Radio România Internațional

Tag: patrimoniul mondial UNESCO

  • Atracții turistice în județul Harghita

    Atracții turistice în județul Harghita

    Ne îndreptăm azi către estul
    Transilvaniei și ne oprim în județul Harghita. Este o destinație cu peisaje
    surprinzătoare și cu atracții turistice inedite, potrivită în special pentru
    familiile cu copii. Vom vorbi despre Lacul Roșu, unul dintre cele mai frumoase
    din România, despre salina Praid, dar și despre monumente istorice. Toate
    acestea vă vor asigura o vacanță de vis, fie că veți alege să petreceți în
    județul Harghita doar câteva zile sau un sejur prelungit. Károly Szabó,
    directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitare Harghita. Județul Harghita este o zonă muntoasă, cu peisaje foarte frumoase, cu
    un teritoriu de 6600 de km pătrați. Veți găsi la noi o climă montană, temperat
    continentală. Avem atât peisaje cât și obiective turistice unice în Europa: cum
    ar fi lacul Sfânta Ana sau Salina Praid. Însă, la fel de faimoase sunt și Lacul
    Roșu, Cheile Bicazului, Băile Tușnad, Șumuleu Ciuc, stațiunea Borsec sau
    ceramica din Corund. Aceste zone sunt dezvoltate din punct de vedere turistic
    și primesc anual sute de mii de turiști. Însă există și zone care se dezvoltă
    foarte frumos în ultima vreme, cum ar fi Toplița, Zetea sau Ordoheiu Secuiesc.


    Stațiunea Băile Tușnad este
    supranumită Mica Elveție. Apele termale cu conținut bogat de minerale,
    climatul, frumusețea naturii, sunt numai câțiva factori cu efect terapeutic
    pentru tratarea afecțiunilor cardiace, cardiovasculare, digestive, intestinale,
    motorii și endocrine. Attila Pilbath, manager al destinației de ecoturism Băile
    Tușnad. În Stațiunea Băile Tușnad, aș recomanda peisajul frumos și ariile
    protejate, însuși motivul pentru care ne-am hotărât să certificăm destinația ca
    fiind ecoturistică. Aici avem lacul Sfânta Ana, singurul lac de origine
    vulcanică din sud-estul Europei. Tot aici se pot întâlni multe plante endemice,
    insectivore, care atrag turiștii. Avem poteci tematice, iar apele și mofetele
    reprezintă un punct forte pentru zonă. Sunt multe posibilități de cazare și de
    recreere. Aș menționa ștrandul mezotermal, care a fost reamenajat și reintrodus
    în circuitul turistic nu de mult timp, prin investiții europene. În prezent,
    este la standarde internaționale. În vecinătate, avem rezervația naturală
    Tinovul Mohoș. Spre aceasta, există o potecă tematică ușor accesibilă.
    Stațiunea Băile Tușnad este faimoasă și datorită populației mari de urși, care
    se plimbă, uneori, și ziua în preajma
    stațiunii. Însă îi putem vedea și în observatoare amenajate, în siguranță,
    însoțiți de un ghid.


    Nu în ultimul rând, pârtia de schi
    Tușnad este relativ nouă și este recomandata schiorilor începători, deoarece
    are un grad scăzut de dificultate. Pârtia are o lungime de 500 m și este dotata
    cu teleschi și tunuri de zăpada. Ne continuăm călătoria în județul Harghita,
    alături de Károly Szabó, directorul executiv al Asociației de Dezvoltare
    Intercomunitare Harghita. La Salina Praid merg anual peste cinci,
    șase sute de mii de turiști. Este o întreagă construcție din sare. Imaginați-vă
    că veți ajunge într-o catedrală de câteva sute de km pătrați, cu o înălțime de
    o sută de metri, unde totul, de la ziduri, până la tavan, este din sare. Pe de
    altă parte zona Lacul Roșu și Cheile Bicazului oferă o priveliște superbă cu
    râuri repezi care străpung munții. Zona Harghita are 82% o populație de
    minoritate maghiară, așadar, o zonă culturală etnică unică în România, unde
    porturile, mâncarea și obiceiurile sunt mai diferite. Turismul istoric poate fi
    practicat cu succes. Avem temple și biserici pe care le recomandăm spre a fi
    vizitate. De exemplu, biserica fortificată din Dârjiu, care este obiectiv
    UNESCO. De asemenea, Șumuleu Ciuc este o zonă foarte importantă din punct de
    vedere religios, unde a ajuns chiar și Sanctitatea Sa Papa Francisc, în 2019.
    În județ există cam 600 de unități clasificate de cazare, iar, câteodată, în
    sezon, acestea se dovedesc a fi insuficiente.


