Radio România Internațional

Tag: Patriarhia Romana

  • Ortodoxia la români

    Ortodoxia la români

    Cifrele exacte nu pot fi clar determinate, mai ales când este vorba de religie, dar ştim că populaţia României s-a declarat a fi ortodoxă în proporţie de peste 85 la sută. Mulţi etnici români aparţin altor religii, mai ales celei catolice sau protestante, şi mulţi cetăţeni români de altă etnie sunt ortodocşi. Aşa inexacte, cifrele vorbesc despre o foarte solidă apartenenţă la biserica ortodoxă. Pentru români, creștinismul ortodox este o devenire istorică. Românii nu au adoptat creștinismul, nu au avut o altă credință pe care să o schimbe cu cea creștină, ei s-au format ca popor în această religie.

    Statele românilor se constituie după Marea Schismă din 1054, care împarte creștinismul în catolici și ortodocși, astfel că românii se revendică dintotdeauna ca aparținând ortodoxiei. Istoria creștinismului la români se confundă cu istoria lor. În Moldova și Muntenia, biserica a fost alături de stat și de conducătorii săi, în Transilvania, biserica ortodoxă a românilor a fost prigonită atât de unguri, cât și de austrieci. Voievozii celor două principate construiesc biserici și mănăstiri și fac donații generoase către Muntele Athos.

    Secolul al XIX-lea, care întărește conștiința națională a popoarelor, aduce bisericii ortodoxe a românilor modernizarea și consolidarea. Alegerea lui Cuza ca domn și al Munteniei, la 24 ianuarie 1859, după ce fusese ales domn al Moldovei, s-a făcut sub conducerea și cu binecuvântarea mitropolitului Nifon și a altor fețe bisericești. În 1865, tot în ianuarie, el devine primul mitropolit-primat al românilor. Este un prim pas spre autocefalia care este recunoscută în 1885, acum 140 de ani, de către patriarhul ecumenic de la Constantinopol.

    În 1877, România își obținuse independența față de Turcia otomană, în urma unui război. Astfel, consolidarea statului a însemnat, istoric, și consolidarea bisericii care, între timp, adoptase, cu întreg poporul, alfabetul latin în locul celui slav iar româna devenise limba de cult în biserica ortodoxă română. În 1919, biserica românilor din Ardeal se unește și ea cu biserica ortodoxă din România, reparând secole de separare și ținere a sa într-un regim plin de restricții. În 1925, acum un secol, Biserica ortodoxă română a fost ridicată la nivel de Patriarhie, printr-o decizie a Sinodului de la București.

    La 25 februarie 1925, a fost promulgată Legea pentru înființarea Patriarhiei Române, cu sediul la București. Astfel, BOR este condusă de un patriarh, urmat pe scara ierarhică de mitropoliți și arhiepiscopi. Funcționează 6 mitropolii și peste 15 mii de lăcașe de cult. Bogatul tezaur deținut de biserica ortodoxă română este păstrat și poate fi vizitat în 275 de muzee și colecții muzeale, precum și 42 de centre zonale de depozitare.

    În 2007, conform tradiției, mitropolitul Moldovei, de atunci, Daniel, a devenit cel de-al 6 patriarh al Bisericii Ortodoxe române. Odată cu răpirea Basarabiei, biserica din această parte a României este trecută cu forța sub jurisdicția Patriarhiei de la Moscova. Este un gest evident de afirmare a noii stăpâniri, comuniste, care îi persecută pe românii din Basarabia.

    În 1992, după declararea independenței Republicii Moldova, aici a fost reînființată Mitropolia Basarabiei, cea desființată de sovietici. Biserica românilor a avut mari probleme din cauză că reprezenta opțiunea națională a majorității populației de origine română din Republica Moldova. Mitropolia Basarabiei, care ține de patriarhia de la București, a fost recunoscută în 2002 și are, în prezent, peste 100 de eparhii în Republica Moldova dar și în Ucraina, Rusia și Estonia, desigur acolo unde se află moldoveni.

    De fapt, BOR a organizat trei mitropolii, cu mai multe episcopate, pentru românii ce trăiesc în afara granițelor. Există o mitropolie a Europei Occidentale și meridionale, o mitropolie a Europei Centrale și de Nord și o mitropolie a celor două Americi. sub autoritatea directă a Patriarhiei Române funcționează Episcopia Dacia Felix a românilor din Serbia, o episcopie pentru românii din Ungaria și una pentru cei din Australia și Noua Zeelandă.

    La un secol de la înființarea Patriarhiei române, biserica ortodoxă se prezintă mai intens ca niciodată ca biserică națională, cu dezvoltarea și modernizarea specifice unei societăți democratice, în care libertatea religioasă este garantată.

  • Patriarhia Română, 100 de ani

    Patriarhia Română, 100 de ani

    Biserica Ortodoxă Română (BOR) sărbătoreşte pe 4 februarie un secol de când a devenit patriarhie. Ideea ridicării la rang de patriarhie apăruse cu câteva decenii mai devreme, după ce BOR devenise autocefală, în anul 1885, dar s-a concretizat doar după Marea Unire din 1918, când număra 14 milioane de credincioşi şi avea în structura sa cinci mitropolii şi 18 eparhii. Atunci, la sfârşitul Primului Război Mondial, intraseră sub autoritatea Bucureştiului provinciile cu populaţie majoritar românească ocupate de imperiile multinaţionale vecine, ţarist şi austro-ungar: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Pe lângă comuniunea de etnie, cultură şi limbă, acestea erau legate de Ţara Mamă şi prin credinţa majoritar ortodoxă.

