentru echipamentul de schi. De exemplu, dacă turiştii vin cu echipamentul propriu nu mai au grija acestuia şi-l pot depozita acolo.”



    Ceea ce v-am prezentat nu reprezintă toate ofertele pentru practicarea sporturilor de iarnă în România, întrucât staţiunile montane nu sunt puţine. În funcţie de gradul de confort ales şi de gradul de dificultate, veţi găsi cu siguranţă o ofertă care să vă trezească interesul. Cu cât vă faceţi rezervarea mai devreme, cu atât preţurile sunt mai atractive!

  • Vacanţă de iarnă la Vatra Dornei

    Vacanţă de iarnă la Vatra Dornei

    Astăzi mergem în nordul României, în Bucovina, într-o staţiune foarte cunoscută pentru pârtiile sale de schi, destinaţie ideală de vacanţă în preajma sărbătorilor de iarnă. Vatra Dornei este cunoscută totodată şi pentru calitatea apelor sale minerale. Acestea sunt folosite pentru diverse afecţiuni încă din anul 1899. Însă tradiţiile şi obiceiurile din zona Bucovinei sunt mult mai vechi. În preajma Crăciunului încă mai puteţi vedea colindători în costume populare şi nu mare ar trebui să vă fie mirarea dacă veţi fi aşezaţi la o masă cu 12 feluri de mâncare. Se numeşte masă îmbelşugată şi e o mărturie a talentului desăvârşit pe care l-au moştenit bucovinencele.



    În Vatra Dornei vacanţa începe pe pârtiile de schi, spune Petru Ariciuc, şeful serviciului Salvamont. Avem trei pârtii de schi, una este cu nocturnă, cu instalaţie de produs zăpadă artificială, iar în sezonul următor, 2014-2015, vom avea o reţea de trasee de schi, care va lega cele trei pârtii. Turiştii vor putea parca la oricare dintre cele trei pârtii, Parc, Veveriţa sau Telescaun şi urmând să le parcurgă fără a-şi da jos clăparii. Vom mări domeniul schiabil cu încă 5 km. Poate că nu este foarte mult, dar în privinţa traficului şi în privinţa fluidizării accesului la transportul pe cablu va fi un progres. Turismul balnear funcţionează foarte bine la ora actuală. S-au mai deschis două baze de tratament: o bază SPA de patru stele, la preţuri de trei stele. Este un hotel plin tot timpul anului.”



    Nici oferta pensiunilor nu este mai prejos. Situată în mijlocul pădurii, deloc aproape de agitaţia de pe pârtii, în pensiunea în care ne vom opri în continuare aveţi toate ingredientele unei vacanţe pentru refacere. Constantin Chetraru, proprietarul acesteia, ne-a spus că a primit turişti din toate colţurile lumii. Chiar şi din Australia. Avem o zonă extraordinar de frumoasă, iar toţi turiştii care la noi, inclusiv cei din Elveţia, Franţa, Germania şi Austria, care au şi ei foarte mulţi munţi împăduriţi şi mai înalţi decât ai noştri, rămân impresionaţi de primirea, de oamenii din Bucovina şi de peisaj. În ultimul an am reuşit să definitivăm, în termen foarte scurt, un complex de agrement care oferă foarte multe facilităţi clienţilor. Chiar la intrare avem o salină, apoi există o zonă controlată electronic, în care se află piscina cu hidromasaj, jocuri de lumini, jacuzzi. Avem o zonă de masaj, o saună finlandeză, o infrasaună, fitness. Toate acestea sunt la parter. La etaj avem bowling olimpic cu patru piste, o sală de tenis de masă, o zonă de recreere, de întreţinere corporală şi de tratament, iar la ultimul nivel avem jocuri de salon: snooker, biliard, air hockey, darts, fotbal de masă, şah. Oferim clienţilor trei categorii de abonamente: de 60, 90 şi 120 de ore. Preţurile sunt destul de mici: pornesc de la 8 lei ora (aprox. 2 euro) la abonamente. Cei care sunt cazaţi la noi beneficiază de preţurile de abonament.”



