Radio România Internațional

Tag: Paşti

  • Cum ș-tricurâ româñilli vacanța di Paști

    Cum ș-tricurâ româñilli vacanța di Paști

    Tu 2024, Paștili fu yiurtusitu tu Românie tu idyea stâmânâ cu dzuua di 1 di Mai, ași că româñilli avurâ unâ vacanțâ di ndauâ dzâli. Mulțâ di elli s-dusirâ tu stațiuñili montani di pi Valea a Prahovâllei. Chirolu fu bun, iara mulțâ turișțâ vrurâ sâ șeadâ nafoarâ, la terasi, anda alțâ vrurâ ta s-llea vimtu și s-priimnă tu munti. Unlu di nai cama vizitatili obiectivi turistiți fu Castelul Peleș ditu Sinaia, adratu la cumandul a protlui vâsille ali Românie, Carol I.
    Dipu mulțâ româñi tricurâ Paștili mardzina di Amarea Lai, iu s-hârsirâ di un chiro ti mirachi, measi festivi și zaiafeț cu muzicâ live. Ei puturâ s-priimnâ cu barca alargu pi amari și s-mutreascâ cu mirachi câsâbălu Custanța di ndzeanâ, ditu roata panoramicâ dit portu ți s-dișcllisi diznău. Oamiñilli cama alipidaț adrarâ ș-prota scaldâ tu amari, a că apa fu arați. Maca tu stațiunea Vama Veche, turișțâlli șidzurâ pi arinâ și s-hârsirâ di atmosfera/hâvaia boemâ, tu sonu di chitarâ, tu Costinești ș-Mamaia ei s-dusirâ la festivaluri di muzicâ, iu nai ma buñilli DJ mixarâ dzuuâ ș-noapti, fârâ acumtin.
    Și Bucovina ș-Maramureșul furâ pritu nai ma câftatili reghiuni ditu Românie. Turișțâlli viniți ditu vâsilii ș-ditu xeani s-hârsirâ di mânâstirli ditu nai, di adeț, ama ș-di mâcari. Oaspițlli furâ hâidipsiț di nicuchiri cu mâcări tradiționali multu nostimi. Turișțâlli s-hârsirâ ș-di priimnări nafoarâ, tu fisi, di peisaji/aynanghiu, ama nai ma multu di isihie. Niscânțâ româñi vrurâ ta s-ducâ tu Delta ali Dunâ, iu chirolu bunu âlli agiută s-hârseascâ nica ma multu și s-exploreadzâ aestâ zonâ unicâ tu Evropa, ți easti tricutâ tu patrimoniul UNESCO. Turişțâlli puturâ s-agiungâ cu barca aproapea tu tuti cohili a rezervaţillei, tamam ș-pi canali, iara ațelli ți s-diștiptarâ di tahina s-dusirâ ș-la pescuit.
    Ațelli ți șidzurâ acasâ s-hârsirâ di un chiro ti mirachi ș-inșirâ s-priimnâ pritu parcuri deadun cu taifa și soțlli. Dupâ unâ masâ di Paşti multu avutâ şi, vahi, ș-ândauâ excesi culinari, terasili şi restaurantili âlli chirnisirâ oamiñilli cu mize. Vârâ 25.000 di poliţișțâ, giandarñi, poliţişțâ di la sinur, pompieri ş-oamiñi di la alti structuri furâ bâgaț pi lucru, tu vacanţa ți s-feați la yiurtusearea a Paştilui ortodoxu, ta s-hibâ duñeaua tu siguranţâ. Ei furâ la evenimentili publiți ta s-hibâ siyuri că nu va s-facâ vârâ lâiațâ di itia a câlâbâlâchillei, ama ș-ta s-âlli agiutâ cetâţeñilli, ma s-hibâ ananghi.
    Dupâ spusa a MAI, pareili ți au angâtanu s-nu patâ vârâ țiva ș-ți s-himusescu s-lucreadzâ tu catastisili di piricllu, furâ aproapea di ațeali cama di 12 ñilli di locări di ancllinari la Dumnidzău, ama nu s-feați niți unâ lâiațâ.
    Niscânțâ româñi aleapsirâ ti minivacanţâ destinațiili ditu xeani, nai ma câftati furâ Vâryâria, tu aradâ all inclusive, cu masa tradiţionalâ di Paşti, ș-Gârția. Feriboturile ți s-dusirâ câtâ Thassos, unâ ditu nai ma câftatili destinații, furâ amplini di româñi, ți furâ multu hârsiț di vacanța ditu nisiili gârțeșțâ.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Mindueri ti turismul ditu 2024