    Actul de înfiinţare a Patriarhatului Ortodox Român, citit în şedinţa Sinodului din 4 februarie 1925 şi aprobat în unanimitate de membrii acestuia, a fost ulterior adoptat şi de Parlament. În aceeaşi lună, au fost promulgate legea şi statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române, conform căreia mitropolitul primat Miron Cristea devenea patriarh. El a trimis scrisori de înştiinţare la Patriarhia Ecumenică şi celorlalte biserici ortodoxe surori. Patriarhul ecumenic Vasile al III-lea a emis actul de recunoaştere a Patriarhiei Române pe 30 iulie 1925, iar înscăunarea lui Miron Cristea ca patriarh a avut loc pe 1 noiembrie acelaşi an.

    La împlinirea unui secol de la înfiinţare, Patriarhia Română proclamă 16 noi sfinţi. Sunt duhovnici şi teologi care s-au remarcat mai ales prin mărturisirea credinţei în timpul regimului comunist ateu, instalat la putere de armata sovietică de ocupaţie şi prin închisorile căruia au trecut. Trei dintre cei 16 sunt originari din Basarabia, teritoriu românesc răsăritean anexat, în 1940, de Uniunea Sovietică stalinistă şi pe care a fost constituită actuala Republică Moldova.

    De altfel, Patriarhia de la Bucureşti şi-a reactivat Mitropolia Basarabiei în 1992, la doar un an după dezintegrarea URSS, şi numeroşi cetăţeni ai republicii vecine aparţin ortodoxiei româneşti. Sinodul susţine şi înfiinţarea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina vecină, unde trăiesc peste 400 de mii de conaţionali, majoritatea lângă graniţă, în nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei şi Ţinutul Herţa. Sunt, de asemenea, milioane de credincioşi ortodocşi români în diaspora din Occident – Europa de Vest şi America de Nord -, păstoriţi duhovniceşte în parohiile lor de preoţi veniţi din ţară.

    La ultimul recensământ din România, din 2021, apartenența confesională a fost declarată de aproape 16,4 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente. 85,3% dintre acestea s-au declarat de religie ortodoxă. 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% reformaţi, iar 2,5% penticostali. Greco-catolici se declară 0,7% dintre români. S-au declarat fără religie sau atei ori agnostici 0,9% dintre recenzați.

  • Jurnal românesc – 02.01.2025

    Jurnal românesc – 02.01.2025

    Centenarul Patriarhiei Române reprezintă un moment de mare bucurie şi de recunoştinţă pentru toţi românii ortodocşi, „un prilej de întărire în credinţă şi de aducere aminte a celor care, prin iubirea lor jertfelnică, ne-au lăsat o mărturisire şi o moştenire sfântă”, a transmis miercuri, 1 ianuarie, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

    „Anul 2025, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea, reprezintă un moment unic în istoria Bisericii Ortodoxe Române. Această aniversare nu este doar o celebrare a trecutului, ci şi o chemare la recunoştinţă faţă de înaintaşii noştri şi reflecţie asupra rolului Bisericii noastre în viaţa poporului român. Patriarhia Română a fost, de-a lungul celor 100 de ani de existenţă, o făclie nestinsă a credinţei şi a unităţii naţionale, iar duhovnicii şi mărturisitorii ortodocşi români din secolul al XX-lea au fost adevăraţi apărători ai credinţei ortodoxe în faţa încercărilor şi prigoanelor”, a subliniat Patriarhul, cu ocazia proclamării Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române, potrivit Agerpres și basilica.ro.

     

     

    Muzeul Municipiului București începe programul extern în anul 2025 cu un proiect special care prezintă istoria și farmecul capitalei României, cu un accent puternic pe epoca sa de glorie: perioada interbelică. Organizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și susținută de Ambasada României și Consulatul General al României la Londra, sărbătoarea cuprinde vernisajul expoziției „București: Hărți în mișcare” / „Bucharest: Moving Maps” și un concert de muzică românească interbelică cu melodiile iconice ale Jean Moscopol, Sergiu Malagamba, Ionel Fernic și alte legende muzicale ale vremii.

    Evenimentul este dedicat Zilei Culturii Naționale a României și va avea loc pe 15 ianuarie 2025, între orele 19:00 – 21:30, la sediul Institutului Cultural Român din Londra.

    În cadrul expoziției, publicul din capitala Marii Britanii este invitat să descopere Bucureștiul privind o selecție de imagini care au fost atent alese din Arhiva Muzeului Municipiului București și să-l asculte pe curatorul expoziției, dr. Adrian Majuru, care va susține o prelegere despre istoria capitalei României și despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului acesteia. „Istoria este precum o hartă a geografiilor în continuă schimbare. Iar Strada este continentul care s-a modificat continuu pe măsura preocupărilor noastre cotidiene, dar mai ales pe măsura proiecțiilor noastre de viață.

    Bucureştiul a fost în ultimele două sute de ani o adevărată arenă a confruntărilor între «nou» şi «vechi», între oraşul oriental care se încăpăţâna să dăinuie şi oraşul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur. Construirea unui oraş modern din perspectivă urbanistică în Bucureşti a reprezentat o prioritate pentru «intelighenţia» românească a secolului al XIX-lea. Acest proces s-a încadrat de la bun început curentului de integrare europeană.”

     

    60 de mesaje din perioada Revoluției Române, urme de gloanțe, dar și înscrisuri și îndemnuri ale protestatarilor anticomuniști ar putea fi acoperite odată cu renovarea clădirii Universității din București. Mai multe asociații de revoluționari din țară, muzeografi și ONG-uri atrag atenția asupra importanței istorice a acestor vestigii și cer autorităților să le conserve, transmite Rador, citând Radio România Actualități.

