Radio România Internațional

Tag: partii

  • Informaţii despre pârtiile de schi din România

    Informaţii despre pârtiile de schi din România

    Aşa cum v-am mai informat, în România există peste 200 de pârtii de schi omologate. Conform Ministerului Digitalizării, Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, există 223 de pârtii, cu o lungime totală de 201 kilometri. Cele mai multe pârtii, mai precis 36, cu o lungime totală de 37 de kilometri, sunt în judeţul Prahova, partea sudică a României.

    În Harghita sunt 33 de pârtii, dar însumează doar 20 de kilometri. În judeţul Braşov sunt 23 de pârtii, care au în total 26,6 kilometri. În Maramureş sunt 20 de pârtii cu o lungime totală de 20 de kilometri. Tot în nord, în judeţul Suceava, sunt 18 pârtii, care au 18 kilometri lungime. Tot 18 pârtii sunt în Hunedoara, în partea de vest a ţării, dar au în total 13,6 kilometri.

    În judeţul Alba sunt 13 pârtii, cu lungime totală de 12 kilometri. În Cluj schiorii au la dispoziţie 11 pârtii, care însumează 10,2 kilometri. În Caraş-Severin sunt 9 pârtii, cu o lungime de 8,6 kilometri, în Sibiu 8 pârtii cu o lungime totală de 4,1 kilometri, iar în Covasna 7 pârtii care au împreună 4,6 kilometri. În judeţul Vâlcea sunt 6 pârtii care totalizează 7,1 kilometri, iar în Gorj tot 6 pârtii, dar care au doar 4,1 kilometri. Urmează în clasament, cu 5 pârtii (4,9 kilometri) judeţul Bihor. Câte două pârtii de schi sunt în judeţele Bacău, cu lungimea de 2,8 kilometri, Bistriţa-Năsăud, totalizând 2,5 kilometri, şi Neamţ, 1,3 kilometri.

     

    O singură pârtie de schi există în judeţele Satu Mare, nord, cu lungimea de 2,7 kilometri, Mureş, centru (1,1 kilometri), ca şi câte o pârtie foarte scurtă în judeţele Constanţa, sud-est (0,2 kilometri) şi Arad (vest), de 0,1 kilometri. Pârtiile pentru începători sunt marcate cu verde pe hărţi, cele cu albastru au o dificultate uşoară, cele cu roşu grad mediu de dificultate, iar cele cu negru grad ridicat de dificultate.

     

    De exemplu, pârtia de la Luna Şes, judeţul Satu Mare, a fost deschisă în ianuarie 2024. Pârtia are un grad de dificultate medie (simbol roşu) şi este destinată schiorilor cu competenţe medii şi avansate de schi alpin. Are o pantă medie de 23%. Pârtia beneficiază de un telescaun cu capacitate de transport de 800 de persoane pe oră, iluminare nocturnă şi sistem avansat de pregătire a zăpezii artificiale. Pârtia Subteleferic, de la Poiana Braşvov este o pârtie dificilă (simbol negru), pe întreaga lungime, de 2.200 de metri. Altitudinea la plecare este de 1.700 de metri, iar la sosire de 1.050 de metri, cu o diferenţă de nivel de 650 de metri.

     

    Un punct de prim-ajutor al Serviciului Salvamont Gorj a fost amplasat în perimetrul pârtiilor de schi din centrul staţiunii Rânca. Toţi salvamontiştii gorjeni au pregătire medicală, obţinută în urma atestării profesionale, precum şi calificare suplimentară de paramedici. Pe de altă parte, salvamontiştii recomandând iubitorilor sporturilor de iarnă să se intereseze la administratorul pârtiei despre starea şi programul pârtiilor de schi înainte de a pleca la drum.

     

  • România are peste 200 de pârtii omologate

    România are peste 200 de pârtii omologate

    România are peste 200 de pârtii de schi omologate, cu diferite grade de dificultate. Acestea sunt potrivite atât pentru cei care abia încep să practice sporturile de iarnă, cât şi pentru cei mai experimentaţi, a traansmis Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Schi, snowboarding, tubbing sau săniuş, turiştii pasionaţi de sporturile de iarnă au la dispoziţie zone speciale în staţiunile montane româneşti pentru oricare din aceste activităţi, în funcţie de preferinţe.