    Mindueri ti turismul ditu 2024

    Patronatili ditu industria hotelierâ româneascâ s-așteaptâ estanu la un volumu a activitatillei  nai pțânu idyea cu ațea di anu, ama ș-la pâhadz niheamâ ma mări, di ispetea a criștearillei a taxilor ş-a pâhălui a materiiloru primi ş-a forţâllei di lucru.

    Turismul di business easti luyursitu s-creascâ tu câsâbadz tu catastisea gheopoliticâ ş-electoralâ di estanu, iara opţiunili ti destinaţiili di vacanţâ armân influenţati di chiro, di imaghinea ditu mass-media ş-di puterea di ancumpârari, luyurseaști prezidenta a Federaţillei ali Industrie Hotelierâ, Simona Constantinescu. Ea feați tâmbihi ti criștearea multu mari a numirlui di apartamenti loati cu niki tu reghim hotelier pritu platformili online.

    Tu Românie, oferta reprezintâ unâ ponderi mari ditu numirlu acutotalui a locurlor di cazari, ama ş-tu unâ dumeni ți nu easti duri reglementatâ, dzâți Simona Constantinescu:

    “Ari zoni cata cumu easti mardzinea di Amarea Lai ică Bucureştiul, iu, tu niscânti perioadi, agiundzi la 50% ditu cazări. Ti paradigmâ Braşovlu i Bucureştiul au niscânti ori livelu maximu. Bucureşti ari vârâ 4.600 di listări tu sistemu apartamentu loatu cu niki. Anda mutrimu la câti suntu clasificati la Ministerlu a Turismului, bâgămu oarâ că niți 10% nu sunt clasificati. Unâ câsuri easti că s-fați unâ astrițeari ți nu easti isa. Hotelurli, ditu pâradzlli loaț di la clientu, lipseaști s-pâlteascâ vârâ 30% taxi, s-toarnâ TVA, taxi pi tiñia di cathi mesu i city taxâ, salvamontu, taxâ di parcari, turlii-turlii di taxi, iara ahtări lucri nu s-facu la apartamenti, nu s-toarnâ tu isnafi.”

    Uidisit cu spusa a INS, tu meslu șcurtu, oaspițlli viniț tu structurli di aprucheari turisticâ cu funcţiuni di cazari, emu ș-la apartamenti ș-udadz loaț cu niki furâ, acutotalui, 847 di ñilli di oamiñi, pi crișteari cu 4,2% andicra di idyiul chiro ditu 2023. Ditu aestu numiru, tu meslu șcurtu, vinita a turișțâloru româñi tu structurli di aprucheari turisticâ cu funcţiuni di cazari furâ 84,4%, iara ațeali a turişțâloru xeñi 15,6%.
    Vinita a oaspițloru xeñi tu Românie, ânreghistraț la punctili di sinuru, furâ cama di 917 ñilli di oamiñi, pi crișteari cu 7,5% andicra di meslu șcurtu a anlui ți tricu. Di arada, tu  meslu șcurtu, oaspițlli româñi șidzurâ 1,9 dzâli, iara xeñilli 2,2 dzâli.