    Alexandru Binescu, de la Asociația „Memoria Revoluției”, menționează că există pe Universitatea din București „60 de inscripții de la Revoluția din 1989. Ele sunt de o importanță excepțională. Sunt singurele care mai există în România. Toate sunt atestate de cercetătoarea Irina Nicolau, la câteva zile după Revoluția din 1989. Campania noastră, „Salvați memoria Revoluției”, urmărește conservarea și punerea în valoare a acestor mesaje. Pentru aceasta, am lansat o petiție. Este adresată celor trei instituții care au atribuții în păstrarea acestor mesaje: în primul rând, Universitatea din București, Primăria Capitalei și Ministerul Culturii.”

    Mesajele lăsate în decembrie 1989 pe zidurile Palatului Universității din capitală sunt menționate și în prima carte despre revoluție, antologia „Vom muri și vom fi liberi”, publicată în 1990.

     

     

    Cetățenilor străini care doresc să învețe limba română, Institutul Cultural Român le oferă oportunitatea să se înscrie la cursurile extensive cu prezență fizică sau online, organizate la București începând cu 27 ianuarie 2025 pentru toate nivelurile, de la începători la avansaţi, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Formularul de înscriere poate fi trimis la adresa de e-mail limbaromana@icr.ro.

    De asemenea, ICR organizează cursuri individuale la cerere, pe tot parcursului anului. Înscrierile pentru un program de curs adaptat nevoilor fiecărui participant au fost deschise pe 23 decembrie 2024. Tariful este 110 lei/oră.

     

     

    România exportă electricitate și gaze naturale în Republica Moldova pe baze comerciale și numai după acoperirea nevoilor noastre proprii, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

    Situația din Moldova vine în contextul în care centrala care asigură cea mai mare parte a energiei din Republica Moldova, cea de la Cuciurgan, din stânga Nistrului, funcționa exclusiv cu gaze din Rusia, aduse via Ucraina. La 31 decembrie 2024 a expirat acordul dintre Ucraina și Rusia privind tranzitul de gaze, iar partea ucraineană a anunțat că exclude o prelungire a înțelegerii.
    1 ianuarie 2025 „este și prima zi în care gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina. Rusia a folosit energia ca armă de șantaj timp de decenii, amenințând mereu cu „închiderea robinetului”. Și continuă să facă asta. Cei care visează la „gazul ieftin” rusesc să țină cont că libertatea nu are preț. Iar fără independență energetică nu pot exista nici libertatea, nici securitatea unei țări”, a scris Burduja pe pagina sa de Facebook.

     

  • Jurnal Românesc – 09.10.2024

    Jurnal Românesc – 09.10.2024

    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, propunerea legislativă prin care conducătorul auto va avea posibilitatea să plătească rovinieta pentru ziua în curs până cel târziu la ora 24 a zilei următoare. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. La ora actuală, Legea nr. 226/2023 prevede că utilizatorul de autovehicul care, indiferent de motiv, uită să îşi plătească rovinieta este amendat automat. Or, proiectul adoptat vine în ajutorul cetăţenilor corecţi, dar neatenţi, şi ar reprezenta un pas în direcţia corectă privind plata rovinietei, după implementarea sistemului de plată online. Modificarea legislativă va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

     

     

    Daria Ghiu şi Gabriela Mitan duc una dintre cele mai ascultate emisiuni ale Radio România Cultural la expoziţiile Ghenie şi Rembrandt de la Viena. Pe 10 şi 11 octombrie, emisiunea ‘Oraşul vorbeşte’ va putea fi ascultată în direct din capitala Austriei, fiind consacrată celor două mari expoziţii ale acestei toamne: ʺEgon Schiele – Adrian Ghenie: Shadow Paintingsʺ la Muzeul Albertina şi ʺRembrandt – Hoogstraten: Colour and Illusionʺ la Kunsthistorisches Museum. Expoziţia ʺShadow Paintingsʺ oferă o experienţă artistică unică, în care deja celebrul Adrian Ghenie recreează vizionar lucrările pierdute ale lui Schiele, cunoscute, până acum, doar din fotografii alb-negru. La invitaţia Oficiului Naţional de Turism al Austriei, emisiunea ‘Oraşul vorbeşte’ va transmite de la sediul ICR Viena şi va prezenta printr-o serie de interviuri în direct viaţa culturală a metropolei. Printre invitați se regăsesc Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, Andreea Dincă, director ICR Viena, mezzosoprana Ruxandra Donose, Mădălina Diaconu, specialistă în artă, filosofia şi istoria ideilor, directoare a Institutului pentru antropologia simţurilor şi cultura cotidiană ISAAK, Laura Cristinoiu – balerină, profesoară şi directoare a Attitude Ballet Vienna, regizorul Alexandru Weinberger-Bara, precum și Isabella Petruţ, artistă şi designer.

     

     

    Tot la Viena, Orchestra Filarmonicii de Stat Târgu Mureş va concerta pe 8 noiembrie, în Sala de Aur din cadrul MusikVerein. Este un proiect organizat de Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Iunona din Târgu Mureş. Programul concertului va cuprinde lucrări de George Enescu, Bartok Bela şi Astor Piazzolla, iar dirijor este Pablo Boggiano. Partenerii instituţionali ai proiectului sunt Ambasada României în Austria, Institutul Cultural Român de la Viena şi Consiliul Judeţean Mureş. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni finanţează organizarea evenimentului în cadrul căruia 80 de artişti şi personal tehnic vor face deplasarea la Viena. Pentru prima dată în istoria sa, Orchestra Filarmonicii de Stat Târgu Mureş va evolua pe scena celei mai cunoscute săli de concerte din Europa, în prezenţa a peste 1.400 de spectatori. Este una dintre rarele prezenţe ale unei orchestre din România în prestigioasa sală de concerte din capitala Austriei.