    Ministerul precizează că, prin Masterplanul investiţiilor în turism, iniţiat în 2009, au fost finanţate şi finalizate 16 investiţii, sumele alocate depăşind 660 milioane de lei (132 de milioane de euro). Astfel, au fost amenajate 42 de pârtii de schi, cele mai multe în judeţele Hunedoara, vestul României (14), Braşov, centru (6) şi Harghita, centru (5) şi şase pârtii de legătură, toate în judeţul Braşov. De asemenea, au fost instalate opt telescaune în judeţele Hunedoara, Braşov, Vâlcea (jumătatea sudică a României), Harghita, Bihor (nord-vest) şi Prahova (jumătatea sudică), patru teleschiuri în judeţele Vâlcea, Hunedoara şi Harghita, cinci telegondole noi în Hunedoara, Suceava (nors), Vâlcea şi Maramureş (nord), precum şi o bandă rulantă de transport în judeţul Prahova. Totodată, au fost construite 13 instalaţii de zăpadă artificială în opt judeţe. Printre alte facilităţi pentru iubitorii sporturilor de iarnă se numără amenajarea unui Fun Park în judeţul Prahova, o trambulină K90 în judeţul Braşov, o estacadă pentru căţărări pe panou de gheaţă în judeţul Prahova şi două trasee de biatlon în judeţul Braşov.

    De exemplu, domeniul schiabil din Straja, judeţul Hunedoara (vest) însumează aproximativ 26 de kilometri, distribuiţi pe 12 pârtii de toate nivelurile. Instalaţiile de transport pe cablu asigură un acces uşor al schiorilor la toate pârtiile, majoritatea dintre acestea fiind prevăzute cu nocturnă. Un alt domeniu schiabil este la Transalpina Ski Resort, afltaă în partea de nord-vest a judeţului Vâlcea, pe drumul care leagă Valea Oltului de cea mai înaltă şosea din România – Transalpina. Lungimea pârtiilor însumează circa nouă kilometri, acestea fiind situate de la cota 1.350 metri şi până la cota 2.000 metri, aproape pe Vârful Bora. Domeniului schiabil de la Topliţa, judeţul Harghita, se află la poalele munţilor Gurghiu şi este alcătuit din pârtia Măgheruş şi pârtia Bradul. Pârtia Bradul are un grad de dificultate redus, o lungime de 1.200 de metri şi o diferenţă de nivel de 125 metri, înclinaţia medie fiind de 11%. Pârtia Măgheruş are grad de dificultate mediu, o lungime de 470 metri, diferenţă de nivel tot de 125 metri şi înclinaţia medie a pantei este de 23%.

  • La schi în România

    La schi în România

    În România există circa 75 de localităţi în care există pârtii de schi.
    Domeniul schiabil nu este foarte extins, iar iernile mai calde din ultimii ani
    au stricat de multe ori bucuria celor pasionaţi de schiuri sau snowboard.
    Există circa 220 de pârtii de schi, cu lungime totală de aproape 200 de
    kilometri şi cu diferite grade de dificultate, semnalizate astfel: verde:
    pârtie pentru începători, albastru: pârtie cu dificultate ușoară, roșu: pârtie
    cu dificultate medie, negru: pârtie cu dificultate ridicată.


    Instalațiile de nocturnă pot fi întâlnite în din ce în ce mai multe
    stațiuni, ca și tunurile de zăpadă, pentru a compensa lipsa tot mai mare de zăpadă
    naturală şi a oferi mai multe şanse turiştilor să poată practica sporturi de
    iarnă.


    O oră de ski cu instructor costă peste 25 de euro pentru o singură
    persoană, iar tariful nu include echipamentul de ski sau snowboard şi nici
    transportul pe cablu. Un ski pass pentru o zi costă în jur de 30 de euro (chiar
    mai mult în staţiunile cele mai solicitate), dar preţul scade proporţional
    pentru ski pass-uri pentru mai multe zile. Există şi sistemul de cartele cu un
    număr de puncte, care pot fi folosite pentru a urca spre pârtii cu teleschiul,
    telescaunul, telegondola sau telecabina. Un bilet dus-întors cu telescaunul, telegondola sau telecabina costă cel puţin 10 euro, dar poate
    ajunge şi la 20 de euro.


    Din păcate, aproape toate site-urile cu informaţii despre starea pârtiilor
    sunt în limba română, dar multe dintre informaţii sunt însoţite de pictograme
    sugestive, destul de uşor de înţeles. Există numeroase camere web şi puteţi
    vedea de la dvs. de pe computer starea pârtiilor.


    Amplasată la 1400 de metri în județul Huneadoara (sud-vest) stațiunea
    Straja are de cea mai lungă pârtie de schi din România, Pârtia Straja, de 8,1
    kilometri şi cu o diferenţă de nivel de peste 1.100 de metri.