    Tora, româñilli s-andregu ti minivacanța di șasi dzâli ditu ahurhita a meslui mai, cându va s-hibâ ș-Paștili Ortodoxu (5 di maiu). Atumțea dzăț di ñilli di turişțâ suntu aştiptaţ mardzina di Amarea Lai, iara hotelierilli andreapsirâ programi ş-pacheti aleapti. Dzăț di hoteluri, vili ică apartamenti tu reghimu hotelieru ditu tuti staţiuñli ți suntu mardzina di Amarea Lai au oferti multu-mshati. Uidisitu cu aghențiili di turismu, mirăkilili andicra di añilli ți tricurâ, s-alâxirâ, di la rezervări di dauâ nopţâ la trei i tamamu patru nopțâ di cazari.

    Ş-estanu, tu mini-vacanţa di 1 di Mai ş-Paşti, pollu a gimbușillei mardzina di amari va s-facâ Custanța, ama ș-tu staţiunili Mamaia ș-Cotsinești, iara atmosfera va s-hibâ mâyipsitâ pritu conțerti, festivaluri di muzicâ ş-evenimenti gastronomiți/di mâcari.

     

    Autor: Mihai Pelin

    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor, înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.



    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de Paşte este drobul de miel. Pentru prapararea acestuia se folosesc organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului.



    Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas, adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele trebuie spălat şi pregătit.



    Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.



    Stufatul de miel este o mâncare foarte gustoasă. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4-6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5-6 roşii de dimensiune medie.



    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor, înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.



    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de Paşte este drobul de miel. Pentru prapararea acestuia se folosesc organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului.



    Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas, adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele trebuie spălat şi pregătit.



    Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.



    Stufatul de miel este o mâncare foarte gustoasă. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4-6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5-6 roşii de dimensiune medie.



    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



  • Paşti cu restricţii reduse

    Paşti cu restricţii reduse

    Dacă anul trecut românii au sărbătorit Paștele în
    condiții mult mai stricte din cauza pandemiei de coronavirus, anul acesta
    restricțiile de circulație au fost ridicate în noaptea de Inviere, astfel încât
    toți cei care au dorit să meargă la biserică pentru a participa la slujbă să o
    poată face.


    De altfel, România a început să se relaxeze ușor pe fondul scăderii
    ratei de incidență a cazurilor de COVID-19, în preajma sărbătorilor de Paște.
    Bucureștiul, unde se înregistrau, în ultima perioadă, cele mai multe cazuri de
    infectare, a ieșit din scenariul roșu, în urma scăderii ratei de incidență sub
    3 la mie. Această evoluție a permis autorităților să ia măsuri pentru
    relaxarea, de luni, în capitală, a unor restricții ce fuseseră aplicate pentru
    limitarea răspândirii noului coronavirus. Relaxarea vizează restaurantele și
    sălile de spectacol.


    Prefectul capitalei, Alin Stoica, a precizat:
    Poate fi permisă funcţionarea sălilor de
    spectacol şi restaurantelor la interior cu 30% din capacitate. Toţi operatorii
    economici, inclusiv sălile de spectacol şi restaurantele, vor avea
    programul până la orele 21:00 şi se menţine, desigur, restricţia de circulaţie
    în afara locuinţelor după ora 22:00. Următorul prag stabilit de
    experţii epidemiologi este de 1,5 la mie şi acolo vor interveni o serie de
    relaxări, aşa cum sunt deja prevăzute în legislaţie. De exemplu, sălile de
    spectacol şi restaurantele vor putea funcţiona la o capacitate de 50%
    şi vor putea fi permise, de exemplu, evenimente în aer liber cu maximum 300 de
    participanţi, precum concerteleˮ.


    Minivacanța prilejuită de 1 Mai şi de Paşte a făcut
    ca, în acest an, de două ori mai mulţi români să petreacă anul acesta în ţară. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism
    consideră că unul dintre factori este imposibilitatea de a pleca în străinătate
    din cauza pandemiei de COVID-19.