     

     

    Televiziunea TRINITAS TV a Patriarhiei Române anunţă încheierea cu succes a proiectului ‘Martirul Unirii’, finanţat de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Proiectul s-a desfăşurat în perioada iunie – octombrie, în parteneriat cu Mitropolia Basarabiei, Institutul de Istorie al Universităţii de Stat din Moldova şi TVR Moldova. Proiectul a constat în realizarea şi promovarea unui film documentar dedicat memoriei Protoiereului Alexandru Baltaga (1861 – 1941), unul dintre artizanii Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 şi martir al Ortodoxiei româneşti, trecut, recent, în rândul sfinţilor prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Filmul ‘Martirul Unirii’, regizat de Mara Ionescu, reconstituie biografia sfântului ortodox basarabean şi erou al istoriei naţionale, deportat şi ucis în închisoarea din Kazan pentru că a votat Unirea Basarabiei cu România şi pentru că a promovat constant şi energic idealul unităţii naţionale şi spirituale a poporului român în spaţiul Moldovei de dincolo de Prut prin activităţi incomode regimului sovietic. Premiera filmului documentar a avut loc la Chişinău, pe 27 septembrie. Materialul va fi utilizat ca instrument de catehizare în parohiile Mitropoliei Basarabiei şi ca resursă educaţională pentru studenţii Universităţii de Stat din Moldova şi pentru profesorii din şcolile şi liceele de pe teritoriul Republicii Moldova.

     

     

  • Jurnal românesc – 06.09.2024

    Jurnal românesc – 06.09.2024

    Patriarhia Română se declară solidară cu românii ortodocşi din Cernăuţi care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română în capela mitropoliţilor Bucovinei şi solicită sprijinul autorităţilor române pe lângă autorităţile ucrainene pentru ca românii să fie liberi, să se roage în limba lor şi să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta. Punctul de vedere al Patriarhiei Române survine ştirii referitoare la preluarea de către administraţia locală a capelei mitropolitane din Cernăuţi.

    Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina, uniune civică care reuneşte peste 20 de societăţi culturale şi instituţii de presă de limba română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a semnat un memoriu pe care l-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, dar şi Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin intermediul căruia cere să ia atitudine faţă de aveastă situație. De asemenea, românii din Ucraina cer ‘urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române’. Capela Mitropolitană din Cernăuţi a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfinţită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici.

     

     

     

    Pentru al doilea an consecutiv, populaţia României este în creştere, conform datelor publicate, recent, de Institutul Naţional de Statistică. Principala cauză a acestei creşteri a populaţiei rezidente o reprezintă revenirea românilor din diaspora, un fenomen care a început să se manifeste semnificativ în 2022 şi a continuat să se amplifice în 2023. Anul trecut, soldul migraţiei internaţionale a fost pozitiv, cu 82.000 de imigranţi (cei care au venit) în plus faţă de numărul emigranţilor (cei care au plecat). Populaţia totală a României a crescut cu aproape 10.000 de persoane în 2023, marcând astfel al doilea an la rând în care românii revin acasă în număr mai mare decât cei care pleacă. Această tendinţă pozitivă a început în 2022, când aproximativ 91.000 de români s-au întors acasă, mai mulţi decât cei care au ales să părăsească ţara.Potrivit datelor INS, majoritatea românilor care au revenit în 2023 au venit din Spania, Marea Britanie şi
    Republica Moldova. Alte ţări care au contribuit semnificativ la această migraţie pozitivă sunt Germania, Italia şi Austria.

     

     

     

    Autorul român Mircea Cărtărescu a devenit scriitor rezident la Universitatea Columbia din New York, a anunţat Ambasada Statelor Unite în România. Acesta va preda studenţilor cursul „Postmodernism vs. Tiranie: O revoluţie literară româneascăˮ. Cursul va examina generaţia legendară a anilor 1980 (generaţia în blugi) în literatura română şi relaţia ei cu generaţia Beat în poezia americană, pe de o parte, şi cu postmodernismul american în ficţiune, pe de altă parte, transmite Ambasada SUA. Născut la Bucureşti, în 1956, autor a peste 25 de volume şi a cărui operă a fost tradusă în 23 de limbi, Mircea Cărtărescu este poet, prozator şi eseist. În ultimii ani, a fost unul dintre candidaţii la Premiul Nobel pentru Literatură, în 2023 scriitorul clasându-se „între primii cinci autori luaţi în considerareˮ.

     

     

    „Am fost la capătul lumii”, volumul semnat de Liviu Stănescu, un explorator și fotograf recunoscut din România, a fost lansat la Chișinău, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest 2024. Autorul și-a materializat pasiunea sa pentru călătorii prin intermediul fotografiei și scrisului, cartea sa cuprinzând o colecție de peste 200 de povestiri cu fotografii realizate în peste 100 de țări. Într-un interviu acordat pentru Radio Chișinău, Liviu Stănescu a reflectat asupra conceptului de „capăt al lumii”, care se regăsește în titlul cărții sale, explicând că acesta este, în esență, un loc subiectiv, determinat de dorințele și aspirațiile fiecărei persoane în parte. El a mai spus că Republica Moldova este locul care, probabil, îl va primi cu brațele deschise și data viitoare când va veni, pentru că exploratorul a reușit să cunoască oameni „extraordinari de primitori și dragi sufletului” în timpul vizitelor sale prin țară.

