Tag: pasare

  • Mâncăruri din Muntenia

    Mâncăruri din Muntenia


    Astăzi ne oprim în Muntenia pentru a vă prezenta câteva mâncăruri specifice acestei provincii (istorice româneşti situată între Carpaţi şi Dunăre). În Evul Mediu, acest teritoriu alcătuia o formaţiune statală cunoscută şi sub numele de Valahia sau Ţara Românească.



    Bucătăria din Muntenia a fost influenţată de cea grecească, orientală, de cea franceză, dar chiar şi de cea italiană. În reţetele munteneşti sunt folosite un sortiment variat de legume, carne, produse din carne, peşte, lapte, paste făinoase şi fructe. Piftia de cocoş, de gâscă sau cea de porc reprezintă un preparat tradiţional din Muntenia. Pe vremuri, oaspeţii străini care participau la ospeţele domneşti sau boiereşti erau uimiţi de acest preparat, în care erau introduse şi bucăţi de legume, care prin coloritul lor făceau o bună impresie, la fel ca şi fructele conservate în saramură, precum merele sau pepenii, care însoţeau o mâncare cu multă grăsime.



    Ciorbele erau acrite cu fructe necoapte, precum corcoduşele şi strugurii necopţi, apoi au fost acrite cu lamâie sau cu borş, venit pe filieră rusească, mai puţin fiind folosit oţetul. O altă variantă de a acri ciorba era zeama de varză. La ciorbă se punea de obicei carne de pasăre sau de vită şi mute legume. O preferinţă a boierilor era ciorba de perişoare, dreasă cu smântână şi aromată cu leuştean.



    Vă prezentăm în continuare reţeta piftiei, un preparat tradiţional din Muntenia. Pentru a pregăti o piftie de pasăre, avem nevoie de un kg de aripi şi pulpe, precum şi de câteva gheare şi capete pentru ca piftia să se închege mai repede. Ne mai trebuie două cepe, doi morcovi, o căpăţână de usturoi şi câteva frunze de pătrunjel verde. Punem la fiert toată carnea împreună cu morcovii şi ceapa. Spumăm şi lăsăm la fiert până ce carnea se desprinde de pe oase, adăugând spre final şi puţină sare. Adunăm carnea, pe care o mărunţim şi strecurăm zeama rămasă în vas pe care o turnăm într-un vas în care punem şi usturoiul pisat. Pregătim un vas mai mare sau mai multe castroane în care punem rondele de morcov, frunze de pătrunjel verde, eventual felii subţiri de gogoşar în oţet, precum şi bucăţile de carne. Peste toate acestea turnăm zeama cu grijă, pentru a nu deranja decorul. Lăsăm compoziţia să se răcească, apoi mutăm vasul sau castroanele în frigider. Piftia se serveşte în următoarea zi.




  • Mâncăruri din Muntenia

    Mâncăruri din Muntenia


    Astăzi ne oprim în Muntenia pentru a vă prezenta câteva mâncăruri specifice acestei provincii (istorice româneşti situată între Carpaţi şi Dunăre). În Evul Mediu, acest teritoriu alcătuia o formaţiune statală cunoscută şi sub numele de Valahia sau Ţara Românească.



    Bucătăria din Muntenia a fost influenţată de cea grecească, orientală, de cea franceză, dar chiar şi de cea italiană. În reţetele munteneşti sunt folosite un sortiment variat de legume, carne, produse din carne, peşte, lapte, paste făinoase şi fructe. Piftia de cocoş, de gâscă sau cea de porc reprezintă un preparat tradiţional din Muntenia. Pe vremuri, oaspeţii străini care participau la ospeţele domneşti sau boiereşti erau uimiţi de acest preparat, în care erau introduse şi bucăţi de legume, care prin coloritul lor făceau o bună impresie, la fel ca şi fructele conservate în saramură, precum merele sau pepenii, care însoţeau o mâncare cu multă grăsime.



    Ciorbele erau acrite cu fructe necoapte, precum corcoduşele şi strugurii necopţi, apoi au fost acrite cu lamâie sau cu borş, venit pe filieră rusească, mai puţin fiind folosit oţetul. O altă variantă de a acri ciorba era zeama de varză. La ciorbă se punea de obicei carne de pasăre sau de vită şi mute legume. O preferinţă a boierilor era ciorba de perişoare, dreasă cu smântână şi aromată cu leuştean.



    Vă prezentăm în continuare reţeta piftiei, un preparat tradiţional din Muntenia. Pentru a pregăti o piftie de pasăre, avem nevoie de un kg de aripi şi pulpe, precum şi de câteva gheare şi capete pentru ca piftia să se închege mai repede. Ne mai trebuie două cepe, doi morcovi, o căpăţână de usturoi şi câteva frunze de pătrunjel verde. Punem la fiert toată carnea împreună cu morcovii şi ceapa. Spumăm şi lăsăm la fiert până ce carnea se desprinde de pe oase, adăugând spre final şi puţină sare. Adunăm carnea, pe care o mărunţim şi strecurăm zeama rămasă în vas pe care o turnăm într-un vas în care punem şi usturoiul pisat. Pregătim un vas mai mare sau mai multe castroane în care punem rondele de morcov, frunze de pătrunjel verde, eventual felii subţiri de gogoşar în oţet, precum şi bucăţile de carne. Peste toate acestea turnăm zeama cu grijă, pentru a nu deranja decorul. Lăsăm compoziţia să se răcească, apoi mutăm vasul sau castroanele în frigider. Piftia se serveşte în următoarea zi.