    Cea mai mare ofertă de pârtii este pe Valea Prahovei, în staţiunile Sinaia,
    Buşteni, Azuga şi Predeal, unde există aproape 40 de pârtii. Acestora li se
    adaugă, relativ aproape, pârtiile din Poiana Brașov, una dintre cele mai
    căutate şi la modă staţiuni, situată la 14 kilometri de Brașov .


    Alte zone căutate de turişti, cu pârtii
    numeroase, sunt în Maramureş, la Borşa, Cavnic şi Baia Sprie,
    în judeţul Suceava, la Vatra Dornei, Cârlibaba, Câmpulung Moldovenesc şi
    Gura Humorului, în sud-vest (în Caraş Severin şi Hunedoara), la Semenic, Muntele
    Mic, Straja şi Parâng, în judeţele Gorj şi Vâlcea, la Rânca şi
    Voineasa, sau în centrul României, la Păltiniş


  • Informaţii pentru iubitorii sporturilor de iarnă

    Informaţii pentru iubitorii sporturilor de iarnă

    Turiştii care vin cu trenul la Braşov, centrul României, au la dispoziţie o linie directă de autobuz care face legătura între gara din oraş şi baza pârtiilor de schi din cunoscuta staţiune montană Poiana Braşov, linia 100 «Poiana Expres». Programul de circulaţie este adaptat sosirilor şi plecărilor trenurilor din direcţia Bucureşti – Ploieşti, zona din care provin majoritatea turiştilor. Cei care vor veni cu trenul scapă de aglomeraţia de pe Valea Prahovei, scapă de stresul găsirii unui loc de parcare în Poiana Braşov şi se pot bucura de unele dintre cele mai bune pârtii din România, au declarat autorităţile. Biletele pot fi cumpărate de la casele de bilete din staţii sau plătite prin aplicaţia 24 Pay. Costul călătoriei este de 6 lei (circa 1,20 euro).



    Salvamontiştii români au elaborat o listă de 17 recomandări pentru practicanţii sporturilor de iarnă. Între acestea: alegeți un echipament de alunecare pe zăpadă corespunzător din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, al greutății corporale și nivelului dvs. de pregătire; abordați, la început, cu precauție pârtiile de schi, întrucât nu mai dețineți aceleași abilități sportive ca la finalul sezonului trecut și este necesară o mică perioadă de reacomodare; schiați în așa fel încât să nu puneți în pericol viața altui schior; adaptați-vă viteza și maniera de a schia conform pregătirii tehnice, condiției fizice, stării zăpezii, gradului de dificultate a pârtiei, condițiilor atmosferice și densității traficului de pârtie; alegeți cu grijă traiectoria pe care coborâți, pentru protejarea schiorilor din aval; depășiți schiorul aflat în aval fie prin dreapta, fie prin stângă, cu condiția ca depășirea să fie suficient de largă pentru a evita o eventuală mişcare neașteptată a acestuia; asigurați-vă că dumneavoastră și alți schiori sunteți în afara oricărui pericol cu ocazia traversării unei pârtii sau a reluării parcursului, după o oprire temporară pe pârtie; evitați staționarea pe pârtie, mai ales pe porțiunile înguste ale acesteia sau pe cele lipsite de vizibilitate.



    Alte recomandări ale salvatorilor montani: în cazul căderii, eliberați pârtia în cel mai scurt timp posibil; utilizați numai marginea pârtiei pentru urcarea sau coborârea pe jos, fără schiuri; respectați indicatoarele de semnalizare și balizele de marcare instalate pe pârtie și pe traseele de schi pentru agrement; respectați marcajele internaționale pentru gradele de dificultate ale pârtiilor de schi: verde – foarte ușor, albastru – ușor, roșu-mediu, negru – dificil; nu folosiți mijloace de alunecare improvizate, nu sunt controlabile şi generează accidente grave; anunțați echipa locală Salvamont prin Dispeceratul Național Salvamont la telefon 0Salvamont (0725.826.668) sau prin Serviciul 112 în cazul producerii unui accident pe pârtie, specificând numele dumneavoastră, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, când s-a produs accidentul și locul unde se găsesc persoanele accidentate.


  • Sezonul de schi 2020-2021

    Sezonul de schi 2020-2021

    Pentru unii, iarna
    e anotimpul perfect pentru petrecerea weekendurilor la căldură, în fotoliu, cu
    o carte bună și cu o cană cu vin fiert. Însă, pentru alții, este vremea vacanțelor active și pline de adrenalină pe pârtiile
    de schi. Și, având în vedere că Romania nu duce lipsa de munți înalți,
    respectiv de domenii schiabile vaste, bucuria practicării sporturilor de iarnă
    este garantată.