     

     

  • Jurnal Românesc – 05.03.2024

    Jurnal Românesc – 05.03.2024

    Consiliul Local și Departamentul de Cultură din Odesa au declarat că o stradă din centrul orașului va purta numele poetului Mihai Eminescu, în contextul în care – potrivit BUC PRESS – administrațiile mai multor orașe ucrainene vor să schimbe numele de străzi și piețe care au legătură cu Rusia, în cadrul unui proces de derusificare.

    În schimb, tot potrivit BUC PRESS, președintele Asociației Național-Culturale a Românilor “Basarabia”, Anatol Popescu, susține că autoritățile din Odesa nu țin cont de doleanțele românilor referitor la redenumirea unei străzi în cinstea lui Mihai Eminescu. În timp ce ei spun că au solicitat conducerii orașului să opteze pentru o stradă simbol din centrul istoric, aceasta a redenumit “o ulicioară într-un cartier ce datează din anii 1960, greu accesibilă și fără nicio legătură cu zona veche.”

    Reprezentanții Asociației “Basarabia” mai precizează că în Odesa au fost dezvelite de două ori busturi de bronz ale poetului național – în 1995, pe Bulevardul Francez, furat în 1999 (în perioada readucerii așa-zisei limbi moldovenești în școlile românești din Ucraina) și la 1 iunie 2011, pe actualul gard al Consulatului General al României, în lipsa unui spațiu special amenajat în oraș.

    Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în ședința din 29 februarie, potrivit unui comunicat, “binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Momentan, majoritatea etnicilor români țin de Biserica Ortodoxă Ucraineană, ce aparține de Patriarhia Moscovei.

    În egală măsură, însă, episcopul Epifanie al Bisericii Ortodoxe din Ucraina – o structură creată în urmă cu aproximativ 5 ani, prin separarea de Moscova – a “invitat” etnicii români să adere la instituția sa. Un studiu realizat în 2022 arăta că majoritatea românilor din Ucraina vor ca BOR să înființeze biserici în zonele în care locuiesc.

    Decizia Sinodului BOR, salutată drept istorică și cu implicații politice, vine în contextul în care Patriarhia Română a organizat, în trecut, structuri canonice în afara granițelor și pentru românii din Serbia sau pentru cei din Ungaria. Totodată, în diaspora, au fost create, în ultimii ani, pe măsura instalării a milioane de români, episcopii, arhiepiscopii și chiar mitropolii. De altfel, Sfântul Sinod a decis, tot pe 29 februarie, înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, cu sediul la Londra, precum și a Episcopiei Române a Irlandei și Islandei, cu sediul la Dublin.

    Tot în ședința sinodală de la finele lui februarie, BOR a reafirmat că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită.

    Patriarhia Română a reactivat Mitropolia Basarabiei în 1992. Guvernul de la Chișinău din anii 1990 era dominat de foști comuniști sau de socialiști filoruși și nu a recunoscut Mitropolia Basarabiei. Abia când Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a dat o hotărâre în acest sens, au recunoscut-o. În Moldova există Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove afiliată Patriarhiei ruse și Mitropolia Basarabiei, pe care rușii au desființat-o în 1812, când au anexat teritoriul de peste Prut. Multe parohii din Republica Moldova trec de la ruși la români, proces care s-a intensificat în ultima perioadă.

    România participă la a 14-a ediţie a Festivalului Filmului Francofon din Roma (7-14 martie), prin proiecţia filmului ‘Oameni de treabă’ (2022), în regia lui Paul Negoescu. Evenimentul va avea loc duminică, 10 martie, la sediul Institutului Francez – Centre Saint Louis. Iniţiativa este susţinută de Ambasada României în Republica Italiană şi Accademia di Romania in Roma, cu sprijinul Institutului Cultural Român.

    Prezenţa la Festivalul de la Roma se înscrie în seria de manifestări organizate pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Francofoniei.A 14-a ediţie a Festivalulului Filmului Francofon prezintă 16 filme de lung metraj, din care 13 în concurs, provenind din 14 ţări. Festivalul este organizat cu sprijinul reprezentanţelor diplomatice în Italia ale ţărilor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei și se va încheia cu decernarea de premii – Premiul Juriului şi Premiul Publicului.

  • Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Peste 100.000 de
    români stabiliţi în Spania vor avea drept de vot pentru alegerile municipale
    care se vor desfăşura în această ţară pe 28 mai,     a anunţat Oficiul pentru
    Recensământul Electoral spaniol, citat de agenţia EFE. Din totalul de 414.692
    de cetăţeni străini proveniţi din 29 de ţări care au drept de vot la acest
    scrutin, majoritatea sunt originari din statele UE, în frunte cu românii, care
    numără 113.492, urmaţi de italieni (66.492) şi de germani (41.630). Din ţările
    terţe vor avea drept de vot la aceste alegeri din Spania 49.903 de rezidenţi,
    din care 12.420 provin din statele latino-americane. Aproape 1,1 milioane de
    români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii,
    Securității Sociale și Migrației.