    Potrivit datelor operatorilor din
    turism, au fost făcute în jur de 300.000 de rezervări la hoteluri sau pensiuni.
    Peste 35.000 de turişti au optat pentru litoral, iar în Deltă au fost ocupate
    aproape toate pensiunile deschise în această perioadă. Aproape 10.000 de români
    au ales să petreacă minivacanţa de 1 mai şi Paşte numai în Vama Veche,
    staţiunea de la Marea Neagră care, în mod traditional, este polul distracţiei
    pe litoral la începutul sezonului estival. Terasele, deschise până la ora 22.00
    datorită scăderii incidenței cazurilor de COVID, au fost pline de turiști, care
    nu au ratat ocazia de a petrece câteva ore pe plajă, profitând de vremea
    frumoasă. Alții au optat pentru turismul montan, unde au putut să dacă
    drumeții.     Potrivit operatorilor din turism, printre cele mai solicitate au fost
    unitățile de cazare din Valea Prahovei, Poiana Brașov, Păltiniș. Turismul rural
    a fost şi anul acesta în topul preferinţelor românilor, aceștia simţindu-se mai
    în siguranţă în pensiunile turistice aflate departe de aglomeraţie și
    bucurându-se de peisaje pitoreşti.


  • IGPR: 40 de poliţişti români vor petrece sărbătoarea Sfintelor Paşti în misiuni internaţionale

    IGPR: 40 de poliţişti români vor petrece sărbătoarea Sfintelor Paşti în misiuni internaţionale

    Acestia executa diverse misiuni de
    stabilizare sau menţinere a păcii, sub egida ONU si UE, în Congo, Ucraina,
    Niger, Georgia, Cipru, Republica
    Centrafricana, în Teritoriile Palestiniene şi Sudanul de Sud.


    Astfel, 11 poliţişti îşi desfăşoară activitatea în cadrul Misiunii de Stabilizare a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Democrată Congo (M.O.N.U.S.C.O.), trei poliţişti acţionează în cadrul Misiunii Consultative a Uniunii Europene în Ucraina (E.U.A.M.), doi poliţişti în cadrul Misiunii UE de Consolidare a Capacităţii Civile în Niger (E.U.C.A.P. SAHEL NIGER) şi şase poliţişti în cadrul Misiunii UE de Monitorizare în Georgia (E.U.M.M.), precizează Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).



    Cei 40 de poliţişti aflaţi în misiuni internaţionale, organizate sub egida organizaţiilor pentru securitate mondială, vor petrece Sfintele Paşti departe de familie şi de cei de acasă. Le dorim sărbători fericite şi să se întoarcă cu bine acasă!, se mai arată în comunicatul IGPR.

    Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Paştele.

  • Joia Patimilor

    Joia Patimilor

    Joia Patimilor. Despre semnificaţia acestei importante zile vorbim cu preotul Cristofor Gabor, paroh al Capelei Mitropolitane Sfinţii Trei Ierarhi din Cimitirul vechi din Cernăuţi.


  • Mâncăruri călugăreşti de post

    Mâncăruri călugăreşti de post


    De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu mici excepţii, sunt consumate doar mâncăruri din legume şi fructe conservate. Se folosesc varza murată sau prunele uscate, cartofii, dar şi alte vegetale care apar în perioada primăverii precum ştevia, loboda, urzicile şi prazul. Cum perioada de zile friguroase a întârziat în acest an apariţia acestora, pentru a pregăti o mâncare de post sunt folosite legume din cămară, precum cartofii, fasolea boabe şi varza murată.



    Aşa se întâmplă şi în mănăstirile ortodoxe din România, unde sunt pregătite exclusiv mâncăruri din legume, fără adaosuri de produse lactate. Parcă pentru a întări faptul că sunt fără carne și grăsimi, unele dintre ele sunt etichetate drept “mâncăruri călugărești”.



