Radio România Internațional

Tag: patrimoniul cultural european

  • Ştiinţa, inovarea şi patrimoniul cultural european

    Ştiinţa, inovarea şi patrimoniul cultural european

    Există legături între ştiinţă, inovare şi patrimoniul cultural european?
    Dincolo de faptul că ştiinţa şi inovarea au un rol important în ceea ce priveşte
    conservarea patrimoniului cultural, există multe alte conexiuni şi chiar
    interdependenţe. Aceasta ar fi una dintre concluziile conferinţei la nivel înalt
    Orizont 2020 organizată in această săptămână de Comisia Europeană, conferinţa
    care a avut ca temă inovarea şi patrimoniul cultural european. În Europa există
    aproape jumătate din siturile aflate pe lista patrimoniului cultural mondial
    UNESCO. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, peste 300 de mii de
    persoane sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural al Uniunii    , iar alte
    7,8 milioane de locuri de muncă în UE sunt legate indirect de patrimoniu, de
    exemplu în turism, interpretare şi securitate.


    Cercetarea şi inovarea
    pot oferi soluţii inteligente şi avansate din punct de vedere tehnologic la
    provocările cu care se confruntă Europa în încercarea de a proteja şi de a
    beneficia de patrimoniul său cultural. Oficialii europeni şi specialiştii
    consideră că ştiinţa, cercetarea, inovarea şi cultura pot aduce beneficii
    patrimoniului cultural. De exemplu, furnizarea accesului digital la siturile
    inaccesibile din punct de vedere fizic contribuie la conservarea unor
    artefacte. Un exemplu despre modul în care patrimoniul cultural poate schimba
    viitorul a fost dat de comisarul european responsabil cu cercetarea, ştiinţa şi
    inovarea, Carlos Moedas, care a menţionat-o pe o laureată al premiului Nobel
    pentru medicină care a descoperit, într-o scriere veche de două mii de ani,
    efectele curative ale unei plante care combate malaria. Plecând de la lucrarea
    unui grup de experţi intitulată Să punem moştenirea culturală să lucreze
    pentru Europa comisarul european Carlos Moedas a subliniat: Eu
    cred că noi vorbim astăzi exact despre modul în care aceste legături creează
    viitorul şi eu sunt foarte încrezător că se poate face legătura între vechi şi
    nou, între realitatea materială şi zona digitală şi despre cum interconectarea
    unor discipline ar putea schimba cu adevărat viitorul nostru.



    În perioada 2014-2020, UE doreşte să
    investească 500 milioane de euro în cercetare şi inovare privind patrimoniul
    cultural    , însă în perspectiva exerciţiului financiar multianual de după 2020,
    Comisia va prezenta o revizuire intitulată Inovare în cercetarea
    patrimoniului cultural. Revizuirea politicii este un element al aşa-numitului
    pilon de inovare al Anului european al patrimoniului cultural. Pilonul inovării
    constă în trei proiecte – întreprinse de Comisie împreună cu statele membre, cu
    Consiliul Europei şi cu universităţile europene – pentru a îmbunătăţi
    competenţele cetăţenilor europeni în ceea ce priveşte patrimoniul cultural,
    pentru a implica mai bine cetăţenii în luarea deciziilor cu privire la
    patrimoniul cultural şi pentru a promova rolul ştiinţei şi tehnologii în
    patrimoniul cultural.


  • Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural

    2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural, declarat printr-o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului European. In aprilie 2017, legislativul comunitar a aprobat un raport pe aceasta temă elaborat de eurodeputatul român Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din PE. Intr-un interviu pentru Radio România Internaţional, Mircea Diaconu a dat detalii despre desfăşurarea acestul an:


    “Derularea e în cursul anului 2018 ceea ce înseamnă un fel de expunere, expoziţie, etalare a ceea ce consideră statul membru respectiv că îl reprezintă, îl identifică, pe patrimoniu şi folosind patrimoniul său, cu tenta identităţii naţionale, primordial, în libertate absolută, şi în acest puzzle euroepan va fi promovat, fiecare stat membru ce face, ce va expune. Acest an este ofertant, mai ales pentru România care are foarte multe lucruri nespuse, neştiute despre sine. Cred că e un moment extrem de important pentru noi. Poate izbutim să facem acest gen de pas, să ne aşezăm faţă în faţă cu celelate state, cu ceva în mâna, cu ceva pe masă care înseamnă patrimoniu, înseamnă istorie, înseamnă cultură, ceva cu care suntem competitivi şi măcar în acest domeniu am putea fi percepuţi ca o mare naţiune, printre cele mai puternice naţiuni cultural, vorbind, din Europa”.



    Programul se desfăşoară sub sloganul “Patrimoniul nostru, la confluenţa dintre trecut şi viitor” şi reprezintă o excelentă oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu comun. Pe parcursul acestui an vor fi organizate evenimente, campanii de informare, educare şi sensibilizare, care să-i determine pe cetăţeni să se implice în acţiuni de protejare a patrimoniului cultural. CE, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO şi alţi parteneri, va derula 10 proiecte cu impact pe termen lung.



    Se vor desfăşura activităţi în şcoli, de căutare a unor soluţii inovatoare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau de combatere a traficului de bunuri culturale. Obiectivul este de a contribui la declanşarea unei schimbări reale în modul în care ne apreciem, ne protejăm şi ne promovăm patrimoniul, astfel încât acesta an să aducă beneficii pe termen lung cetăţenilor. Anul European al Patrimoniului Cultural are un buget alocat de 8 milioane euro.



    Patrimoniul cultural include monumente, situri, tradiţii, cunoştinţe şi forme de expresie ale creativităţii umane transmise de la o generaţie la alta, precum şi colecţii păstrate şi gestionate în muzee, biblioteci şi arhive. Cu 453 de situri înscrise, Europa reuneşte aproximativ jumătate din monumentele înscrise pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.