Tag: pastrama de oaie

  • Pastramă de oaie

    Pastramă de oaie

    Este o tradiţie ca, la început de
    toamnă, la vremea
    culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must sau, puţin
    mai târziu, tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit
    din fiert. Asocierea dintre must şi pastramă se datorează faptului că, în cursul
    lunii septembrie, turmele sunt coborâte de pe păşunile
    alpine, iar oile sunt aduse în sat şi înapoiate stăpânilor de drept. Acest eveniment
    era marcat în fiecare an în a doua jumătate a lunii septembrie prin sărbători
    ale satului, transformate apoi în festivaluri folclorice şi gastronomice. Unul dintre preparatele tradiţionale la
    aceste serbări câmpeneşti este pastrama din carne de oaie sau de berbecuţ.


    Pentru prepararea pastramei, avem
    nevoie de 2… 3 kg de carne, de câteva căpăţâni de usturoi, de sare şi de
    piper măcinat, de boia de ardei, dulce şi iute, de o linguriţă de cimbru şi de
    puţin vin alb. Dezosăm şi tranşăm carnea în bucăţi groase de un deget care să poată fi puse pe
    grătar. Separat, curăţăm şi zdrobim usturoiul pe care-l transformăm într-o
    pastă în care adăugăm toate celelalte condimente pe care le amestecăm bine.
    Întindem această pastă pe bucăţile de carne, astfel încât aceste condimente să
    pătrundă în carne. Într-un vas, punem bucăţile de carne una peste alta şi
    adăugăm vin atât cât să le acopere. Astfel pregătită, carnea de
    oaie sau de berbecuţ trebuie lăsată câteva zile într-un loc răcoros.


    Bucăţile
    de carne sunt scoase apoi din acel baiţ şi lăsate la zvântat, putând fi puse
    apoi pe grătar. Pastrama mai poate fi pregătită şiîn tigaie, caz în care carnea
    trebuie tăiată fideluţă.
    Pastrama este servită împreună cu mămăligă. Alături se mai poate pune şi brânză de burduf care face parte din categoria brânzeturilor sărate, frământate şi lăsate la
    maturat. În mod
    tradiţional, se obţinea în stânile de la munte, din caş de oaie sau dintr-un
    amestec de caş de oaie şi caş de vacă. Acest caş era sfârâmat şi amestecat cu
    sare, pasta rezultată fiind introdusă în aşa-numitul burduf, un sac
    confecţionat dintr-o piele de oaie. Pe lângă brânză de
    burduf şi mămăligă, pastrama trebuie servită alături de un pahar de must sau de
    un pahar de vin.



  • Pastramă de oaie

    Pastramă de oaie

    Este o tradiţie ca, la început de
    toamnă, la vremea
    culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must sau, puţin
    mai târziu, tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit
    din fiert. Asocierea dintre must şi pastramă se datorează faptului că, în cursul
    lunii septembrie, turmele sunt coborâte de pe păşunile
    alpine, iar oile sunt aduse în sat şi înapoiate stăpânilor de drept. Acest eveniment
    era marcat în fiecare an în a doua jumătate a lunii septembrie prin sărbători
    ale satului, transformate apoi în festivaluri folclorice şi gastronomice. Unul dintre preparatele tradiţionale la
    aceste serbări câmpeneşti este pastrama din carne de oaie sau de berbecuţ.


    Pentru prepararea pastramei, avem
    nevoie de 2… 3 kg de carne, de câteva căpăţâni de usturoi, de sare şi de
    piper măcinat, de boia de ardei, dulce şi iute, de o linguriţă de cimbru şi de
    puţin vin alb. Dezosăm şi tranşăm carnea în bucăţi groase de un deget care să poată fi puse pe
    grătar. Separat, curăţăm şi zdrobim usturoiul pe care-l transformăm într-o
    pastă în care adăugăm toate celelalte condimente pe care le amestecăm bine.
    Întindem această pastă pe bucăţile de carne, astfel încât aceste condimente să
    pătrundă în carne. Într-un vas, punem bucăţile de carne una peste alta şi
    adăugăm vin atât cât să le acopere. Astfel pregătită, carnea de
    oaie sau de berbecuţ trebuie lăsată câteva zile într-un loc răcoros.


    Bucăţile
    de carne sunt scoase apoi din acel baiţ şi lăsate la zvântat, putând fi puse
    apoi pe grătar. Pastrama mai poate fi pregătită şiîn tigaie, caz în care carnea
    trebuie tăiată fideluţă.
    Pastrama este servită împreună cu mămăligă. Alături se mai poate pune şi brânză de burduf care face parte din categoria brânzeturilor sărate, frământate şi lăsate la
    maturat. În mod
    tradiţional, se obţinea în stânile de la munte, din caş de oaie sau dintr-un
    amestec de caş de oaie şi caş de vacă. Acest caş era sfârâmat şi amestecat cu
    sare, pasta rezultată fiind introdusă în aşa-numitul burduf, un sac
    confecţionat dintr-o piele de oaie. Pe lângă brânză de
    burduf şi mămăligă, pastrama trebuie servită alături de un pahar de must sau de
    un pahar de vin.