    Deși pandemia cu care ne confruntăm nu s-a încheiat,
    majoritatea pârtiilor de schi sunt deschise și se pot folosi în condiții
    speciale, care impun o distanțare fizică obligatorie. Stratul de zăpadă atinge
    deja grosimi ideale, iar singura problemă cu care s-ar putea confrunta turiștii
    care vin în perioada următoare ar fi viscolul din zonele de altitudine, care
    blochează temporar transportul pe cablu.


    Așadar, statisticile arată că în
    România avem aproape 200 de km, pe aproape 200 de pârtii omologate. Stațiunea
    cu cele mai multe domenii schiabile rămâne Poiana Brașov, iar destinația
    preferată de către schiori, Valea Prahovei.


    Mihai Coleși, de la Centrul de
    informare turistica Bușteni, spune că pârtiile de schi Kalinderu 1 și Kalinderu
    2 sunt funcționale.

    Pârtia pentru începători, Kalinderu 1,
    funcționează și cu nocturnă și are 1500 de metri. Nu se înscrie într-o
    categorie de pârtii de mare lungime. Atât Kalinderu 1 cât și Kalinderu 2 sunt
    pârtii foarte cochete, cu sisteme de protecție, cu semnalizări. Ambele pârtii
    sunt deservite de instalații moderne, debraiabile, de telescaun cu patru
    locuri. La baza pârtiilor există centre de închiriere pentru toți iubitorii
    sporturilor de iarnă.



    Ioana Dragomir,
    manager la Arena Platoș, Păltiniș, Sibiu, ne invită în centrul României. Dacă turistul este începător, îl răsfățăm cu o școală de schi, dotată
    cu peste 20 de instructori calificați. Totodată, noi spunem despre Arena Platoș
    – Păltiniș că este o stațiune pentru familii și pentru începători. Avem pârtii
    de nivel mediu și pârtii pentru începători deservite de benzi rulante. Facem
    tot ce putem ca să-i ajutăm pe cei care doresc să se inițieze în tainele
    schiului. Avem și un centru foarte dotat pentru închirieri de echipamente, dar
    și dulăpioare în care se pot depozita pantofii turiștilor. Avem și sănii de
    închiriat pentru pârtia de sănii, destinată celor care nu sunt schiori.



    În vestul
    României, Pârtia Teleschi Feleacul, se află la aproximativ 12 km de municipiul
    Cluj-Napoca. Raisa Loșonți, de la Centrul Național de Informare și Promovare
    Turistică al județului Cluj.

    Aceasta are o lungime de 800 de metri și o
    diferență de nivel de 98 de metri. Cuprinde dotări de ultimă generație: zăpadă
    artificială, instalații de teleschi, internet wireless și un Snow Park. Puțin
    mai departe, ajungem în principala stațiune montană a județului, Muntele
    Băișorii. Aici se află pârtia de schi Băișoara, care are o altitudine de 1400
    de metri și un grad mediu de dificultate. Recomandăm și domeniul schiabil
    Buscat, la o distanță de trei km de stațiunea Băișoara. Aici sunt cinci pârtii
    de schi cu grad diferit de dificultate, atât pentru începători cât și pentru
    cei mai experimentați, dar și o pârtie pentru săniuș. Toate sunt dotate cu
    instalație modernă de transport pe cablu, de tip telescaun. Cu un peisaj care
    îți taie respirația asupra lacului Beliș – Fântânele, avem și domeniul schiabil
    Mărișel care își așteaptă vizitatorii pe cele trei pârtii de schi amenajate, cu
    două instalații de tip teleschi, zăpadă artificială și instalație nocturnă. Zonele
    sunt ideale pentru vacanță atât în sezonul rece cât și în sezonul estival, pentru
    drumeții și cicloturism.


    Vă așteptăm,
    așadar, pe pârtiile de schi. Până data viitoare, drum bun și vreme frumoasă!

  • Serbările zăpezii în România

    Serbările zăpezii în România

    Ansambluri folclorice, DJ de renume a căror muzică e animată de jocul laserelor, concursuri şi, bineînţeles, voie bună. Iată ingredientele manifestărilor organizate pe cele mai cunoscute pârtii de schi din România. În această nouă ediţie a rubricii noastre, parcurgem programul evenimentelor şi aflăm despre obiectivele turistice din zonă.



    Călătoria noastră începe din nordul României, din Maramureş. Aici, complexul turistic Borşa este locul perfect pentru petrecerea vacanţelor. Veţi găsi hoteluri, cabane, restaurante, dar puteţi alege să vă cazaţi şi în case particulare şi pensiuni agroturistice. Iar centrele turistice sunt mereu gata să vă îndrume către cele mai interesante zone. Însă, acum, toată atenţia se concentrează asupra pârtiilor de schi. Pregăririle sunt în toi, pentru evenimentele din perioada 13-15 februarie, despre care aflăm de la Anca Aurelia Sava, şef al Serviciului Cultură din cadrul Primăriei Borşa.


