Tag: partii de schi

  • Sfaturi de la salvamontişti şi jandarmii montani

    Sfaturi de la salvamontişti şi jandarmii montani

    Pentru prevenirea accidentărilor şi a situaţiilor de pericol în zona montană sau pentru limitarea efectelor în cazul producerii acestora, li se recomandă turiştilor care se deplasează la munte următoarele: înainte de a se deplasa în zona montană, să se informeze asupra itinerarului propus, a gradului de dificultate al acestuia, a condiţiilor meteorologice; să aibă autovehiculele echipate corespunzător pentru sezonul rece; să plece pe munte doar cu echipament adecvat, lanternă, rucsac, trusă de prim-ajutor şi să nu rişte să plece singuri la drum; să aleagă traseele în funcţie de pregătirea fizică, tehnică şi psihică; să folosească numai traseele marcate şi să urmărească marcajele de pe traseu.

    În cazul apariţiei dificultăţilor pe traseu sau a înrăutăţirii vremii, turiştii sunt sfătuiţi să se retragă la cel mai apropiat loc de cazare; să nu consume băuturi alcoolice înainte sau în timpul practicării sporturilor montane sau a drumeţiilor; să nu deterioreze amenajările turistice, marcajele sau indicatoarele; să apeleze cu încredere la jandarmii montani şi salvamontişti, să respecte indicaţiile acestora, specificând următoarele, atunci când iau legătura cu ei, inclusiv la numărul unic de urgenţă 112: datele de identificare ale persoanei care anunţă, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor şi locul unde sunt persoanele aflate în dificultate.

    Riscul de avalanşă în zona alpină înaltă este mare în majoritatea masivelor muntoase din România. Abordaţi cu mare atenţie traseele din zona alpină înaltă şi faceţi o evaluare continuă a riscului. Cereţi echipelor Salvamont informaţii despre starea traseului pe care doriţi să îl abordaţi, avertizează salvamontiştii. Salvatorii montani avertizează turiştii să nu urce până în vârful muntelui dacă nu au o pregătire fizică bună şi să apeleze la un instructor autorizat dacă nu ştiu să schieze, nu la prieteni  sau la tutorialele de pe YouTube.

    Salvamontiştii atrag atenţia asupra ţinutei necorespunzătoare cu care unii turişti vin pe munte sau pe pârtiile de schi, şi scriu cu umor: ”Dacă vă pregătiţi să mergeţi la munte iarna, nu uitaţi: muntele e un loc minunat, dar nu un podium de modă. Adidaşii cool, blugii rupţi, UGG-urile pufoase, paltoanele elegante şi gleznele ‘libere şi fericite’ sunt absolut perfecte pentru oraş. Pe munte? Sunt bilete directe spre hipotermie, alunecări, entorse şi, în unele cazuri, o întâlnire rapidă cu echipa Salvamont”. Gheaţa nu iartă, este avertismentul salvamontiştilor. Ei vin cu un mesaj şi pentru părinţi: ”Asiguraţi-vă că, cei mici sunt echipaţi corespunzător şi evitaţi să îi puneţi în pericol. Niciun compromis în alegerea echipamentul lor nu merită riscul unei accidentări”.

  • Ştiri de pe pârtiile de schi

    Ştiri de pe pârtiile de schi

    Vremea caldă pentru sfârşitul anului 2022 a făcut ca multe dintre pârtiile de schi din România să rămână deocamdată închise sau să funcţioneze mai ales datorită tunurilor de zăpadă artificială. Administratorii domeniilor schiabile au făcut, însă, investiţii, în speranţa că zăpada va fi suficientă pentru schiori în perioada următoare.



    De exemplu, pe pârtia a doua de la Roata – Cavnic, transportul pe cablu al schiorilor se face din acest sezon cu o nouă instalaţie de telescaun, fiind înlocuit vechiul sistem de teleschi. La Cavnic pârtiile totalizează aproximativ 9 kilometri, pornesc de la 1260 de metri şi ajung până la 950 de metri. Staţiunea Păltiniş din judeţul Sibiu se află la altitudinea de 1440 de metri. Complexul de pârtii însumează 3,5 kilometri şi este dotat cu instalaţie de nocturnă, inclusiv pentru pârtia de săniuţe. O nouă instalaţie de transport pe cablu a fost montată pe pârtia E, până acum o pârtie de legătură între pârtiile A şi D. Prin teleschiul montat, pârtia devine independentă şi oferă şi mai mult spaţiu schiorilor începători.