    Pe lângă schi, în Vatra Dornei puteţi practica şi alte forme de turism activ, spune Petru Ariciuc, şeful serviciului Salvamont. Toate cele trei pârtii au grade de dificultate medii, astfel încât toţi turiştii pot practica acest sport. Pe anumite tronsoane, gradul este puţin mai ridicat, dar distanţa este foarte scurtă. În ceea ce priveşte turismul ecvestru, sunt câteva trasee care pot fi parcurse şi iarna cu calul. Sunt trasee circuit de o oră, două ore maxim. În acest sezon ne-am propus să menţinem câteva trasee pentru turismul pedestru: trasee de maxim patru ore şi, ca de obicei, vom deschide traseul către Cabana Giumalău. Le vom amenaja tot timpul cu snowmobilul, vom crea o potecă, iar în zona de finish, vom monta steguleţe din 20 în 20 de metri, pentru a evita rătăcirea pe timp de ceaţă.”



    Odată ajunşi în zonă ar fi păcat să nu faceţi o vizită într-un muzeu unic în România. Se numeşte Muzeul Oului şi se află la o distanţă de doar o oră cu maşina faţă de Vatra Dornei. Acest muzeu este administrat şi este în proprietatea profesoarei Letiţiei Oşinschi, care vă va explica şi semnificaţiile simbolurilor bucovinene. Reprezentând România şi zona la saloane şi expoziţii internaţionale de ouă, am reuşit să realizez acest muzeu, cea mai importantă colecţie din ţară cu peste 1.000 de ouă, adunate din 79 de ţări ale lumii, ţări cu tradiţie în decorarea oului. Veţi descoperi o evoluţie a decorării oului. În Bucovina de odinioară oăle erau lucrate simplu, cu elemente grosiere, cu un motiv dominant unic, însă cu aceleaşi culori care astăzi se regăsesc în Bucovina pe ştergare, pe covoare şi pe costumele tradiţionale. Culorile erau obţinute din fierturi de plante, frunze de ceapă, sfeclă roşie şi cărbune.”



    Câteva dintre aceste detalii le puteţi afla şi în pensiunile din Vatra Dornei. Proprietarii sunt foarte dornici să vă ofere toate informaţiile de care aveţi nevoie şi să vă asigure un sejur de neuitat. Printre ei şi Albumiţa Preotescu. Pe lângă asistarea la tradiţiile şi obiceiurile locale – bunghierii, capra, ursul — se mai realizează în cadrul acestor pachete de servicii şi seri bucovinene. La intrarea în pensiune există un spaţiu amenajat în acest sens unde pot găsi hărţi turistice cu toate obiectivele pe care le pot vizita în perioada şederii, diverse pliante, reviste şi stăm tot timpul la dispoziţia lor pentru informaţii.”



    Vatra Dornei este un loc cu totul special în preajma sărbătorilor de iarnă, însă asta nu înseamnă că odată cu ele se încheie şi voia bună. Începutul noului an e un nou prilej de distracţie, spune Petru Ariciuc, şeful serviciului Salvamont. Serbările Zăpezii sunt programate deja pentru sfârşitul lui ianuarie, începutul lui februarie, asfel încât să le acordăm timp celor care au fost de Crăciun şi de Revelion. Sărbătoarea va dura trei sau patru weekenduri. În fiecare weekend vom avea vineri şi sâmbătă concerte de muzică uşoară, duminica ne axăm pe muzică populară cu ansambluri folclorice de renume şi, bineînţeles, vor fi concursuri pe pârtiile de schi, ca şi în ceilalţi ani. Concursurile de schi sunt deschise în primul rând tinerilor, însă orice turist poate participa. Apoi, dorim să organizăm şi câteva concursuri în care să implicăm şcolile din oraş. Vor fi concursuri distractive pe pârtie.”



    Iată aşadar o propunere la înălţime, greu de refuzat, pentru care va trebui să vă contactaţi operatorul de turism. Rezervările timpurii beneficiază de reduceri generoase.