    Iubitorii de adrenalină pot încerca
    pistele de bob de vară. În Harghita veți găsi două astfel de instalații. Una în
    Borsec, alta în Lunca de Sus. Despre acestea, dar și despre alte obiective
    puteți afla descărcând aplicația pentru dispozitive mobile Visit Harghita sau
    accesând site-ul cu același nume. Károly Szabó, directorul executiv al
    Asociației de Dezvoltare Intercomunitare Harghita. Brandul cu care
    promovăm zona este Visit Harghita. Pe site-ul nostru visitharghita.com sunt
    menționate toate obiectivele pe care noi le considerăm importante pentru
    turiști, dar și meșteșugarii. Sunt meserii care se practică și în ziua de azi
    și puteți vedea fierari, olari, dar veți găsi și rețete culinare care numai în
    zona Harghitei se mai prepară. Kurtos Kalacs este un cozonac special, un brand
    cunoscut deja în toată lumea. Județul Harghita este mai retras, pentru familii,
    unde domină liniștea. Totuși, există câteva evenimente de anvergură. De
    exemplu, la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc se adună anual trei, patru sute de
    mii de oameni. De asemenea, la Festivalul Tusványos sunt zeci de mii de participanți.


    Asociația de Dezvoltare
    Intercomunitară Harghita este fondată de comunitățile locale și are multe
    proiecte în plan. Károly Szabó, director executiv. Avem 45 de primării
    care sunt membre, iar acestea susțin turismul. Deși am trecut printr-o perioadă
    atipică, am lansat inițiativa family friendly, prin care am certificat 52 de
    unități de cazare și de restaurante care intră în această categorie. Mai există
    proiectul Via Maria, un drum de pelerinaj care pornește din Austria și ajunge
    la Șumuleu Ciuc, dar și în Piatra Neamț și Bucovina. Are 1400 de km și dorim
    să-l extindem. Totodată, am început să lucrăm și cu ghizii locali, pentru care
    a fost un an greu. N-au mai avut autocare de turiști, dar i-am convins să
    încărcăm programele lor pe site-ul nostru, așa că pe visitharghita.com găsiți
    96 de programe cu descriere, cu fotografii, cu prețuri și numere de telefon,
    astfel încât turiștii să poată alege.


    În Harghita, nu ratați o vizită nici
    la Mini Transylvania Park. Va fi o experiență deosebită. Scopul parcului este
    de a prezenta diversitatea arhitecturală a Transilvaniei multiculturale pe
    machete, afișând cele mai importante clădiri ale tuturor națiunilor din
    regiune. Multe dintre clădirile expuse fac parte din Patrimoniul Mondial
    UNESCO. Iată, așadar, o destinație potrivită pentru toată lumea, în orice
    anotimp.

  • Sighişoara

    Sighişoara

    Astăzi vă invităm să vizităm Sighişoara, oraş aflat în inima Transilvaniei
    şi inclus în ghidurile turistice printre destinaţiile ce nu trebuie ratate. Cetatea
    Sighișoarei sau Schasburg a fost inclusă încă din 1999 în Patrimoniul Mondial
    UNESCO, fiind una dintre puținele cetăți locuite din Europa și o atracție a
    turiștilor străini care vizitează România. Denumite după vechile bresle, Turnul
    Tăbăcarilor, Turnul Cositorilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor,
    Turnul Tăbăcarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor
    şi Turnul Fierarilor au fiecare poveşti frumoase care abia aşteaptă să fie
    descoperite.