    La Straja, în Munţii Vâlcan, turiştii pot să urce cu maşina pe drumul judeţean care pleacă din Lupeni. Cei care preferă să ajungă cu telegondola îşi pot lăsa maşinile în parcarea de la staţia de pornire a telegondolei, în Lupeni, sau în parcarea de la intrarea în Straja. Staţiunea Straja însumează aproximativ 26 de kilometri de domeniu schiabil, cu 12 pârtii, din care 20 de kilometri sunt acoperiţi cu zăpadă artificială.



    Recent, Primăria Sinaia, partea sudică a României, a cumpărat activele Teleferic Sinaia, astfel că în cunoscuta staţiune montană există, din acest sezon, o cartelă unică pentru transportul pe cablu. Odată cu noul sezon de schi, va fi inaugurat un telescaun nou în Valea Dorului, care va deservi 6 pârtii, dintre care 3 sunt noi. Sinaia va avea, din acest sezon, circa 30 de kilometri de pârtii, fiind staţiunea cu cel mai mare domeniu schiabil din România, spune Primăria. Pârtiile se întind de la cota 2000 până la cota 1000, precum şi în Valea Soarelui şi Valea Dorului. Pe site-ul cu variantă în limba engleză www.sinaiago.ro/en puteţi găsi orarul şi tarifele pentru Gondola Sinaia şi Gondola Carp, ultima ajungând la cea mai mare altitudine din România, 2050 de metri. Pe acelaşi site găsiţi preţurile diferitelor tipuri de skipass valabile în Sinaia.



    Pe site-ul www.teleferic.ro pot fi găsite informaţii, doar în limba română, despre pârtii şi instalaţiile de transport pe cablu din staţiunile montane de pe Valea Prahovei (Sinaia, Buştenui şi Predeal). Pot fi obţinute informaţii despre starea pârtiilor din Sinaia, Valea Dorului și Predeal, despre orarul de funcționare a instalațiilor de transport pe cablu şi tarifele pentru telecabină, teleschi şi telescaun din Sinaia, Predeal și Bușteni, ca şi pentru diferite tipuri de skipass pentru sezonul 2022-2023, pentru Sinaia şi Buşteni. Pe ambele site-uri există secţiuni de webcam live.

  • De la schi la circulaţia feroviară

    De la schi la circulaţia feroviară

    Asociaţia Monitorilor Profesionişti de Schi din România pune la dispoziţia
    pasionaţilor acestui sport un site care prezintă situaţia pârtiilor de schi din
    România, grosimea stratului de zăpadă, temperatura şi starea vremii, printr-un
    simbol intuitiv. Starea pârtiilor poate fi găsită la adresa snowpro.ro/starea-partiilor/. Site-ul este în limba română, dar dacă v-aţi ales
    destinaţia este destul de uşor să vă orientaţi în legătură cu starea pârtiilor.
    Pe site sunt informaţii despre aproape 230 de pârtii din România.


    Cele mai importante zone de schi sunt grupate în staţiunile montane de pe
    Valea Prahovei şi în Poiana Braşov, ca şi în zona Bran, jumătatea sudică a
    României. În Sinaia sunt 16 pârtii, în Buşteni 3 pârtii, în Azuga 7 pârtii, în Predeal
    8 pârtii, iar în Poiana Braşov 9 pârtii. În zona Castelului Bran sunt 3 pârtii
    la Bran şi o pârtie la Moieciu.


    Alte zone de schi importante sunt în Maramureş, la Cavnic
    (9 pârtii), Şuior (5 pârtii) şi Borşa (3 pârtii), în zona montană Vatra Dornei 5 pârtii, Câmpulung Moldovenesc 5 pârtii, Cârlibaba două pârtii,
    Pasul Mestecăniş (4 pârtii) sau la Păltiniş (8 pârtii), lângă Sibiu.


    Foarte apreciate sunt şi alte zone de schi din România: staţiunile Straja
    (12 pârtii) şi Parâng (7 pârtii), din judeţul Hunedoara,
    Şureanu, 10 pârtii, din judeţul Alba, centrul României, ori la Semenic (7
    pârtii), Văliug (o pârtie) şi Muntele Mic (5 pârtii), în judeţul Caraş-Severin,
    sud-vestul României. Menţionăm şi Muntele Băişorii (5 pârtii), lângă
    Cluj-Napoca, dar şi cele 6 pârtii de la Rânca, judeţul
    Gorj, în apropiere de Transalpina, cea mai înaltă șosea din România.


    Un alt site de unde vă puteţi informa despre pârtiile din România este www.ski-in-romania.com, care are şi o variantă în limba engleză.


    Salvamontiştii au atras atenţia asupra accidentelor destul de numeroase
    produse în acest sezon pe pârtiile de schi. Ei spun că majoritatea sunt
    cauzate de echipamentul necorespunzător al schiorilor sau de nerespectarea unor
    reguli simple din partea celor care schiază.