    Există, de exemplu, borșul călugăresc. Pentru a-l pregăti, avem nevoie de câţiva cartofi, de o varză mică, de două cepe, de doi morcovi, de o ţelină, de o legătură de pătrunjel, de suc de roşii sau de bulion şi de puţin ulei. După ce au fost curăţate şi spălate, legumele trebuie tăiate în cubuleţe sau în rondele şi puse la fiert, cu puţină sare. Dacă folosim varză murată, aceasta trebuie spălată în apă rece, înainte de a fi tăiată în bucăti mai mici. După ce legumele au fiert, se adaugă suc de roşii sau puţin bulion. Se acreşte cu borş, care se fierbe separat , timp de câteva minute sau borș concentrat, care se pune direct în oala în care au fiert legumele. La final, în oală se pun frunze de pătrunjel, tocate mărunt.



    Şi orezul poate fi folosit în pregătirea mai multor mâncăruri de post. Poate fi folosit, de exemplu, la mâncarea de prune uscate sau pentru umplutura sarmalelor în foi de viţă sau în foi de varză, dar poate fi şi principal ingredient atunci când este pregătit aşa-numitul pilaf călugăresc, un amestec de legume fierte în apă cu sare, la care nici măcar ulei nu se adaugă.



    Tot sub denumirea de pilaf călugăresc este și varianta în care este folosit ulei. Avem nevoie de două căni de orez, de două … trei cepe, de un morcov, de una … două roşii sau de o conservă cu roşii tăiate în cuburi, de câteva ciuperci și de o legătură de pătrunjel. Într-o oală se toarnă puţin ulei şi se căleşte uşor ceapa, tăiată solzişori. Se adaugă ciupercile, tăiate în felii subţiri, morcovul, tăiat rondele şi, dacă este nevoie, se completează cu puţină apă. Este adăugat, de asemenea, orezul, spălat în prealabil, cuburile de roşii şi se lasă la fiert circa jumătate de oră. Spre final, se presară frunze tocate de pătrunjel şi sare după gust.




  • Mâncăruri călugăreşti de post

    Mâncăruri călugăreşti de post


    De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu mici excepţii, sunt consumate doar mâncăruri din legume şi fructe conservate. Se folosesc varza murată sau prunele uscate, cartofii, dar şi alte vegetale care apar în perioada primăverii precum ştevia, loboda, urzicile şi prazul. Cum perioada de zile friguroase a întârziat în acest an apariţia acestora, pentru a pregăti o mâncare de post sunt folosite legume din cămară, precum cartofii, fasolea boabe şi varza murată.



    Aşa se întâmplă şi în mănăstirile ortodoxe din România, unde sunt pregătite exclusiv mâncăruri din legume, fără adaosuri de produse lactate. Parcă pentru a întări faptul că sunt fără carne și grăsimi, unele dintre ele sunt etichetate drept “mâncăruri călugărești”.



    Există, de exemplu, borșul călugăresc. Pentru a-l pregăti, avem nevoie de câţiva cartofi, de o varză mică, de două cepe, de doi morcovi, de o ţelină, de o legătură de pătrunjel, de suc de roşii sau de bulion şi de puţin ulei. După ce au fost curăţate şi spălate, legumele trebuie tăiate în cubuleţe sau în rondele şi puse la fiert, cu puţină sare. Dacă folosim varză murată, aceasta trebuie spălată în apă rece, înainte de a fi tăiată în bucăti mai mici. După ce legumele au fiert, se adaugă suc de roşii sau puţin bulion. Se acreşte cu borş, care se fierbe separat , timp de câteva minute sau borș concentrat, care se pune direct în oala în care au fiert legumele. La final, în oală se pun frunze de pătrunjel, tocate mărunt.



    Şi orezul poate fi folosit în pregătirea mai multor mâncăruri de post. Poate fi folosit, de exemplu, la mâncarea de prune uscate sau pentru umplutura sarmalelor în foi de viţă sau în foi de varză, dar poate fi şi principal ingredient atunci când este pregătit aşa-numitul pilaf călugăresc, un amestec de legume fierte în apă cu sare, la care nici măcar ulei nu se adaugă.