  • Pastramă de oaie

    Pastramă de oaie

    Este o tradiţie ca, la început de toamnă, la vremea culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must, zeama rezultată din stoarcerea boabelor de struguri sau tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit din fiert. De ce însă pastramă de oaie? Pentru că septembrie este luna în care turmele sunt coborâte de pe păşunile alpine, iar oile sunt aduse în sat şi înapoiate stăpânilor de drept. Acest ritual, coborârea oilor de la munte, altădată desfăşurat doar în prezenţa locuitorilor satului, este însoţit acum de adevărate serbări câmpeneşti, cu program de muzică populară, dar şi cu un adevărat festin, fiind transformat într-un veritabil festival prin care sunt atraşi şi turiştii. La astfel de manifestări sunt degustate mai multe sortimente de brânză, dar şi pastramă de oaie, preparatul a cărui reţetă o vom prezenta în continuare. Cu ocazia coborârii oilor de la munte sunt sacrificaţi berbecuţi, după cum primăvara sunt sacrificate preponderent oile sterpe.



    Pentru prepararea pastramei, avem nevoie de 2… 3 kg de carne, de câteva căpăţâni de usturoi, de sare şi de piper măcinat, de boia de ardei, dulce şi iute, de o linguriţă de cimbru şi de puţin vin alb. Dezosăm şi tranşăm carnea în bucăţi groase de un deget care să poată fi puse pe grătar. Separat, curăţăm şi zdrobim usturoiul pe care-l transformăm într-o pastă în care adăugăm toate celelalte condimente pe care le amestecăm bine. Întindem această pastă pe bucăţile de carne, astfel încât aceste condimente să pătrundă în carne. Într-un vas, punem bucăţile de carne una peste alta şi adăugăm vin atât cât să le acopere. Astfel pregătită, carnea de oaie sau de berbecuţ trebuie lăsată câteva zile într-un loc răcoros, cum este, de exemplu, beciul caselor tradiţionale. În lipsa acestuia, este de ajuns un raft al frigiderului. Bucăţile de carne sunt scoase apoi din acel baiţ şi lăsate să se zvânte, putând fi puse apoi pe grătar. Pentru a fi păstrată pe o perioadă mai îndelungată, pastrama de oaie trebuie pusă la afumat.



    Pastrama de oaie, friptă pe grătar este servită caldă pe un platou pe care trebuie să se mai afle mămăligă, brânză de burduf, castraveţi muraţi sau gogoşari în oţet. Pastrama poate fi pregătită şi în tigaie, caz în care carnea trebuie tăiată fideluţă. Aşa cum am menţionat, pentru că este toamnă şi este vremea culesului viei, este potrivit ca alături să fie un pahar cu must. Dacă nu aveţi, încercaţi cu un vin roşu sec sau demisec! Poftă Bună!

  • Pastramă de oaie

    Pastramă de oaie

    Este o tradiţie ca, la început de toamnă, la vremea culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must, zeama rezultată din stoarcerea boabelor de struguri sau tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit din fiert. De ce însă pastramă de oaie? Pentru că septembrie este luna în care turmele sunt coborâte de pe păşunile alpine, iar oile sunt aduse în sat şi înapoiate stăpânilor de drept. Acest ritual, coborârea oilor de la munte, altădată desfăşurat doar în prezenţa locuitorilor satului, este însoţit acum de adevărate serbări câmpeneşti, cu program de muzică populară, dar şi cu un adevărat festin, fiind transformat într-un veritabil festival prin care sunt atraşi şi turiştii. La astfel de manifestări sunt degustate mai multe sortimente de brânză, dar şi pastramă de oaie, preparatul a cărui reţetă o vom prezenta în continuare. Cu ocazia coborârii oilor de la munte sunt sacrificaţi berbecuţi, după cum primăvara sunt sacrificate preponderent oile sterpe.



    Pentru prepararea pastramei, avem nevoie de 2… 3 kg de carne, de câteva căpăţâni de usturoi, de sare şi de piper măcinat, de boia de ardei, dulce şi iute, de o linguriţă de cimbru şi de puţin vin alb. Dezosăm şi tranşăm carnea în bucăţi groase de un deget care să poată fi puse pe grătar. Separat, curăţăm şi zdrobim usturoiul pe care-l transformăm într-o pastă în care adăugăm toate celelalte condimente pe care le amestecăm bine. Întindem această pastă pe bucăţile de carne, astfel încât aceste condimente să pătrundă în carne. Într-un vas, punem bucăţile de carne una peste alta şi adăugăm vin atât cât să le acopere. Astfel pregătită, carnea de oaie sau de berbecuţ trebuie lăsată câteva zile într-un loc răcoros, cum este, de exemplu, beciul caselor tradiţionale. În lipsa acestuia, este de ajuns un raft al frigiderului. Bucăţile de carne sunt scoase apoi din acel baiţ şi lăsate să se zvânte, putând fi puse apoi pe grătar. Pentru a fi păstrată pe o perioadă mai îndelungată, pastrama de oaie trebuie pusă la afumat.



    Pastrama de oaie, friptă pe grătar este servită caldă pe un platou pe care trebuie să se mai afle mămăligă, brânză de burduf, castraveţi muraţi sau gogoşari în oţet. Pastrama poate fi pregătită şi în tigaie, caz în care carnea trebuie tăiată fideluţă. Aşa cum am menţionat, pentru că este toamnă şi este vremea culesului viei, este potrivit ca alături să fie un pahar cu must. Dacă nu aveţi, încercaţi cu un vin roşu sec sau demisec! Poftă Bună!