Radio România Internațional

Tag: Pastarnac

  • Varză à la Huedin

    Varză à la Huedin

    Mâncărurile pe bază de
    carne de porc şi varză, dulce sau murată, sunt des întâlnite în bucătăria
    românească. Dacă am realiza un top al acestor mâncăruri, pe primul loc ar
    figura, cu siguranţă, sarmalele, o mâncare revendicată de mai multe popoare din
    Balcani şi din Europa centrală. Pe locul secund ar fi, probabil, varza à la Cluj. Nimeni nu ştie
    de ce se numeşte aşa, însă este unul dintre cele mai gustoase preparate gastronomice întâlnite în Transilvania. Are
    aceleaşi ingediente ca şi sarmalele de varză cu carne, însă umplutura este, cum se
    spune, la vedere.

    Varza trebuie tocată mărunt, însă această mâncare se pregăteşte
    ceva mai repede în comparaţie cu sarmalele, pentru că nu mai este nevoie să
    răsucim foile de varză în jurul grămăjoarelor de carne tocată. Ar fi greu de
    stabilit ce preparat ar urma într-un top al popularităţii, pentru că există
    multe alte mâncăruri din varză şi carne, cu denumire de origine. În partea de
    sud a României întâlnim varză cu carne muntenească sau varză cu carne ca la
    Giurgiu, iar în Transilvania, nu departe de Cluj, s-ar pregăti, conform unei
    mai vechi cărţi cu reţete, varză à la Huedin sau, sub o denumire care explică totul,
    slănină afumată cu varză ca la Huedin.


    Avem nevoie de o varză de un kg … un kg şi
    jumătate, pe care o curăţăm, o spălăm şi o tăiem în şase sau opt părţi egale.
    Luăm o bucată de slănină sau şuncă afumată, nu mai mare de jumătate de kg şi o
    tăiem în felii subţiri pe care le rumenim într-o cratiţă împreună cu una … două cepe tocate mărunt.

    În aceeaşi cratiţă
    adăugăm doi morcovi, o rădăcină de pătrunjel şi una de păstârnac, toate
    legumele fiind tăiate în rondele subţiri, precum şi o ţelină, tăiată cubuleţe.
    Stingem acest amestec cu puţină apă, lăsăm să dea în câteva clocote, după care
    turnăm totul peste varza aflată deja în cratiţă. Se condimentează cu puţin
    piper negru măcinat şi cu un cuişor şi se introduce în cuptor la foc mic,
    pentru circa 45 de minute. Se porţionează, se toarnă puţină
    smântână deasupra şi se
    serveşte caldă cu mămăligă şi cu un ardei iute.

  • Varză à la Huedin

    Varză à la Huedin

    Mâncărurile pe bază de
    carne de porc şi varză, dulce sau murată, sunt des întâlnite în bucătăria
    românească. Dacă am realiza un top al acestor mâncăruri, pe primul loc ar
    figura, cu siguranţă, sarmalele, o mâncare revendicată de mai multe popoare din
    Balcani şi din Europa centrală. Pe locul secund ar fi, probabil, varza à la Cluj. Nimeni nu ştie
    de ce se numeşte aşa, însă este unul dintre cele mai gustoase preparate gastronomice întâlnite în Transilvania. Are
    aceleaşi ingediente ca şi sarmalele de varză cu carne, însă umplutura este, cum se
    spune, la vedere.

    Varza trebuie tocată mărunt, însă această mâncare se pregăteşte
    ceva mai repede în comparaţie cu sarmalele, pentru că nu mai este nevoie să
    răsucim foile de varză în jurul grămăjoarelor de carne tocată. Ar fi greu de
    stabilit ce preparat ar urma într-un top al popularităţii, pentru că există
    multe alte mâncăruri din varză şi carne, cu denumire de origine. În partea de
    sud a României întâlnim varză cu carne muntenească sau varză cu carne ca la
    Giurgiu, iar în Transilvania, nu departe de Cluj, s-ar pregăti, conform unei
    mai vechi cărţi cu reţete, varză à la Huedin sau, sub o denumire care explică totul,
    slănină afumată cu varză ca la Huedin.


    Avem nevoie de o varză de un kg … un kg şi
    jumătate, pe care o curăţăm, o spălăm şi o tăiem în şase sau opt părţi egale.
    Luăm o bucată de slănină sau şuncă afumată, nu mai mare de jumătate de kg şi o
    tăiem în felii subţiri pe care le rumenim într-o cratiţă împreună cu una … două cepe tocate mărunt.

    În aceeaşi cratiţă
    adăugăm doi morcovi, o rădăcină de pătrunjel şi una de păstârnac, toate
    legumele fiind tăiate în rondele subţiri, precum şi o ţelină, tăiată cubuleţe.
    Stingem acest amestec cu puţină apă, lăsăm să dea în câteva clocote, după care
    turnăm totul peste varza aflată deja în cratiţă. Se condimentează cu puţin
    piper negru măcinat şi cu un cuişor şi se introduce în cuptor la foc mic,
    pentru circa 45 de minute. Se porţionează, se toarnă puţină
    smântână deasupra şi se
    serveşte caldă cu mămăligă şi cu un ardei iute.

  • August 11, 2017 UPDATE

    August 11, 2017 UPDATE

    HEAT The weather remains extremely hot in southern, central and eastern Romania in the following hours. A code orange alert for extreme heat will remain in place on Saturday for two counties in southern Romania, where temperatures are expected to soar to 39 degrees Celsius. Thunderstorms are expected in the country’s western regions on Saturday night with temperatures ranging between 30 and 38 degrees Celsius.