    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat, prin memorandum, o serie de decizii care vizează
    interconectarea reţelelor de gaze naturale şi energie electrică între România
    şi Republica Moldova    . Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a anunţat
    că vor fi extinse lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău prin
    construcţia unei conducte de transport gaze pe Centura Chişinăului. În
    privinţa energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor
    electro-energetice dintre România şi Republica Moldova prin investiţii de
    importanţă strategică, precum linia electrică aeriană de 400 KW Suceava-Bălţi
    sau extinderea staţiei dintre Suceava şi Bălţi cu interconexiuni de comunicaţii
    pe linie electrică pe direcţia Huşi – Cioara, a precizat Cărbunaru.
    Acesta a amintit de sprijinul acordat de România cetăţenilor din Republica
    Moldova pentru aprovizionarea cu gaze naturale şi energie în special în timpul
    iernii.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni şi Patriarhia Română au semnat un protocol prin
    care îşi vor coordona eforturile pentru derularea de proiecte şi acţiuni comune
    care să conducă la întărirea identităţii spirituale şi culturale a românilor
    din afara ţării.     Protocolul vizează proiecte educaţionale, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, susţinerea manifestărilor
    culturale destinate românilor de pretutindeni, proiecte privind construcţia,
    repararea, conservarea şi dotarea bisericilor românilor de pretutindeni,
    renovarea şi întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice,
    cimitire, precum şi construcţia, renovarea, întreţinerea şi dotarea
    bibliotecilor românilor din străinătate.

    De asemenea, se urmăreşte consolidarea
    rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi mânăstirilor
    ortodoxe româneşti din afara graniţelor şi a proiectelor promovate de DRP,
    inclusiv prin punerea la dispoziţie a spaţiilor folosite de parohiile
    româneşti, în special în zonele în care nu există misiuni diplomatice ale
    României. Se vor face, totodată, demersuri pentru desfăşurarea, în cadrul
    proiectului Şcoala de Duminică, a orelor de religie cu scopul de a familiariza
    copiii cu credinţa ortodoxă şi cu respectarea libertăţii religioase. DRP şi BOR
    urmează să sprijine prezenţa şi acţiunile parohiilor şi mănăstirilor ortodoxe româneşti
    în statele în care există comunităţi de români, să organizeze evenimente cu
    ocazia sărbătorilor, manifestări culturale şi biblioteci cu un fond de carte
    românească, în special literatură pentru copii şi manuale şcolare.




    Consulul general
    al României la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu, încurajează parteneriatele
    între unităţile de învăţământ din România şi cele din Ucraina.     Prezentă la
    Tulcea, la masa rotundă Limba română, blestem şi binecuvântare
    organizată cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Colegiului
    dobrogean Spiru Haret, aceasta a amintit că, în prezent, sistemul
    educaţional şi biserica din Ucraina trec printr-o perioadă dificilă. În
    cei aproape cinci ani de mandat, am avut posibilitatea să le simt trăirile,
    frustrările, bucuriile, lupta aceasta necontenită pentru limba maternă. Vă
    încurajez să le fiţi aproape prin contracte bilaterale, prin proiecte de
    cooperare transfrontalieră cu aceşti oameni, pentru că au nevoie de
    dumneavoastră. Trebuie să fiţi alături de comunitatea românească şi nu numai în
    contextul actual geopolitic, a declarat Stănculescu. La masa rotundă au
    participat şi reprezentanţi ai unor unităţi de învăţământ din Ucraina şi
    Republica Moldova, care au deplâns faptul că din ce în ce mai puţini elevi de liceu
    aleg specialitatea Limba şi literatura română. Totodată, directorul Colegiului
    Spiru Haret, Florin Anastasiu, a anunţat că şcoala pe care o
    conduce va semna două parteneriate de înfrăţire cu unităţi de învăţământ din
    Republica Moldova şi Ucraina.

  • Informaţii Patriarhia Română

    Informaţii Patriarhia Română

    Patriarhia Română cuprinde eparhii grupate în mitropolii, precum şi alte unităţi în interiorul sau în afara graniţelor României.


    În diaspora și comunitățile istorice regăsim:

    Mitropolia Ortodoxă Românã a Europei Occidentale și Meridionale;
    Mitropolia Ortodoxã Românã a Germaniei, Europei Centrale și de Nord;
    Mitropolia Ortodoxă Românã a Celor Douã Americi;
    Episcopia Daciei Felix, cu sediul în Vârșeț, Serbia;
    Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, cu sediul în Gyula, Ungaria;
    Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeelande, cu sediul în Melbourne, Australia;
    Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetu Marmației;
    Mitropolia Basarabiei, Autonomã și de Stil Vechi și Exarhat al Al Plaiurilor.

    Detalii complete despre organizarea administrativă a Bisericii Ortodoxe Române, aici: https://patriarhia.ro/organizarea-administrativa-763.html

  • Jurnal Românesc – 30.03.2021

    Jurnal Românesc – 30.03.2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a oferit medalia aniversară Centenarul Marii Uniri mai multor personalităţi ale vieţii culturale din Republica Moldova în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identităţii naţionale şi a răspândirii valorilor culturale româneşti. În total 20 de persoane au fost decorate, între care Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Nicolae Botgros, directorul artistic şi prim-dirijorul Orchestrei Naţionale de Muzică Populară Lăutarii, Nicolae Bulat, profesor, istoric şi scriitor, director al Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca, Alexandru Grecu, actor şi regizor, preşedintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, Gheorghe Cojocaru, istoric, director al Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. Medalia aniversară Centenarul Marii Uniri este oferită cu ocazia marcării Centenarului Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău, precum şi cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de relaţii diplomatice între România şi Republica Moldova.