    În altă ordine de idei, se desfăşoară lucrări la linia de tren dintre Gara
    de Nord şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni. Inaugurată acum 5
    săptămâni, linia este închisă timp de două săptămâni, începând din 25 ianuarie,
    între orele 8:40 şi 14:30, pentru finalizarea lucrărilor la calea de rulare. Din
    cele 72 de trenuri de pe această rută, cei trei operatori feroviari de stat şi
    privaţi au anulat 18 garnituri, adică un sfert. Potrivit unui comunicat al CFR
    Călători, operatorul de stat, pasagerii care au bilete/abonamente la aceste
    trenuri vor primi, la cerere, contravaloarea biletelor/călătoriilor
    achiziţionate şi neutilizate conform Regulamentului în vigoare de transport pe
    calea ferată.



  • La schi în România

    La schi în România

    Majoritatea domeniilor schiabile din
    România sunt deschise turiştilor. Valea Prahovei rămâne şi în acest sezon în atenţia iubitorilor sporturilor de iarnă.
    La Sinaia, în zona de la cota 2.000, sunt deschise toate pârtiile, iar
    preţurile au rămas cele de anii trecuţi.O urcare sau o coborâre cu gondola
    costă 20 de lei (aproape 4 euro) pentru adulţi şi 15 lei (aproape 3 euro)
    pentru copii. Cu telescaunul, drumul este tarifat cu 22 de lei (4,6 euro)pentru
    adulţi şi 14 lei (3 euro) pentru copii. O urcare cu babyski-ul costă 5 lei. Se
    poate opta pentru mai multe variante de tarifare. De exemplu, un abonament de o
    zi ar costa 145 de lei/ adulţi ( 30,8 euro) şi 100 de lei/ copii (21 euro), dar
    sunt disponibile şi abonamente valabile 3 zile, la preţul de 370 de lei (78,7
    euro), sau cartele cu puncte.


    La Buşteni este deschisă pârtia
    Kalinderu 1 şi Kalinderu 2, iar pentru cei care nu schiază este amenajată o pârtie specială pentru săniuţe
    care funcţionează în paralel cu pârtia Kalinderu 1. Se poate închiria o sanie
    cu 10 lei pe zi de persoană. O zi de skipass la Buşteni costă 140 de lei (30
    euro) pentru un adult şi 70 de lei (14,8 euro) pentru copii. Şi pe pârtiile din staţiunea Azuga
    preţurile au rămas neschimbate faţă de anul trecut. Aici funcţionează mai
    multe centre unde puteţi închiria echipamente specifice sporturilor
    de iarnă. Preţurile variază între 30 şi 50 de
    lei pe zi pentru o pereche de schiuri, clăpari şi beţe. La Azuga s-a deschis o
    pârtie pentru snow tubing, iar preţul este de 10 lei pe oră de persoană. Un
    abonament de o zi la Azuga costă 110 lei (23,4 euro) pentru adulţi şi 85 de lei
    (18 euro) pentru copii.


    La Poiana Braşov sunt funcţionale
    două linii de telecabină şi una de telegondolă care asigură accesul spre
    culmile Postăvarului, la care se adaugă mai multe linii de teleski.O urcare simplă cu telecabina costă
    25 de lei (5,3 euro) pentru adulţi şi 12 lei (2,5 euro) pentru copii, iar o
    urcare şi o coborâre cu telecabina costă 35 de lei (7,4 euro) pentru adulţi şi
    20 lei (4,25) pentru copii. Cartelele cu puncte pentru telecabine, telegondolă,
    telescaune şi teleschiuri costă între 45 de lei (9,5 euro) şi 570 de lei (121
    euro) pentru adulţi.


    La Predeal, turiştii pot schia pe
    toate pârtiile de aici.
    Tariful pentru o urcare cu telescaunul este de 25 de lei pentru adulţi şi 15
    lei pentru copii. Costul pentru o urcare şi o coborâre cu telescaunul este de
    40 de lei în cazul adulţilor, respectiv 20 de lei pentru copii, iar o urcare cu
    teleschi este de 15 lei, respectiv 10 lei.


    În urmă cu câteva zile s-a deschis
    pârtia de schi Nemira din Slănic Moldova, județul Bacău. Pentru o urcare un
    adult va plăti aici 10 lei (2 euro) , în
    timp ce elevii și studenții vor scoate din buzunare 8 lei (1,7 euro). Turiștii
    fără schiuri plătesc aceleași tarife și la coborâre. Pentru șase urcări,
    tariful este 50 de lei pentru adulți și 35 de lei pentru elevi. De
    asemenea, pentru 9 urcări, prețurile sunt de 65 de lei/adult și 45 de lei
    pentru copii și elevi/studenți.