    Costin Ion Corboianu ghid şi operator de turism, a povestit: Turnul cositorarilor este cel mai vechi turn din cetate, care se
    păstrează de la 1390. Pe vremuri erau 14 turnuri legate între ele cu acest drum
    de servitute, pe unde patrulau soldaţii sau mercenarii, cei care aveau rolul de
    a păzi cetatea şi sub drumul de servitute, în acele locuri sub formă de arcadă
    ei îşi păstrau alimentele sau armamentul.


    Dar parfumul vremurilor trecute fiind bine întreţinut, aici se recomandă o
    vizită la pas. Ne enumeră o serie de tentaţii Costin Ion Corboianu, ghid şi
    operator de turism: Să vizitezi Sighişoara, aşa, la pas, fără
    să forţezi nota începând cu muzeul, să iei masa, fiindcă aici se mănâncă foarte
    bine, se zice că este una dintre cele mai bune cofetării din Transilvania, o
    parte din produse sunt făcute de saşi. De exemplu, celebra Lichiu, a lor.
    (n.r.Hencleș sau Lichiu, o prăjitură săsească cu multe ouă şi smântână, cu
    prune și griș). Poţi să închiriezi haine de epocă şi să faci o plimbare în
    cetate în haine de epocă. La pivniţă, poţi să te duci să bei un vin bun, o
    ţuică bună. Sighişoara oferă foarte multe lucruri. Este un oraş viu în
    permanenţă.


    Principalul monument al cetății Sighișoara este Turnul cu ceas, de 64 de
    metri înălțime, construit din piatră de râu și cu pereți groși de 2,30 m. În
    incinta turnului a fost amenajat, în anul 1899, Muzeul de Istorie al orașului. La
    primul nivel, se află o expoziţie de arheologie, la etajul doi una de farmacie
    medievală, iar în fosta cameră a primarului, de la etajul trei, e astăzi
    amenajată o expoziţie de mobilier medieval în diferite stiluri. La etajul patru
    găsim o expoziţie specială dedicată breslelor sighişorene. Ultimul nivel al
    turnului este un balcon deschis, de unde se deschide o panoramă deosebită
    asupra orașului. În vârf există o giruetă, un cocoș meteorologic, care anunţă
    schimbările de vreme. De asemenea, există doi toboșari care bat ora exactă, iar
    anumite figurine au rol simbolic. Apar astfel, Justiția, călăul, Pacea, iar
    câteva își modifică poziția dimineața la ora șase și la seara, la aceeași oră.
    De asemenea, figurinele reprezentând zilele săptămânii își schimbă poziția la
    miezul nopții.


    Merită menţionat faptul că actualul mecanism al ceasului datează din 1906. Ceasul
    are un mecanism electric şi este întreţinut de o familie de ceasornicari. Vara
    ceasul are o abatere de un minut pe săptămână.


    Costin Ion Corboianu, ghid şi operator de turism, a precizat: Turnul cu ceas, muzeu, se vizitează în 3-4 ore, depinde de pasiunea
    fiecăruia. Aici se găsesc lucruri foarte interesante. După care Biserica din Deal,
    pentru care se urcă, iar acolo o oră sau chiar mai mult se vizitează cimitirul
    unde sunt nişte lucruri excepţionale. După reforma lui Martin Luther, între
    acele 95 de teze, una din ele era cea prin care în bisericile catolice să nu se
    mai îngroape mai marii oraşului, judele, primarul şamd. Şi asta pentru că
    biserica, fiind pe structură de piatră, nu permitea îngroparea la mai mare
    adâncime de un metru şi era un focar de infecţie. El a decis ca pietrele
    funerare să fie luate şi osemintele să fie luate şi înmormântate în cimitir. Aici
    o parte din pietrele funerare sunt în cimitir.



    Biserica din Deal şi Biserica Mănăstirii sunt
    biserici construite în stil gotic, cu o vechime de peste 800 de ani. Ele
    aparțin comunității germane a orașului, dar, din cauza scăderii numărului de
    etnici germani, aceste biserici au fost transformate în timpul sezonului
    turistic în muzee. Se vizitează zilnic, iar duminica, dimineața, se oficiază
    slujbe. Drumul spre cele două biserici, vă poartă paşii pe Scara Acoperită sau
    Scara Școlarilor. Treptele din piatră sunt acoperite de o construcție din lemn,
    ce creează un tunel.