    Un autocar cu peste 30 de cetăţeni români la bord a fost oprit de poliţiştii spanioli în apropiere de graniţa dintre Spania şi Franţa, după ce colegii lor francezi i-au alertat asupra faptului că pasagerii aveau rezultate false ale unor teste PCR pentru depistarea COVID-19. Potrivit site-ului elperiodico.com, citat de Agerpres, în urma verificărilor s-a constatat că românii aveau certificate false în care se menţiona că testele pentru infecţia cu SARS-CoV2 au fost efectuate în laboratoare din Spania. La rândul lor, francezii de la francebleu.fr scriu că în spatele acestei afaceri s-ar putea afla o reţea din Spania care se ocupă cu falsificarea pe scară extinsă a testelor PCR. Poliţiştii au contactat laboratoarele menţionate în documente, iar reprezentanţii acestora au confirmat faptul că înscrierile de pe testele PCR fie nu corespundeau emiţătorului, fie se regăseau în dreptul unei alte persoane. Românii în cauză au fost iniţial reţinuţi, dar eliberaţi după audieri. Poliţiştii spanioli au început o anchetă pentru a stabili cu exactitate faptele şi posibila implicare a altor persoane urmând ca autorităţile judiciare să se pronunţe în acest caz.



    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a participat la o reuniune de lucru cu reprezentanți ai Patriarhiei Române, ocazie cu care s-a discutat despre proiectele pe care cele două instituții urmează să le deruleze în beneficiul comunităților de români din străinătate. Departamentul transmite că Biserica Ortodoxă Română este fundamentală pentru românii din străinătate, în condiţiile în care parohiile de peste hotare ajută la păstrarea vie a tradițiilor românești și a limbii materne. DRP a mai anunţat că românii din diaspora pot să solicite audienţe pe site-ul instituţiei, dprp.gov.ro. Conaţionalii interesaţi trebuie să acceseze secţiunea Audienţe din meniul principal al site-ulului şi să completeze un formular care conţine atât date de contact, cât şi o scurtă descriere a problemelor cu care se confruntă. DRP precizează că audiențele au loc online, în fiecare marți, în intervalul orar 18.00 – 20.00, ora României.



    Dosarul multinaţional Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova a fost depus la UNESCO, pentru înscrierea în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial, a anunţat ministerul Culturii. Dosarul, întocmit cu participarea grupurilor naţionale de experţi de pe ambele maluri ale Prutului, cuprinde viabilitatea elementului şi prezintă răspândirea geografică a practicilor şi tehnicilor legate de coaserea şi purtarea cămăşilor cu altiţă. Sunt prezentate, totodată, etimologia cuvântului altiţă, diversitatea regională a elementului, cu menţionarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a modalităţilor de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice şi a cromaticii. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămăşii cu altiţă au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei şi au oferit detalii semnificative cu privire la existenţa vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămăşii cu altiţă pe teritoriul României şi în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune şi apartenenţă, precizează ministerul Culturii de la Bucureşti. Dosarul de candidatură fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care este programată în perioada noiembrie – decembrie 2022.


  • Jurnal românesc – 17.07.2018

    Jurnal românesc – 17.07.2018

    Patriarhia
    Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au semnat marţi, un nou
    protocol de colaborare. Acest document are în vedere o serie de proiecte,
    programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara
    graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase.
    Sunt reglementate, astfel, eforturile comune în beneficiul comunităţilor
    românilor de pretutindeni prin construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea
    bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor
    memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor. Păstrarea, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vor fi sprijinite prin
    organizarea în ţară şi în străinătate a unor manifestări culturale destinate
    românilor de pretutindeni, prin proiecte educaţionale, precum şi prin
    consolidarea rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi
    mânăstirilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării. În cadrul parohiilor
    ortodoxe româneşti vor fi organizate evenimente tradiţionale cu ocazia
    sărbătorilor, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii
    din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul
    proiectului ‘Şcoala de Duminică’, ore de religie având drept scop
    familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român
    şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase.


    Secretarul de
    stat Lilla Debelka a participat la ediția a III-a a proiectului transfrontalier
    Școala de vară dunăreană, care a avut ca temă Sărbătorirea Centenarului
    Marii Uniri’. Programul, organizat de Asociația Danubiana din Galați, își
    propune să faciliteze schimbul de experiență dintre profesorii din Ucraina și
    cei din România în vederea consolidării demersurilor de păstrare, perfecţionare şi promovare a limbii române în
    comunitățile românești din afara granițelor. Ajutorul dat de Guvern prin
    intermediul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sub forma celor 1.000
    de burse destinate elevilor de clasa a-I-a din Ucraina, precum și cele 300
    stagii de perfecționare destinate profesorilor pentru predarea limbii române în
    teritoriu reflectă atenția pe care o acordăm etnicilor noștri, a spus Lilla Debelka. Totodată, oficialul MRP
    i-a invitat pe toți cei prezenți la eveniment să promoveze concursul 100 de
    eseuri pentru 100 de ani, o inițiativă destinată copiilor și tinerilor care
    participă la taberele ARC, unul dintre cele mai ample proiecte ale ministerului.


    Din 13 iulie a intrat în vigoare Ordonanţa de
    Urgenţă nr. 63 privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi
    persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii. A
    fost instituit astfel un mecanism de stingere a datoriilor pe care le au către
    A.N.R.P. persoanele care au executat silit instituţia, iar ulterior instanţele
    au dispus reîntoarcerea sumelor. Aceste datorii se vor stinge prin compensare
    cu sumele pe care aceleaşi persoane le au de primit, prin A.N.R.P., de la
    bugetul de stat, în baza legilor restituirii proprietăţii. Persoanele care
    doresc să beneficieze de procedura compensării au la dispoziţie 90 de zile de
    la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pentru a depune cereri. În
    interesul persoanelor vizate de aceasta OUG, A.N.R.P. a stabilit o procedură
    simplificată de depunere şi soluţionare a cererilor. Recomandăm persoanelor
    care vor să solicite compensarea creanţelor să se prezinte personal sau prin mandatar
    legal şi să deţină asupra lor, după caz, documentele care atestă plata
    voluntară sau prin executare silită a unei părţi din suma datorată A.N.R.P.