    Tot sub denumirea de pilaf călugăresc este și varianta în care este folosit ulei. Avem nevoie de două căni de orez, de două … trei cepe, de un morcov, de una … două roşii sau de o conservă cu roşii tăiate în cuburi, de câteva ciuperci și de o legătură de pătrunjel. Într-o oală se toarnă puţin ulei şi se căleşte uşor ceapa, tăiată solzişori. Se adaugă ciupercile, tăiate în felii subţiri, morcovul, tăiat rondele şi, dacă este nevoie, se completează cu puţină apă. Este adăugat, de asemenea, orezul, spălat în prealabil, cuburile de roşii şi se lasă la fiert circa jumătate de oră. Spre final, se presară frunze tocate de pătrunjel şi sare după gust.




  • Măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare la intrarea în ţară

    Măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare la intrarea în ţară

    Mulţi români vin acasă de sărbători sau aleg să-şi petreacă minivancaţa în străinătate. La punctul de trecere a frontierei Urziceni, din judeţul Satu Mare timpul de aşteptare vineri dimineaţă era de o oră. Şi în Vama Giurgiu, maşinile erau nevoite să aştepte vineri dimineaţă o oră pentru a ieşi din ţară.



    Poliţia de Frontieră le recomandă şoferilor să consulte aplicaţia “Trafic online” disponibilă la https://www.politiadefrontiera.ro/en/traficonline/ pentru a vedea în timp real care este situaţia la graniţă.



    Autorităţile de frontieră au luat măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare la intrarea în ţară, în perioada sărbătorilor pascale. Dănuţ Cazacu, purtător de cuvânt la Poliţia de Frontieră Giurgiu, a declarat: «Au fost dispuse măsuri de suplimentare a personalului Poliţiei de Frontieră până la capacitatea maximă permisă de infrastructură fiecărui punct de trecere, în funcţie de dinamica valorilor de trafic. Menţionăm că în proximitatea punctelor de trecere a frontierei, poliţiştii de frontieră, împreună cu Poliţia Rutieră, informează conducătorii auto despre posibilităţile de utilizare a tuturor punctelor alternative de trecere a frontierei».



    Corespondentul RRA Marcela Petcu în judeţul Giurgiu aminteşte că taxele de drum pentru tranzitarea Bulgariei pot fi achitate cash sau online prin intermediul site-urilor: https://www.bgtoll.bg/ro/ sau www.vinetki.bg.

  • Pasti tra tuţ embistimen’il’i

    Pasti tra tuţ embistimen’il’i

    Tra embistimen’i, Paştili reprezintă una di nai cama importante sărbători. Pan tru soni, easti un moment complex, cu mult dramatismu si multă dukeari. Easti istoria ti amintarea a unal’ei piste, atea embistimenă, cadealihea, easte un punctu di asutatură tru istoria a umanităţii, easte pistea a dauă miliarde şi giumitate di oamin’i di lumea tută. Hristolu s-amintă aoa si dauă n’il’i şi 17 di ani. Bana si curbanea a lui suntu pirmitusiti tru Naulu Testament, parte di thimel’I ali Vivlie. Cându s-apruchea di 33 di ani, Hristolu ş-veadi mira, s-fati curbani tra nchiluirea a oamin’ilor, easti ancurfasitu pi cruti di akirladzlz’i romani a autorităţil’ei temporare, terestre, şi anyeadza tru a treia dzuua.



    Tuti aesti s-featira, trtru anlu 33, tru dzalile tru care, tru Israel, s-yurtuseasti Pesahul. Easte, cadealihea, una sărbătoare a renaşteril’ei, a anyearil’ei. Tru nascanti limbi vest-europene, numa a sărbătoaril’ei ari aradatin’i păngâni, di pitreati tut la xananyearea a fisil’ei, după iarnă. Disvartearea a atilor dzali, cu tiran’ili, curbanea şi anyearea a Hristolui este xanabanată di embistimen’il’i criştini cafi an, ti di Paşti. Pistea cu nai cama mulţa adepţa dit lumi, creştinismul, easte alargu tra s-hiba parastisitu ca un monolit a dogmal’ei, una structură rigidă şi inertă tru cari nu s-mina ici tiva di dauă n’il’I di an’i.