    CONTAMINATED EGGS The European Commission announced on Friday that 15 EU countries, Romania included, as well as two non-EU countries, Switzerland and Hong Kong, are affected by the scandal caused by the eggs contaminated with a toxic substance known as fipronil. The Commission announced that in late September it would summon a meeting of the field ministers and national services of consumer protection for talks on the issue. Tensions mounted between Belgium, the Netherlands and Germany after fipronil, a toxic insecticide had been found in several batches of eggs. Millions of eggs have been withdrawn from European markets in order to avoid contamination. In Timis, western Romania, inspectors from the country’s Food Safety Agency on Thursday seized one ton of fipronil-contaminated liquid yolk imported from Germany.



    PROJECT The Minister for the Romanians all over the World Andreea Pastarnac presented in Piatra Neamt, northeastern Romania on Friday a campaign she launched for the support of the Romanian workers abroad. At the end of 2016, the county of Neamt was ranking first in terms of citizens working abroad for a long period of time, 70 thousand, according to Radio Romania. The campaign targeting the Romanians abroad, starts with a pilot project that has already been implemented in the counties of Botosani and Suceava and will be extended to other regions. The largest communities of Romanians abroad are in Italy and Spain.



    INFLATION The annual rate of inflation was 1.4% in July, up 0.85% as compared to the previous month, according to the National Institute for Statistics. The average consumer goods price rate in the last 12 months, August 2016- July 2017, as compared to the previous period stands at 0.1%. We recall that the National Bank of Romania has reviewed its forecast of inflation for the end of this year to 1.9%, as compared to its previous figure, of 1.6%. For the end of 2018, the National Bank estimates a rate of inflation of 3.2%, with an expected rate of 3.5% for early 2019.


  • Praz umplut

    Praz umplut

    Pe măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe
    apar tot mai multe legume proaspete folosite în preparate specifice pentru
    postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek -
    engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) este
    cultivat în special în Oltenia (provincie românească cuprinsă între Dunăre,
    Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând să se identifice cu această provincie.
    Unii întreprinzători din această provincie istorică au creat şi atestat produse precum caşcaval oltenesc cu praz
    şi
    telemea oltenească cu praz. Înainte de a vă prezenta câteva reţete în care prazul este vedetă, să menţionăm că este folosit nu numai în bucătărie, ci şi în
    expresii ale limbii române precum a mânca praz, echivalentă cu a spune
    minciuni şi adio şi-un praz verde atunci când este exprimată indiferenţa
    cuiva faţă de cineva, obiect sau situaţie.


    Prazul este folosit la
    multe mâncăruri, cea mai
    populară fiind o mâncare cu praz, măsline şi sos tomat. Din
    combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    telinăşi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim
    doar cartofi şi puţin unt, atunci se poate obţine chiar o supă-cremă de praz. Pentru o supă de praz avem nevoie de 3 morcovi, de
    o ţelină, de un pâstârnac, de o rădăcină de pătrunjel, de 5 cartofi şi de
    jumătate de kilogram de praz. Se curăţă morcovii, ţelina, pătrunjelul şi
    păstârnacul şi se taie în bucăţi mai mari care se pun la fiert în apă cu puţină
    sare. După ce a fost curăţăt şi spălat, prazul este tăiat în rondele, fiind
    călit uşor într-o tigaie. Prazul este pus la fiert în oala de supă alături de
    celelalte legume şi de cartofi, tăiaţi cubuleţe. Se mai lasă la fiert circa 20
    de minute, se adaugă puţină sare şi, după ce a fost luată oala de pe foc, se
    presară deasupra frunze tocate de pătrunjel.


    Un
    preparat care are şi efect vizual este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem
    nevoie de câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de
    câţiva centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând
    cele două inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în
    ulei împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu
    această tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm la
    fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte de
    fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.

  • Praz umplut

    Praz umplut

    Pe măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe
    apar tot mai multe legume proaspete folosite în preparate specifice pentru
    postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek -
    engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) este
    cultivat în special în Oltenia (provincie românească cuprinsă între Dunăre,
    Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând să se identifice cu această provincie.
    Unii întreprinzători din această provincie istorică au creat şi atestat produse precum caşcaval oltenesc cu praz
    şi
    telemea oltenească cu praz. Înainte de a vă prezenta câteva reţete în care prazul este vedetă, să menţionăm că este folosit nu numai în bucătărie, ci şi în
    expresii ale limbii române precum a mânca praz, echivalentă cu a spune
    minciuni şi adio şi-un praz verde atunci când este exprimată indiferenţa
    cuiva faţă de cineva, obiect sau situaţie.


    Prazul este folosit la
    multe mâncăruri, cea mai
    populară fiind o mâncare cu praz, măsline şi sos tomat. Din
    combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    telinăşi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim
    doar cartofi şi puţin unt, atunci se poate obţine chiar o supă-cremă de praz. Pentru o supă de praz avem nevoie de 3 morcovi, de
    o ţelină, de un pâstârnac, de o rădăcină de pătrunjel, de 5 cartofi şi de
    jumătate de kilogram de praz. Se curăţă morcovii, ţelina, pătrunjelul şi
    păstârnacul şi se taie în bucăţi mai mari care se pun la fiert în apă cu puţină
    sare. După ce a fost curăţăt şi spălat, prazul este tăiat în rondele, fiind
    călit uşor într-o tigaie. Prazul este pus la fiert în oala de supă alături de
    celelalte legume şi de cartofi, tăiaţi cubuleţe. Se mai lasă la fiert circa 20
    de minute, se adaugă puţină sare şi, după ce a fost luată oala de pe foc, se
    presară deasupra frunze tocate de pătrunjel.


    Un
    preparat care are şi efect vizual este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem
    nevoie de câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de
    câţiva centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând
    cele două inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în
    ulei împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu
    această tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm la
    fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte de
    fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.