    În acest final de săptămână, la Borşa, în Maramureş, va avea loc cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Serbările Zăpezii. Este un eveniment organizat de Primăria oraşului Borşa. Festivalul se va desfăşura în apropierea pârtiei de schi, iar programul va fi unul complex, cu invitaţi speciali, atât de muzică uşoară cât şi de muzică folclorică, discotecă în aer liber, concursuri de schi pentru copii, dar şi pentru adulţi, prin Asociaţia Transilvania. Va avea loc tradiţionala coborâre cu torţele, vor fi focuri de artificii. Cei de la Serviciul Salvamont, cu care lucrăm în colaborare, de fiecare dată, la Serbările Zăpezii, coboară cu torţe până la baza pârtiei. Anul acesta vor fi aproximativ 80 de persoane. Se urcă cu telescaunul. Pârtia are aproximativ 2 kilometri şi, odată ajunşi în vârf, mai există o pârtie cu teleschi, de încă 900 de metri.”



    Oraşul Borşa e situat între două parcuri naturale: Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Natural Munţii Maramureşului, subliniază Anca Aurelia Sava. Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei se află chiar în imediata vecinătate a aşezării. Având o altitudine de 2.303 metri, vârful Pietrosu Rodnei este cel mai înalt din Carpaţii Orientali, iar în anul 1979 întreaga zonă a fost declarată Rezervaţie Biosferei, sub egida UNESCO.


    Astfel, cadrul natural este deosebit de atrăgător, iar resursele turistice sunt numeroase. Maramureşul mai este numit şi Ţara Lemnului. Avem multe biserici din lemn, iar foarte mulţi turişti apreciază arhitectura tradiţională. Iarna cei mai mulţi vin pentru practicarea sporturilor de iarnă, vara fiind perioada aleasă pentru drumeţii. Avem lacuri glaciare, dar şi o cascadă cunoscută pentru înălţimea căderii de apă (90 de metri) — Cascada Cailor. Avem Muzeul Rădăcinilor. Un pădurar a strâns de-a lungul anilor diverse rădăcini de copaci, pe care le-a prelucrat un pic şi le-a dat o denumire. Are o căsuţă în care mai expune, pe lângă rădăcini, obiecte de război, găsite tot prin pădurile cutreierate de el.”



    Iar Muzeul Rădăcinilor se poate vizita gratuit. Turişti din toate colţurile lumii îi calcă pragul lui Ştefan Grec, în vârstă de 69 de ani. Pe lângă sute de rădăcini şi obiecte militare, el a colecţionat bancnote vechi, flori de mină, dar şi zeci de ouă încondeiate din Maramureş şi Bucovina.



    Şi, fiindcă am menţionat Bucovina, la doar 89 de km de Borşa, Vatra Dornei se pregăteşte de serbările zăpezii. Cea de-a XXXII-a ediţie a evenimentului se întinde pe parcursul a două weekenduri: 13-15 şi 20-22 februarie. Ariciuc Petru, şef serviciu, Salvamont: În acest an evenimentul se desfăşoară pe parcursul a două weekenduri. Până acum, staţiunea a avut un grad de ocupare de 85-90% pentru că şi vremea a ţinut cu noi. Vatra Dornei beneficiază de trei pârtii de schi omologate, cu grad mediu de dificultate. Pârtia Dealu Negru are telescaun şi 3.000 de metri lungime, Pârtia Parc are două teleskiuri, un baby ski şi 1.500 de metri lungime, iar Pârtia Veveriţa, cea mai nouă, are 800 de metri, teleski, nocturnă şi instalaţie de produs zăpadă artificială. Ideea organizării serbărilor zăpezii destul de târziu, după jumătatea lui februarie, a fost pentru a prelungi sezonul şi pentru a atrage cât mai mulţi turişti în staţiune. În ambele weekenduri vor fi organizate spectacole. Trupele invitate cântă muzică etno, pop, rock, muzică populară. Încercăm să acoperim toate gusturile turiştilor sosiţi în staţiune. Vineri avem mai mult muzică pop şi rock, iar duminică muzică populară. Apoi avem concursuri distractive pe scenă şi concursuri de schi pe pâertia Veveriţa. În ultimul timp, am organizat concursuri de schi pe pârtia Veveriţa aproape în fiecare în weekend, fiindcă atât adulţii cât şi copiii sunt antrenaţi în aceste activităţi. La ultimul concurs, de exemplu, săptămâna trecută, am avut 102 concurenţi cu vârste de la 5 la aproape 70 de ani.”