    Dimec, pi hiotea a kirolui s-featira niacumtinati dezbateri şi disputi mutrindalui linia corectă a creştinismului. Tru aestu kiro, bubuchisescu daua lumaki a creştinismului, ortodoxia, di cari ţan, majoritar, român’il’i, şi catolicismul, baserica dit Ascapitata ali Europa, cari iradiadză di Roma tru tuta lumea. Amparţarea a atilor dauă lumaki, Marea Schismă, s-feati tru 1054 şi, nai cama puţan teoretic, avu furn’ia un singir di diferenţe dogmatiti. Până tru 1999, cându Ioan Paul al ll-lea vini tru România, niti un papă, şef a Baserical’i catolica, nu avea vizitata una vasilie majoritar ortodoxă. Una diviziune salami lucreadză, tru inima a creştinismului, şi tru atea ti mutreasti data la cari s-yiurtuseasti Paştile.



    Cadealihea, catolitl’ii şi ortodocşil’i yiurtusescu Paştile la dati diferite, ama nu artecu s-fati ca data s-hibă idyea. Cu alti zboara, isachili diferite fapti di ateali dauă baserit dau idyiul rezultat, idyea duminică tru care şi catolicil’i şi ortodocşil’i s-harsescu di Anyearea a Hristolui. Tru anlu 325, Protlu conciliu di Niceea baga thimeal’ili dogmatice şi canonice a creştinismului, apufusindalui inclusiv turlia ti fateari isapi Paştilor. Eara zborlu di prima dumanică după protlu mes cari cadi după echinocţiul de primuveară.



    Tru secolul al XVl-lea isi tru migdani şi reforma gregoriană a calindaril’ei, care nu fu aprucheata di baseritli ortodoxe. Până tru soni, tra ortodocşi, Paştile nu pot s-cada ninti di 4 di apriliu iara tra catolici nu pot s-hiba ninti di 22 di martu. S-agiundzi, ase, la diferenţi di până la 5 stămân’i ama şi la coincidenţe, cum s-fatiestan, cându Paştile cad tru idyea dzuua tra dzuua tra ortodocşi, catolit şi protestanţa. Aşi fu şi tru 2014, şi tru 2010 şi 2011, una succesiune şi ma aretcu di dati comune tra sărbătoarea a Paştilor.



    Tru aestu mileniu, ahurhindalui cu 2001, fu un ritmo constantu di 3 ani tra agiundzearea diznau la catastisea di dzuua comună tra sărbătorirea a Paştilor. Ti amartie, yinitoarea dată comună tra Paşti va s-hiba 20 apriliu 2025, dimec pisti nu ma puţan di 8 ani. Ş-deapoa, tra un lungu kiro, cama di dauă decenii, va na turnam la la ritmolu orlea zorlea di pana tora, tru cari va s-fatem Paştile ahoryea di fraţl’ii a noştri chiro di doi ani arada, tra s-him diznau deadun tru Dumanica a Nyearil’ei.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Paşti pentru toţi creştinii

    Paşti pentru toţi creştinii

    Pentru creştini, Paştile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători. De fapt, este un moment complex, cu mult dramatism si multă trăire. Este istoria naşterii unei religii, cea creştină, desigur, este un punct de cotitură în istoria umanităţii, este credinţa a două miliarde şi jumătate de oameni din lumea întreagă. Iisus s-a născut acum două mii şi 17 ani. Viaţa şi jertfa sa sunt povestite în Noul Testament, parte esenţială a Bibliei. Când se apropia de 33 de ani, Iisus îşi împlineşte destinul, se jertfeşte pentru mântuirea oamenilor, este răstignit pe cruce de soldaţii romani ai autorităţii temporare, terestre, şi învie în a treia zi.