  • Preparate tradiţionale din carne de pasăre

    Preparate tradiţionale din carne de pasăre

    În tradiţia populară românească, Lăsata Secului este un prilej de reunire a familiei. Copiii îşi vizitează părinţii, finii trebuie să îi viziteze pe naşi, iar acest obicei este, de fapt, o petrecere în familie, cu preparate speciale precum piftie, fripturi la cuptor şi plăcinte, stropite bineînţeles cu tărie şi cu vin.



    Un preparat tradiţional este piftia de pasăre, de găină sau de gâscă a cărei reţetă o prezentăm în continuare. Avem nevoie de un kg de aripi şi pulpe, precum şi de câteva gheare şi capete pentru ca piftia să se închege mai repede. Ne mai trebuie două cepe, doi morcovi, o căpăţână de usturoi şi câteva frunze de pătrunjel verde. Toată carnea trebuie pusă la fiert împreună cu morcovii şi ceapa, având grijă să îndepărtăm spuma formată, iar spre final trebuie adăugată şi puţină sare. Bucăţile de carne sunt scoase apoi din fiertură pentru a fi îndepărtate oasele. Carnea este mărunţită şi împrăştiată într-un vas mai mare sau în mai multe castroane, adăugăm usturoi pisat şi turnăm şi zeama rezultată din fierberea cărnii, pe care trebuie să o strecurăm pentru a nu lăsa resturi de oase sau cartilagii. Pentru ornare, pot fi adăugate frunze de pătrunjel şi felii subţiri de gogoşari în oţet. Lăsăm această compoziţie să se răcească, apoi punem vasul sau castroanele la rece pentru ca piftia să se închege, după care poate fi servită.



    Un alt preparat tradiţional este friptura de pasăre, pregătită altădată în gospodăria tradiţională, în combinaţie cu gutui sau cu mere. Pentru a realiza una dintre cele mai simple reţete, avem nevoie de un pui sau de câteva pulpe de pui, de câţiva cartofi, de două gutui şi de două cepe de mărime potrivită. Friptura poate fi pregătită fie într-o tavă mai adâncă, fie într-un vas tradiţional de lut. Curăţăm cartofii şi îi tăiem în cuburi, iar ceapa în rondele şi în această ordine le punem în vas. În cazul în care folosim o tavă metalică, turnăm o cană cu apă. Punem apoi puiul, uns cu ulei şi condimentat cu puţin piper, precum şi gutuile, tăiate în felii subţiri. Lăsăm la cuptor circa 45 de minute, la foc potrivit, până când carnea se rumeneşte, după care friptura poate fi servită.


  • Preparate tradiţionale din carne de pasăre

    Preparate tradiţionale din carne de pasăre

    În tradiţia populară românească, Lăsata Secului este un prilej de reunire a familiei. Copiii îşi vizitează părinţii, finii trebuie să îi viziteze pe naşi, iar acest obicei este, de fapt, o petrecere în familie, cu preparate speciale precum piftie, fripturi la cuptor şi plăcinte, stropite bineînţeles cu tărie şi cu vin.



    Un preparat tradiţional este piftia de pasăre, de găină sau de gâscă a cărei reţetă o prezentăm în continuare. Avem nevoie de un kg de aripi şi pulpe, precum şi de câteva gheare şi capete pentru ca piftia să se închege mai repede. Ne mai trebuie două cepe, doi morcovi, o căpăţână de usturoi şi câteva frunze de pătrunjel verde. Toată carnea trebuie pusă la fiert împreună cu morcovii şi ceapa, având grijă să îndepărtăm spuma formată, iar spre final trebuie adăugată şi puţină sare. Bucăţile de carne sunt scoase apoi din fiertură pentru a fi îndepărtate oasele. Carnea este mărunţită şi împrăştiată într-un vas mai mare sau în mai multe castroane, adăugăm usturoi pisat şi turnăm şi zeama rezultată din fierberea cărnii, pe care trebuie să o strecurăm pentru a nu lăsa resturi de oase sau cartilagii. Pentru ornare, pot fi adăugate frunze de pătrunjel şi felii subţiri de gogoşari în oţet. Lăsăm această compoziţie să se răcească, apoi punem vasul sau castroanele la rece pentru ca piftia să se închege, după care poate fi servită.



    Un alt preparat tradiţional este friptura de pasăre, pregătită altădată în gospodăria tradiţională, în combinaţie cu gutui sau cu mere. Pentru a realiza una dintre cele mai simple reţete, avem nevoie de un pui sau de câteva pulpe de pui, de câţiva cartofi, de două gutui şi de două cepe de mărime potrivită. Friptura poate fi pregătită fie într-o tavă mai adâncă, fie într-un vas tradiţional de lut. Curăţăm cartofii şi îi tăiem în cuburi, iar ceapa în rondele şi în această ordine le punem în vas. În cazul în care folosim o tavă metalică, turnăm o cană cu apă. Punem apoi puiul, uns cu ulei şi condimentat cu puţin piper, precum şi gutuile, tăiate în felii subţiri. Lăsăm la cuptor circa 45 de minute, la foc potrivit, până când carnea se rumeneşte, după care friptura poate fi servită.