    La baza pârtiilor există multe centre de închiriat echipament sportiv. Tarifele sunt de la 8 … 10 lei pe oră până la 40 de lei (circa 9 euro) pe zi. De asemenea, lecţiile cu un monitor de ski costă între 65 şi 80 de lei (între 15 şi 18 euro) pe oră. Iar, după zilele de schi, există multe alte activităţi care ne pot umple sejurul. Trebuie să avem în vedere că Vatra Dornei s-a dezvoltat în primul rând ca staţiune balneoclimaterică, spune Petru Ariciuc: Avem trei baze de tratament. Avem şi un centru SPA de patru stele într-un hotel nou, care oferă condiţii la standarde europene, iar, după o zi de ski se poate merge la relaxare, la SPA. Zilele de ski mai pot fi alternate cu turism ecvestru. Plimbările cu calul nu trebuie făcute neapărat în zona alpină, ci în jurul staţiunii. Se pot face şi plimbări cu sania trasă de cai în zona parcului naţional Călimani.”



    În luna februarie cele mai multe dintre staţiunile montane organizează petreceri pe pârtii. Înainte de a vă programa vacanţa, accesaţi site-ul primăriilor pentru a afla programul complet al evenimentelor.

  • Pârtii de schi în România

    Pârtii de schi în România

    România nu se poate lăuda cu pârtii de schi lungi de zeci de kilometri, deşi lungimea acestora creşte de la un an la altul şi se amenajează mereu altele noi. În prezent, conform informaţiilor furnizate de Ministerul Turismului, avem 154 de pârtii de schi, cele mai multe cu lungimi de până la un kilometru. Vom face astăzi un tur al staţiunilor montane din România în care putem practica sau învăţa să schiem.



    Mihai Rotăreanu este profesor de schi în staţiunea Predeal din anul 1972, an în care a terminat Institutul de Educaţie Fizică şi Sport. În cei peste 42 de ani de activitate a întâlnit zeci de mii de turişti cărora le-a fost monitor pe pârtie: Staţiunile sunt foarte bine amenajate. În perioada aceasta de iarnă avem zăpadă din belşug, mai multă decât în ultimii trei, patru ani. Există însă şi tunuri de zăpadă artificială, mai ales în staţiunile Sinaia, Buşteni, Predeal şi Poiana Braşov. În Poiana Braşov, pârtiile au fost reamenajate acum câţiva ani şi au ajuns la o lungime totală de aproape 50 de km. Eu activez în Predeal, unde pârtiile sunt foarte bune. Echipamentele de închiriat sunt mai bune decât în anii precedenţi. Sunt aceleaşi care se folosesc şi în Austria sau Germania. La Predeal, echipamentul complet, închiriat de la baza pârtiei, costă 25 de lei (~6 euro) — schiuri, beţe şi bocanci. Cu cât urcăm mai mult cu atât cresc şi preţurile, ajungând până la 35 de lei (~8 euro). Echipamentele se închiriază pentru o zi. Atât monitorii noi de schi, cât şi cei vechi cunosc cel puţin o limbă străină, astfel încât turiştii să plece acasă şi cu terminologia relevantă.”



    Mihai Rotăreanu spune că turiştii cu care a interacţionat au fost foarte mulţumiţi mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă, plecând cu promisiunea că vor reveni. Au avut un sejur bogat în care, după schi au încercat şi patinoarele, au mers la piscinele acoperite din staţiuni şi au optat şi pentru masaj şi relaxare. Multe dintre restaurantele staţiunilor de pe Valea Prahovei şi din Braşov au angajat câte o orchestră. Muzica populară a înveselit mult serile turiştilor, spune Mihai Rotăreanu: Părerea mea e că România s-a schimbat mult în bine în ceea ce priveşte turismul. Oricine vizitează zona de munte se va bucura de toată atenţia pe pârtiile de schi, dar şi la cabanele în care se vor caza. Ştim deja că ospitalitatea românească e recunoscută.”