    În staţiunea Şugaş Băi, aflată la
    aproape zece kilometri de municipiul Sfântu Gheorghe, este pusa în funcţiune, deocamdată, doar
    pârtia mică de schi, care măsoară 250 de metri lungime. Aici tarifele nu
    au fost majorate faţă de sezonul trecut, astfel că biletul de acces pe pârtie
    va fi de 4 lei, iar copiii sub 18 ani, persoanele peste 60 de ani şi cele cu
    dizabilităţi vor beneficia de reducere.



  • Vatra Dornei

    Vatra Dornei

    Astăzi vremea de iarnă ne poartă paşii în nordul
    României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpaţii Orientali, la
    Vatra Dornei. Oraşul-staţiune este înconjurat de munţi împăduriţi, fiind o
    localitate turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului, climei
    şi facilităţilor de practicare a schiului.
    Ne spune cum s-a dezvoltat staţiunea Andrei Bălău, reprezentant al
    centrului de informare şi promovare turistică al primăriei Vatra Dornei: Vatra Dornei era caracterizată până nu demult ca o staţiune cu
    polifuncţionalitate turistică, în sensul că ofeream turiştilor posibilitatea să
    facă tratament cu băi, posibilitatea practicării schiului iarna. Acestea erau
    forme tradiţionale de turism practicate la Vatra Dornei. Acum venim cu o nouă
    filosofie şi anume turismul activ. Oferim turiştilor posibilitatea de a face
    river-rafting pe râul Bistriţa, posibilitatea de a face escaladă pe gheaţă în
    masivul Rarău, în Pietrele Doamnei, promovăm mountain-biking-ul. Avem ghizi în
    zonă şi o să organizăm începând cu acest an, săptămânal, ture de rafting, de
    escaladă, de drumeţii montane. De asemenea, promovăm datinile şi tradiţiile din
    Bucovina, una dintre puţinele regiuni păstrătoare de tradiţii, datini şi
    obiceiuri.


    În centrul staţiunii vă întâmpină un parc natural,
    renumit pentru veveriţele sale, care alături de cazinoul de aici aminteşte de
    faimoasele staţiuni balneare din vestul Europei. În oraş, între cele mai
    interesante atracţii turistice se numără şi două muzee: Muzeul de Ştiinţele
    Naturii şi Cinegetică, respectiv Muzeul Etnografic găzduit în clădirea
    primăriei.


    În prezent turiştilor le stau la dispoziţie cinci
    pârtii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată
    schiului fond. Pârtia de schi Dealu Negru (denumită uneori şi pârtia de schi
    Telescaun) are o lungime de 3.200 de metri, fiind clasată pe locul al doilea
    în România ca lungime. Pârtia are o diferenţă de nivel de 400 de metri şi un
    grad de dificultate mediu, fiind destinată mai degrabă schiorilor amatori decât
    celor profesionişti. Pârtia beneficiază de o instalaţie de transport cu
    telescaunul. Pârtia Dealu Negru beneficiază şi de instalaţie de zăpadă
    artificială cu bandă transportoare. Pârtia de schi Parc are o lungime de 900
    de metri şi o diferenţă de nivel de circa 150 de metri. Este situată în centrul
    staţiunii Vatra Dornei, în vecinătatea Parcului Central, şi este una din cele
    mai vizitate pârtii din nordul ţării. La bază se află o pistă de snowtubing şi
    o şcoală de schi. Pârtia are o dificultate medie, este dotată cu tunuri de
    zăpadă, beneficiază de iluminare nocturnă şi de transport cu telescaunul
    asigurat de Teleschiul Parc. În continuarea pârtiei de schi Parc se află
    pârtia Poieniţa (numită şi Parc 2), cu o lungime de 550 de metri şi o
    diferenţă de nivel de 50 de metri. Pârtia este ideală pentru începători şi
    copii, având un grad de dificultate redus. Pârtia de schi Veveriţa este
    situată în vecinătatea pârtiei Parc, are o lungime de 780 de metri şi o
    diferenţă de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate este mediu.
    Beneficiază de iluminat nocturn, instalaţie de producere zăpadă artificială şi
    instalaţie de transport pe cablu. În afară de cele patru pârtii de schi alpin,
    mai există pârtia Dealu Runc, dedicată practicării de schi fond şi situată în
    continuarea părţii superioare a pârtiei Veveriţa. Are o lungime de 5.000 de
    metri şi un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători.


    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre la
    Vatra Dornei în această iarnă, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă
    destinaţie.