  • Dişcl’idearea a sezonlui România-Franţa

    Dişcl’idearea a sezonlui România-Franţa

    Sezonlu România – Franţa 2019 s-discl’isi, Bucureşti, sum semnul Notre-Dame. Preşedittele Klaus Iohannis zbură tră foculu cari asparsi ună parti a cunascutăl’ei catedrală di Paris, sumliniindali că easti un fanico cari şocă şi adusi mari chindit. Aesta cu ahât ma multu cu cât easti zborlu di un monument aflat tru patrimoniul mondial UNESCO pi cari Franţa lu durusi tra cultura universală şi pi cari îl păstrează ca tezaur a umanitatil’ei şi a spiritualitatil’ei europene. Andamusi, expoziţii, festivaluri şi concerte va s-ţănăchiro di patru meşi tru dzăţ di căsăbadz dit România tru arada a sezonlui România-Franţa. Evenimentul, a curi disvarteari s-fati tru idyiul chiro cu Președitția ali României la Consiliul UE, easti ună probă excelentă a potenţialului creativ a artiştilor români, ama şi a dialogului cultural anamisa di ateali două stati – spusi Klaus Iohannis, cari căndăsi guvernul s-inveastească tru cultură tra s-ndrupască creatorl’i român’i. Şeflu a statlui cundil’e că sezonlu va s-armână un reper importantu tra bana artistică şi tra instituţiile di cultură dit Franţa şi dit România. Proiectul scoati tru videala, tutunăoară, ună nauă perspectivă tru una Europă aflată tru alăxeri.




    Ia ţi spusi Klaus Iohannis:“Sezonlu easti expresia îmbărţitată a valorlor politiţi comune pi cari li au Franţa şi România. Easti expresia a succeslui tru arada a parteneriatlui a nostru strategic şi a efortului a nostru tra anvartusearea a proiectului european cari ari unâ ahândoasă ananghi di agiutorlu ali Românie şi al societatil’ei româneşti ca stat şi societate acutotalui pro-europene tru aestă parte a uniunil’ei.” Ambasadoarea ali Franţă la Bucureşti, Michele Ramis, a cundil’e că văsilia a l’ei ndreadzi tră prima oară sezonlu deadun cu un altu stat membru ali UE, iara aestă yilipseasti multu ghini specificlu a ligăturăl’ei anamisa di România şi Franţa.




    Tru arada a lui, ministrul român di resortu, Daniel Breaz, yilipsi aspecti ligati di ligătura culturală anamisa di aţeali dauă văsilii. Ia ţi spusi Daniel Breaz: “Cultura română easti purtătoari di suţăl’e şi di viţinată, duţi cu iia andamusi fundamentale, dialoguri, fructificări şi migraţii a valorlor artistice, paradigme di analta vidzută şi pisti tuti un protocol interior a bunăl’ei aşezari tru mira işişi europeană. Dit viţinatili constante, elevante şi nidănăsiti di fluxul ali istorie, cultura ali Franţă armâne pi hiotea a chirolui prit bărnuri urnechi, yilie şi un soţu pi calea a lungă a românilor, limba franceză hiinda secole arada limba călăuzitoari tra elitili a văsiliil’ei a noastre.” Sezonlu Franţa-România, fu organizat dit 28 di brumar până pi 5 di april tru cama di 100 di căsabadz dit Hexagon și avu un succes babageanu, francezii aflara diznău România şi artiştii a aiştei. Evenimentul ari scupolu s-nvărtuseadză ligăturli economice, științifice, culturale şi di societate cari li adună stog ateali dauă văsilii.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Sighişoara

    Sighişoara

    Ne îndreptăm azi spre
    străduţele înguste ale unei cetăţi transilvănene, ridicată în secolul al
    XII-lea. Sighişoara a mai fost denumită şi Perla Transilvaniei. Prima
    atestare documentară a acesteia este din 1280, însă există dovezi că zona a
    fost locuită de 4.000 de ani. Cetatea a avut marea şansă ca, în perioada
    avântului industrial din România regimului comunist, să fie ocolită, blocurile
    de locuinţe fiind construite la baza cetăţii. De altfel, Sighişoara a fost
    inclusă încă de acum 19 ani în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar de 731 de ani,
    de când a fost întemeiată, în cetate încă locuiesc familii.