    Poiana Braşov ocupă, fără nicio îndoială, primul loc în topul staţiunilor de schi din România datorită amenajărilor de acum câţiva ani, când vechile pârtii au fost lărgite şi prelungite. Staţiunea se află în vârful tuturor topurilor, pârtiile de aici fiind ideale atât pentru începători cât şi pentru avansaţi. Instalaţiile de cablu sunt variate şi oferă numeroase posibilităţi de abordare a pârtiilor: două telecabine, o telegondolă, două telescaune şi cinci instalaţii de teleschi. Un abonament de zece zile, consecutive sau nu, în sezon, pentru adulţi costă 1.000 de lei (aprox. 230 de euro). Dacă însă mergeţi doar o singură zi la schi, preţul unui abonament este de 140 de lei (30 euro). Poiana Braşov e singura staţiune de schi care atrage în fiecare an mai mult de 3.000 de turişti englezi şi care a fost votată de către aceştia ca fiind cea mai ieftină destinaţie de schi din lume. Totodată, aici a avut loc primul concurs de schi din România, în anul 1906, iar în anul 1951 au fost organizate aici Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă.



    Ne îndreptăm acum spre nordul României. La doar 18 kilometri de Baia Mare, în Maramureş, în masivul montan Mogoşa, veţi găsi staţiunea Şuior. Aici am vorbit cu Horia Buhan, director de marketing al unui complex turistic, care ne explică cui îi este destinată această staţiune: Se adresează în special iubitorilor sporturilor de iarnă, datorită faptului că avem pârtii de schi şi organizăm mai multe activităţi care sunt la modă în acest sezon. Pe toată lungimea pârtiilor, de 3.600 de metri, avem instalaţie de zăpadă artificială şi nocturnă. Avem un centru de închiriere echipamente: schiuri, clăpari, snowboard. Sunt în jur de 250 de echipamente noi care pot fi închiriate. Avem o şcoală de snowboard, dar şi mai mulţi instructori care se găsesc în permanenţă pe pârtie şi care îi pot ajuta pe cei care doresc să înveţe să schieze.”



    Există ghizi turistici, sunt trasee turistice marcate pentru această perioadă, dar şi pentru perioada de vară. Cu aceştia veţi putea organiza diferite excursii. Şi veţi putea ajunge rapid oriunde în regiune, spune Horia Buhan: Noi suntem situaţi undeva în mijlocul Maramureşului. Toate obiectivele sunt undeva la aproximativ 50-70 de km de noi. V-aş putea enumera numai câteva: Mănăstirea Bârsana, Memorialul Durerii — Muzeul de la Sighet, Cimitirul Vesel de la Săpânţa, Lacul Albastru. Sunt multe obiective care pot fi vizitate la noi. De asta, în perioada verii mai ales, multă lume se cazează la noi şi pleacă apoi în diverse excursii prin Maramureş.”



    Revenim acum în cea mai dezvoltată, dar şi cea mai aglomerată zonă montană din România: Valea Prahovei. Aici am vorbit cu Anda Baciu, secretar general în cadrul Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului. Avem trei staţiuni în judeţul Prahova, care aşteaptă iubitorii sporturilor de iarnă, ca să schieze şi să practice sporturile de iarnă, în general — Sinaia. Buşteni şi Azuga. Bineînţeles, domeniul schiabil se continuă şi în Braşov, cu staţiunile Poiana Braşov, Predeal şi Cheile Grădiştei. Există abonamente de o zi, de două zile, există şi ski pass-uri valabile în mai multe staţiuni. De asemenea, hotelierii sunt pregătiţi şi cu oferte care includ ski passuri sau reduceri pentru acestea, oferte speciale pentru iubitorii sporturilor de iarnă, în aşa fel încât pachetul să se plieze pe nevoile turiştilor în această perioadă. Există oferte de cazare de toate tipurile, atât pentru cei cu un buget redus cât şi pentru cei mai pretenţioşi, iar serviciile sunt comparabile cu cele din afară. Hotelurile mai mari au şi încăperi speciale pentru echipamentul de schi. De exemplu, dacă turiştii vin cu echipamentul propriu nu mai au grija acestuia şi-l pot depozita acolo.”



    Ceea ce v-am prezentat nu reprezintă toate ofertele pentru practicarea sporturilor de iarnă în România, întrucât staţiunile montane nu sunt puţine. În funcţie de gradul de confort ales şi de gradul de dificultate, veţi găsi cu siguranţă o ofertă care să vă trezească interesul. Cu cât vă faceţi rezervarea mai devreme, cu atât preţurile sunt mai atractive!

  • La schi, în România

    La schi, în România

    Zăpadă, soare, voie bună! Acestea sunt tentaţiile cu care vă întâmpină pârtiile din România în această iarnă. Şi pentru că România beneficiază de multe zone montane, se poate schia în mai multe regiuni din ţară, fiecare cu farmecul său aparte, completat de obiceiuri tradiţionale şi de ospitalitatea oamenilor locului.



