România
are una dintre cele mai ridicate dobânzi de politică monetară în rândul
statelor UE. Spre exemplu, în Polonia, aceasta este de 1,5%, iar în Cehia de
0,05%, la fel ca în statele din zona euro.
Decizia luată miercuri de Banca Naţională a României de
a reduce, din nou, rata dobânzii de politică monetară la un nivel istoric de
1,75% pe an de la 2,0 %, începând cu 7 mai, a luat prin surprindere piaţa
bancară.Majoritatea analiştilor anticipau că
Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an,
stabilit la sfârşitul lunii martie.
În
plus, BNR a mai hotărât, miercuri, scăderea nivelului rezervelor minime
obligatoriipentru pasivele în lei de la 10
la 8%şi mentinerea la 14% a celui
la pasivele în valută, începând cu 24 mai. Potrivit
guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prin aceste decizii de politică monetară
Banca urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o
manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp,
să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Micşorarea dobanzii de
referinţă, spune Isărescu, a fost determinată în principal de faptul că
inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea Taxei pe Valoarea
Adaugata (TVA) la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce
la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni.
El a adăugat ca
inflaţia ar putea reveni în intervalul de variaţie ţintit de BNR în ultimul
trimestru din 2016. In cadrul acestui scenariu nu a fost luată, însă, în calcul
şi influenţa reducerii cotei generale de TVA de la 24 la 20%, la începutul
anului viitor, măsură prevăzută în noul Cod Fiscal aflat în dezbaterea
Parlamentului. Impactul acesteia este contabilizat deocamdată la capitolul
‘riscuri’, a precizat şeful Băncii Centrale. Mugur Isărescu: Principalele
riscuri la adresa actualei proiecţii decurg din persistenţa incertitudinilor
asociate evoluţiilor din mediul extern, generate de situaţia din Grecia şi din
zona euro, de tensiunile geo-politice regionale şi de divergenţa conduitelor
politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume. În plan intern,
preocupările sunt legate de implementarea consecventă a mixului de politici
macroeconomice agreat cu instituţiile internaţionale şi accelerarea reformelor
structurale. Incertitudini derivă totodată din efectele preconizatelor
modificări ale cadrului fiscal, dar şi din influenţa exercitată de
caracteristicile anului agricol şi de calendarul ajustării preţurilor administrate.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR crede că
în România nu se poate vorbi încă de deflaţie, fenomen ce presupune modificări
de aşteptări în privinţa evoluţiei preţurilor, dar şi schimbări în
comportamentul de consum.