    Este singura cetate
    medievală locuită din România şi din sud-estul Europei, confirmă Dorin Stanciu,
    toboşarul fortăreţei, care îi întâmpină zilnic pe turişti. Dorin ne-a vorbit în
    special despre multele evenimente care au loc aici. Sighişoara se află în
    patrimoniul UNESCO din 1999 şi are cele mai multe activităţi din an. Sunt
    foarte multe festivaluri deja cunoscute în lume, nu numai în România. Cel mai
    important şi un brand al nostru este Festivalul de Artă Medievală. Însă ne
    mândrim şi cu festivalul intercultural ProEtnica, în cadrul căruia se întâlnesc
    toate minorităţile din România, în număr de 20. Acestea fac paradă cu portul
    lor popular şi cântă în limba lor. Turismul cultural este bine reprezentat la
    Sighişoara. Trebuie menţionate şi Târgul de Crăciun, Zilele Oraşului
    Sighişoara. De asemenea, în piaţa cetăţii, de un an, avem un trenuleţ medieval
    care animă extraordinar atmosfera. Începând de anul acesta, turiştii primesc
    căşti în care aud istoria locului. Din trenuleţ se văd oraşul de jos, casele
    săseşti, şi se ascultă istoria saşilor din Transilvania şi din Sighişoara.


    În Sighişoara veţi rămâne
    cu siguranţă impresionaţi de Scara Acoperită sau Scara Şcolarilor, cum i se mai
    spune, care face legătura între cetate şi şcoala situată pe un platou mai
    înalt. Treptele din piatră pe care veţi urca în partea de sus a cetăţii sunt
    acoperite de o construcţie din lemn, astfel că aspectul general este acela al
    unui tunel. Ele erau destinate şcolarilor, în timpul iernii. La început, în
    1662, când a fost construită, scara avea nici mai mult, nici mai puţin, de 300
    de trepte. În anul 1849, în urma modificărilor, au rămas doar 175. Urcuşul în
    sine este destul de dificil, întrucât treptele sunt destul de abrupte, însă, de
    sus, puteţi fotografia întreagă zonă a Sighişoarei.


    Conform statisticilor,
    cei mai mulţi turişti vin din Europa occidentală, Israel şi din America de
    nord. Sunt cuceriţi de atmosfera pe care o regăsesc în orice parte a anului,
    dar impresionaţi şi de primire, spune Dorin Stanciu, toboşarul cetăţii
    medievale. Este singurul loc din România în care
    publicul e salutat în 60 de limbi, din partea primăriei Sighişoara. Este inedit
    ce facem, iar cu experienţa mea de doar 15 ani am învăţat că este cel mai
    important să mulţumim turiştilor. Sighişoara arată foarte bine, îşi păstrează
    aspectul de Ev Mediu, se lucrează deja la infrastructură. În prezent, am depus
    documentaţie la Ministerul Culturii şi vrem să obţinem fonduri pentru
    reabilitarea a 930 de metri a cetăţii, a celor nouă turnuri de apărare şi a
    celor 160 de case refăcute după marele incendiu din aprilie 1676.


    Pentru o listă
    actualizată a evenimentelor care au loc în cetate puteţi accesa portalul
    municipalităţii. De asemenea, ar trebui să ştiţi că, deseori, locurile de
    cazare s-au dovedit a fi insuficiente în preajma evenimentelor importante.
    Aşadar, vizita va trebui planificată din timp.

  • Roșia Montană, în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO (YouTube)

    Roșia Montană, în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO (YouTube)

    Peisajului cultural minier Roșia Montană a fost înscris în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Puteţi vedea Roşia Montană în filmul semnat de Camelia Popa. Fotografiile au fost realizate de Eugen Cojocariu şi Ştefan Baciu.