    Cele mai cunoscute şi mai pline de viaţă staţiuni, dar şi cele mai aglomerate, sunt cele de pe Valea Prahovei: Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal. Aici, pârtii pentru toate nivelurile, instalaţii de transport pe cablu şi tunuri de zăpadă, creează condiţiile pentru o vacanţă la schi perfectă. Unde să schiem la Sinaia, ne recomandă Radu Mişcoci, proprietar de bază sportivă din Sinaia: “E foarte frumos în Valea Dorului, mie acolo îmi place cel mai mult. Există variantele şi de la Cota 2000 şi de la Cota 1400, Valea lui Carp este pentru schiorii mai experimentaţi, Drumul de vară este o pârtie de categorie mai uşoară. În Valea Dorului sunt două telescaune, două trasee şi se schiază foarte bine. Snowboarduri de închiriat se găsesc doar la baza Telegondolei din Sinaia, traseele sunt destul de puţine şi e nevoie de zăpadă multă ca să mergi pe ele.”



    Spre seară vă puteţi bucura de oferta cluburilor sau puteţi schimba schiurile cu patinele şi aluneca pe patinoarele deschise în fiecare staţiune.



    Mai spre nord, la poalele munţilor Postăvaru, se găseşte staţiunea Poiana Braşov. Staţiunea a fost înfiinţată în anul 1895, ca loc turistic pentru braşoveni. În 1906, Poiana Braşov era recunoscută deja ca staţiune de iarnă, iar trei ani mai târziu, în 1909, se desfăşurau aici primele competiţii de iarnă. Odată cu organizarea Jocurilor Universitare de Iarnă în anul 1951, Poiana Braşov devenea prima staţiune montană din ţară destinată practicării sporturilor de iarnă, domeniul schiabil totalizând 24 de kilometri. Ca activităţi apres-ski, puteţi practica înot sau saună. Puteţi încerca, de asemenea, un masaj la piscinele din staţiune sau gimnastică de întreţinere.



    Şi în vestul ţării se poate schia la Semenic, în zona Sibiului, sau pe Muntele Mic, în zona Timişoarei. Dragoş Pop, director administrativ la Muntele Mic SRL, ne spune de ce merită să alegem această destinaţie pentru vacanţa de iarnă: Muntele Mic este cea mai înaltă staţiune montană din vestul ţării. Avem trei teleschiuri, zăpada ţine de la jumătatea lunii noiembrie până la jumătatea lunii aprilie. Este foarte frumos la noi, avem noi locuri de cazare. De anul acesta avem o noutate, pentru că s-a realizat o parcare de maşini sus pe Muntele Mic şi se ajunge cu maşina până sus în staţiune, nu se mai urcă doar cu telescaunul, adică doar când este vreme bună. Preţurile sunt accesibile faţă de cele din alte staţiuni: de exemplu un ski-pass pe toată ziua este 50 de lei, iar o urcare cu teleschiul este între 1,5-3 lei, cam astea ar fi avantajele noastre, plus preţurile mici la cazare. Îi aşteptăm pe turişti, ca în fiecare an, cu multă zăpadă şi cu pârtii amenajate, cu căldura specifică zonei şi cu soare pe pârtiile de la Muntele Mic.”



    Deşi Bucovina este cunoscută mai ales pentru turismul religios, vizitatorii căutând de obicei liniştea mănăstirilor ctitorite de Ştefan cel Mare, la Vatra Dornei puteţi alege să şi schiaţi. Petru Grigoraş, director şcoală de schi din Vatra Dornei, vine cu detalii: Vatra Dornei este şi va rămâne una dintre cele mai importante staţiuni din nordul ţării. Pe perioada de iarnă, aici se strâng mii de turişti care vin să practice sporturile de iarnă sau alte activităţi în aer liber. La şcoala de schi, noi oferim toată gama de servicii pentru disciplinele schi sau snowboard: de la lecţii private, la lecţii colective, cursuri în grupuri mici. La Vatra Dornei sunt în acest moment patru pârtii de schi, unele cu transport pe cablu tip teleschi şi una cu telescaun. Sunt pârtii pentru toate nivelurile tehnice şi pentru toate gusturile. Două din ele au şi iluminat nocturn şi tunuri de zăpadă. Vatra Dornei are o ofertă generoasă din acest punct de vedere.”



    Dacă doriţi să vă bucuraţi de ofertele pentru perioada Crăciunului şi Revelionului într-una din staţiunile de schi din România este cazul să vă grabiţi, pentru că agenţiile de turism au anunţat deja o ocupare a capacităţii de cazare de aproximativ 80%. Dar cum iarna abia a început, suntem convinşi că pentru schi veţi alege una din staţiunile româneşti.