  • Sfânta Lumină de la Ierusalim a sosit la Bucureşti

    Sfânta Lumină de la Ierusalim a sosit la Bucureşti

    Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă în ţară, sâmbătă seara, cu un avion special, de o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.



    Arhiepiscopul a menţionat că delegaţia BOR a fost primită de Teofil al III-lea al Ierusalimului şi al întregii Palestine, care a transmis un mesaj de binecuvântare şi un salut pentru Patriarhul Daniel şi credincioşilor români.



    El a mai declarat că la Ierusalim au fost prezenţi foarte mulţi români. “Români din ţară şi români din diaspora, români aflaţi în Israel, elevi, studenţi şi muncitori, cei din diferite ţări ale Europei şi chiar de dincolo de Ocean. Foarte mulţi români care vin, asemenea credincioşilor din vremea Mântuitorului, venind de departe pentru a fi prezenţi la Sărbătoarea Sfintelor Paşti sau la Marile Sărbători care-i aduceau aproape de Templul din Ierusalim, care era, de fapt, centrul vieţii religioase a poporului ales”, a spus arhiepiscopul.



    Patriarhul Daniel va oferi Lumina Sfântă clerului şi credincioşilor prezenţi la slujba de Înviere oficiată la Catedrala patriarhală, de la ora 24,00.



    Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi dusă cu trei avioane de mici dimensiuni la Iaşi, Sibiu, Cluj-Napoca, Satu Mare, Suceava, iar un elicopter va duce Lumina Învierii la Constanţa.



    Lumina Sfântă de la Ierusalim a coborât, sâmbătă, în jurul orei 14,15, fiind împărţită apoi credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea.



    Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşti la Ierusalim când, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 şi 14,30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se coboară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care în primele minute nu frige.

  • Jurnal românesc – 21.12.2017

    Jurnal românesc – 21.12.2017

    În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate
    ale Patriarhiei Române a fost oficiată, după Sfânta Liturghie, o slujbă de
    pomenire a eroilor care s-au jertfit în decembrie 1989. pentru libertatea, credinţa
    şi demnitatea poporului român. La Bucureşti, slujbe de pomenire au fost oficiate
    la troiţa din Cimitirul Eroilor Revoluţiei şi la troiţele de la Piaţa
    Universităţii. Zilele acestea, în toată ţara se desfăşoară manifestări
    comemorative în cinstea martirilor din decembrie 1989: simpozioane, expoziţii,
    mese rotunde şi concerte. Şi Parlamentul s-a reunit, în şedinţă solemnă,
    dedicată împlinirii a 28 de ani de la Revoluţia Română. Data de 21 decembrie
    1989 marchează începutul revoluţiei la Bucureşti.


    Potrivit prevederilor Legii Pensiilor, pensionarea anticipată se
    poate realiza cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de
    pensionare. Cuantumul pensiei anticipate se calculează în acelaşi mod în care
    se stabileşte şi pensia pentru limita de vârstă. Un lucru important este faptul
    că se interzice cumularea pensiei anticipate cu altă reducere reglementată de
    legea în vigoare, precum veniturile obţinute în calitatea de asigurat al
    sistemului de pensii publice. În momentul împlinirii vârstei necesare pentru
    acordarea pensiei standard, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în
    pensie pentru limită de vârstă.


    Societatea Națională de Medicina Familiei și Federația Națională a
    Patronatelor Medicilor de Familie protestează faţă de nerespectarea promisiunilor
    făcute de autorităţi privind creşterea finanţării asistenţei medicale primare
    şi debirocratizarea activităţii medicilor de familie. Astfel, începând cu 3
    ianuarie 2018, cabinetele de medicina familiei nu vor mai acorda servicii
    decontate de casele de asigurări de sănătate, ca urmare a nesemnării actelor
    adiționale de prelungire a contractelor de furnizare de servicii de asistență
    medicală primară încheiate cu casele de asigurări de sănătate județene. Cele
    două organizaţii profesionale ale medicilor de familie anunţă, într-un
    comunicat, că, la mai bine de o lună de când doctorii au protestat şi au fost
    chemaţi la negocieri de premierul Mihai Tudose, nu s-au rezolvat revendicările
    lor.


    Ministerul de Externe pune la dispoziţia cetăţenilor români care se
    deplasează în străinătate până la finalul anului Ghidul de călătorie pentru
    Sărbătorile de iarnă 2017. Materialul conţine recomandări utile în cazul
    călătoriilor în afara graniţelor României, precum şi un set de informaţii de
    interes pentru cele mai frecventate destinaţii turistice din această perioadă,
    respectiv Austria, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Ungaria.
    Cetăţenii români pot evita eventuale situaţii neplăcute ce pot apărea pe
    perioada vacanţei sau a concediului în străinătate consultând ghidul care a
    fost publicat pe pagina de internet a MAE, la rubrica Sfaturi de călătorie,
    secţiunea ‘Ghiduri de călătorie’, precum şi pe pagina de Facebook a
    Departamentului Consular. Ministerul reaminteşte, cu acest prilej, că cetăţenii
    români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte
    în siguranţă care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de
    alertare în cazul în care apar situaţii speciale în ţara în care aceştia se
    află.