Tag: pastrama de oaie

Este o tradiţie ca, la început de toamnă, la vremea culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must, zeama rezultată din stoarcerea boabelor de struguri sau tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit din fiert. De ce însă pastramă de oaie? Pentru că septembrie este luna în care turmele sunt coborâte de pe păşunile alpine, iar oile sunt aduse în sat şi înapoiate stăpânilor de drept. Acest ritual, coborârea oilor de la munte, altădată desfăşurat doar în prezenţa locuitorilor satului, este însoţit acum de adevărate serbări câmpeneşti, cu program de muzică populară, dar şi cu un adevărat festin, fiind transformat într-un veritabil festival prin care sunt atraşi şi turiştii. La astfel de manifestări sunt degustate mai multe sortimente de brânză, dar şi pastramă de oaie, preparatul a cărui reţetă o vom prezenta în continuare. Cu ocazia coborârii oilor de la munte sunt sacrificaţi berbecuţi, după cum primăvara sunt sacrificate preponderent oile sterpe.

Pentru prepararea pastramei, avem nevoie de 2… 3 kg de carne, de câteva căpăţâni de usturoi, de sare şi de piper măcinat, de boia de ardei, dulce şi iute, de o linguriţă de cimbru şi de puţin vin alb. Dezosăm şi tranşăm carnea în bucăţi groase de un deget care să poată fi puse pe grătar. Separat, curăţăm şi zdrobim usturoiul pe care-l transformăm într-o pastă în care adăugăm toate celelalte condimente pe care le amestecăm bine. Întindem această pastă pe bucăţile de carne, astfel încât aceste condimente să pătrundă în carne. Într-un vas, punem bucăţile de carne una peste alta şi adăugăm vin atât cât să le acopere. Astfel pregătită, carnea de oaie sau de berbecuţ trebuie lăsată câteva zile într-un loc răcoros, cum este, de exemplu, beciul caselor tradiţionale. În lipsa acestuia, este de ajuns un raft al frigiderului. Bucăţile de carne sunt scoase apoi din acel baiţ şi lăsate să se zvânte, putând fi puse apoi pe grătar. Pentru a fi păstrată pe o perioadă mai îndelungată, pastrama de oaie trebuie pusă la afumat.

Pastrama de oaie, friptă pe grătar este servită caldă pe un platou pe care trebuie să se mai afle mămăligă, brânză de burduf, castraveţi muraţi sau gogoşari în oţet. Pastrama poate fi pregătită şi în tigaie, caz în care carnea trebuie tăiată fideluţă. Aşa cum am menţionat, pentru că este toamnă şi este vremea culesului viei, este potrivit ca alături să fie un pahar cu must. Dacă nu aveţi, încercaţi cu un vin roşu sec sau demisec! Poftă Bună!

Este o tradiţie ca, la început de toamnă, la vremea culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must, zeama rezultată din stoarcerea boabelor de struguri sau tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit din fiert. De ce însă pastramă de oaie? Pentru că septembrie este luna în care turmele sunt coborâte de pe păşunile alpine, iar oile sunt aduse în sat şi înapoiate stăpânilor de drept. Acest ritual, coborârea oilor de la munte, altădată desfăşurat doar în prezenţa locuitorilor satului, este însoţit acum de adevărate serbări câmpeneşti, cu program de muzică populară, dar şi cu un adevărat festin, fiind transformat într-un veritabil festival prin care sunt atraşi şi turiştii. La astfel de manifestări sunt degustate mai multe sortimente de brânză, dar şi pastramă de oaie, preparatul a cărui reţetă o vom prezenta în continuare. Cu ocazia coborârii oilor de la munte sunt sacrificaţi berbecuţi, după cum primăvara sunt sacrificate preponderent oile sterpe.

Pentru prepararea pastramei, avem nevoie de 2… 3 kg de carne, de câteva căpăţâni de usturoi, de sare şi de piper măcinat, de boia de ardei, dulce şi iute, de o linguriţă de cimbru şi de puţin vin alb. Dezosăm şi tranşăm carnea în bucăţi groase de un deget care să poată fi puse pe grătar. Separat, curăţăm şi zdrobim usturoiul pe care-l transformăm într-o pastă în care adăugăm toate celelalte condimente pe care le amestecăm bine. Întindem această pastă pe bucăţile de carne, astfel încât aceste condimente să pătrundă în carne. Într-un vas, punem bucăţile de carne una peste alta şi adăugăm vin atât cât să le acopere. Astfel pregătită, carnea de oaie sau de berbecuţ trebuie lăsată câteva zile într-un loc răcoros, cum este, de exemplu, beciul caselor tradiţionale. În lipsa acestuia, este de ajuns un raft al frigiderului. Bucăţile de carne sunt scoase apoi din acel baiţ şi lăsate să se zvânte, putând fi puse apoi pe grătar. Pentru a fi păstrată pe o perioadă mai îndelungată, pastrama de oaie trebuie pusă la afumat.

Pastrama de oaie, friptă pe grătar este servită caldă pe un platou pe care trebuie să se mai afle mămăligă, brânză de burduf, castraveţi muraţi sau gogoşari în oţet. Pastrama poate fi pregătită şi în tigaie, caz în care carnea trebuie tăiată fideluţă. Aşa cum am menţionat, pentru că este toamnă şi este vremea culesului viei, este potrivit ca alături să fie un pahar cu must. Dacă nu aveţi, încercaţi cu un vin roşu sec sau demisec! Poftă Bună!