    Toate acestea s-au întâmplat, în anul 33, în zilele în care, în Israel, se sărbătorea Pesahul. Este, desigur, o sărbătoare a renaşterii, a învierii. În unele limbi vest-europene, denumirea sărbătorii are rădăcini păgâne, trimiţând tot la renaşterea întregii naturi, după iarnă. Curgerea acelor zile, cu patimile, jertfirea şi învierea lui Iisus este retrăită de credincioşii creştini în fiecare an, de Paşti. Religia cu cei mai mulţi adepţi din lume, creştinismul, este departe de a se prezenta ca un monolit al dogmei, o structură rigidă şi inertă în care nu s-a mişcat nimic de două mii de ani.



    De fapt, de-a lungul timpului au existat intense dezbateri şi dispute privind linia corectă a creştinismului. În prezent, înfloresc două mari ramuri ale creştinismului, ortodoxia, căreia îi aparţin, majoritar, românii, şi catolicismul, biserica Vestului Europei, care iradiază de la Roma în întreaga lume. Despărţirea celor două ramuri, Marea Schismă, s-a produs în 1054 şi, cel puţin teoretic, a fost cauzată de o serie de diferenţe dogmatice. Până în 1999, când Ioan Paul al ll-lea a venit în România, niciun papă, şef al Bisericii catolice, nu vizitase o ţară majoritar ortodoxă. O diviziune serioasă funcţionează, în inima creştinismului, şi în ceea ce priveşte data la care se sărbătoresc Paştile.



    Într-adevăr, catolicii şi ortodocşii sărbătoresc Paştile la date diferite, dar nu rareori se întâmplă ca data să fie aceeaşi. Altfel spus, calculele diferite făcute de cele două biserici dau acelaşi rezultat, aceeaşi duminică în care şi catolicii şi ortodocşii se bucură de Învierea Domnului. În anul 325, Primul conciliu de la Niceea a pus bazele dogmatice şi canonice ale creştinismului, stabilind inclusiv modul de calcul al Paştilor. Era vorba de prima duminică după prima lună plină care cade după echinocţiul de primăvară.



    În secolul al XVl-lea a apărut şi reforma gregoriană a calendarului, care nu a fost acceptată de bisericile ortodoxe. Până la urmă, pentru ortodocşi, Paştile nu pot cădea înainte de 4 aprilie iar pentru catolici nu pot fi înainte de 22 martie. Se ajunge, astfel, la diferenţe de până la 5 săptămâni dar şi la coincidenţe, cum se întâmplă în acest an, când Paştile cad în aceeaşi zi pentru ortodocşi, catolici şi protestanţi. Aşa a fost şi în 2014, şi în 2010 şi 2011, o succesiune şi mai rară de date comune pentru sărbătoarea Paştilor.



    În acest mileniu, începând chiar cu 2001, a fost un ritm constant de 3 ani pentru reluarea situaţiei de zi comună pentru sărbătorirea Paştilor. Din păcate, următoarea dată comună pentru Paşti va fi 20 aprilie 2025, deci peste nu mai puţin de 8 ani. Şi apoi, pentru o perioadă lungă, peste două decenii, vom reveni la ritmul strict de până acum, în care vom face Paştile separat de fraţii noştri timp de doi ani consecutivi, pentru a fi din nouă uniţi în Duminica Învierii.

  • Paştili la nai ma n’ica mânâstiri dit Românii

    Di Paşti, românii şed acasâ icâ s-toarnâ acasâ di pri iu furâ fudziţ di la Cârciun încoa. Nu easti unâ sârbâtoari trâ soţ, easti ma di ayrapa unâ sârbâtoari trâ fumeali, trâ aflari di adun, un sinur di nali arhiusiti. Românii aşteaptâ aestâ dzuâ cu strani năi, cu luninâ simţâtâ, cu hârseari ş-nâdii. Poati nu-s duc dipriunâ, icâ totna la Bâsearicâ; poati niţi preasinili nu li ţân, ama tu noaptea di înyiari – sâmbâta câtrâ dumânicâ – ninga şi aţei nu para axi, si-aduc aminti s-ducâ la slujbâ.

    ………………………………………………………………………………………………

    Continuare audio–>