Paşapoartele electronice româneşti vor putea fi scanate direct la porţile electronice automate din interiorul aeroporturilor din Noua Zeelandă începând de luni, 27 mai – a informat Ambasada României în Australia, Noua Zeelandă şi Insulele Pacificului de Sud într-un comunicat de presă. De această facilitate beneficiau doar alte 11 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Suedia şi Spania. Prin intermediul acestei măsuri, care confirmă, de altfel, înaltele standarde de siguranţă ale paşaportului românesc, cetăţenii români care călătoresc în Noua Zeelandă vor putea efectua mai rapid formalităţile de intrare şi ieşire din această ţară. Decizia autorităţilor neo-zeelandeze reprezintă rezultatul unui efort comun al Delegaţiei Uniunii Europene la Wellington şi al autorităţilor române, confirmând, totodată, traiectoria ascendentă a relaţiilor bilaterale dintre România şi Noua Zeelandă, aflate, în 2024, la cea de a 55-a aniversare, se mai menţionează în comunicat.
Institutul Cultural Român de la Londra, alături de Ambasada României la Londra, Ambasada României în Irlanda şi Consulatul General al României în Manchester, prezintă, până pe 1 iunie, cu ocazia celebrării Zilei Internaţionale a Copilului, turneul spectacolului “Staţia clovnilor” pe teritoriul Marii Britanii şi Irlandei. Producţie a Teatrului pentru Copii şi Tineret ‘Luceafărul’ din Iaşi, “Staţia clovnilor” este un spectacol captivant, o creaţie de echipă realizată în formulă nonverbală pentru toate categoriile de vârstă. Un bărbat aflat la senectute se pregăteşte de plecare cu trenul, având într-o valiză recuzita întregii sale vieţi. Până la sosirea trenului, un grup de clovni îl implică în jocurile lor, iar împreună traversează, odată cu privitorii, registre emoţionale variate. După primele două reprezentaţii la Londra – pe 25 şi 26 mai, vor urma alte trei la Birmingham – pe 28 mai, la Manchester – pe 30 mai și la Dublin – pe 1 iunie.
Poeta Ana Blandiana a primit Premiul Prințesa Asturiei pentru Literatură 2024. Este unul din cele opt decernate, în al 44-lea an al evenimentului, unor specialiști ce excelează în domeniile lor: arte, comunicare, sport, literatură sau știință. Pentru Premiul acordat în literatură au fost 38 de candidați de 21 de naționalități. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc în octombrie, în orașul Oviedo din nordul Spaniei și va fi prezidată de Majestățile Lor Regele și Regina Spaniei, însoțiți de Altețele Lor Regale Leonor, Prințesa Asturiei, și Infanta Sofia a Spaniei. „Ana Blandiana este moștenitoarea celor mai strălucite tradiții literare și, totodată, o creatoare unică într-un fel radical. Scrisul ei, în care se îmbină transparența și complexitatea, ridică întrebări fundamentale asupra existenței ființei omenești, în solitudine și societate, înaintea naturii și a istoriei. A demonstrat cu poezia ei de nedomolit o capacitate extraordinară de rezistență în fața cenzurii”, se arată în motivația juriului.
Două evenimente aniversare vor fi organizate, la München, pentru a marca împlinirea a trei decenii de la fondarea Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale și de Nord. Joi seară, pe 30 mai, Orchestra simfonică a Operei Naționale și Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale din București vor susține un concert aniversar în Biserica Sankt Johann Baptist. Sâmbătă, 1 iunie, ierarhii Mitropoliei Germaniei vor oficia Sfânta Liturghie la Biserica Sankt Sylvester. Evenimentele sunt sprijinite financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi de Secretariatul de Stat pentru Culte – notează Centrul Bisericesc München.
Teatrul German de Stat Timișoara va pleca, în luna iunie, într-un turneu în Germania cu spectacolul “Oameni. De vânzare”, scris și regizat de Carmen Lidia Vidu. Timp de o săptămână, în intervalul 9-15 iunie, producția reunind filmul, teatrul și fotografia, care descrie în manieră documentară vânzarea, între anii 1969-1989, a etnicilor germani de către guvernul României comuniste, va fi avea trei reprezentații la Karlsruhe și Berlin. Într-un acord confidențial încheiat între România și Republica Federală Germană în 1969, reprezentanților Securității care negociau în numele dictatorului Nicolae Ceaușescu li s-a promis o recompensă pentru fiecare membru al minorității germane care era lăsat să plece. Până la sfârșitul anului 1989, aproximativ 220.000 de germani părăsiseră țara. După căderea comunismului a urmat exodul în masă al aproape tuturor etnicilor germani care mai trăiau în România.
