Radio România Internațional

Tag: Patrimoniul UNESCO

  • România, mai prezentă în patrimoniul UNESCO

    România, mai prezentă în patrimoniul UNESCO

    Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi în România şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia au primit acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerate astfel unele dintre cele mai notabile exemple de artă publică ale secolului al XX-lea.

     

    Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, micul oraş din sud-vestul României, cuprinzând patru lucrări – ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ – a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi.

     

    Cele patru lucrări au fost realizate în anii 1937-1938, ca un omagiu adus soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial. Aceste ansamble sculpturale aliniate pe o axă de 1,5 km lungime de-a lungul Bulevarului Eroilor din Târgu Jiu sunt unele dintre puţinele lucrări ale lui marelui sculptor care se  află în România.

     

    “Recunoaşterea acordată ne obligă să protejăm ansamblul monumental, să-l păstrăm intact pentru generaţiile viitoare şi pentru memoria culturală a umanităţii”, a apreciat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

     

    Al doilea dosar admis este cel al liniei de fortificații romane (limes) ridicate de-a lungul frontierei nordice a provinciei Dacia, care numără 277 de situri din 16 județe. Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepţională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman şi cuprinde atât sectoare terestre, cât şi fluviale.

     

    Constantin Brâncuşi s-a născut în micul sat Hobiţa din județul Gorj, dar a trăit la Paris cea mai mare parte a vieţii. A ajuns în capitala Franței în 1904, după o călătorie lungă de 18 luni şi, în cele din urmă, a lucrat sub conducerea marelui  sculptor Auguste Rodin. A părăsit atelierul lui însă în 1907 spunând că “nimic nu creşte sub copaci mari” şi a devenit unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX. Şi-a lăsat moştenire atelierul şi o parte din arta sa statului francez după moartea sa, în 1957. A dorit să-şi lase lucrările României, dar guvernul comunist de atunci a refuzat oferta.

     

    În 2023, oraşul Timişoara din vestul României a organizat prima expoziţie retrospectivă a lucrărilor artistului care a avut loc în ţara sa natală în mai bine de 50 de ani. O expoziţie completă separată Brancuşi s-a încheiat luna aceasta și la Centrul Pompidou din Paris.

     

     Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu Deltei Dunării (1991) şi continuată apoi cu Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).

  • Morile de apă de la Rudăria, unice în Europa de Est

    Morile de apă de la Rudăria, unice în Europa de Est

    În sud-vestul României, în județul Caraș-Severin, se află cel mai mare parc mulinologic din sud-estul Europei. Este un parc de mori de apă inclus în patrimoniul UNESCO și restaurat la începutul anilor 2000 de Muzeul Astra din Sibiu, din fonduri europene. Dacă în perioada interbelică existau 48 de mori de apă, după al Doilea Război Mondial, mai mult de jumătate au fost distruse. Astfel, în prezent, mai există 22, toate funcționale.Acestea sunt în proprietatea câtorva familii din comună și macină făină de peste un secol.



    Am aflat de la Ion Voinea, din cadrul Direcției de patrimoniu a județuluiCaraș-Severin, că fiecare moară are un nume. Așadar, vă puteți fotografia cu Îndărătnica dintre râuri, Moara din țarină, cu Popascu sau cu Moara de la tunel. Denumirile vin fie de la porecle ale familiilor din sat, fie sunt inspirate din legendele locului.



    Ținutul morilor de apă este un sit foarte interesant din Valea Almăjului, din județul Caraș-Severin. Pe Valea Rudăriei, încă din 1241, a început construcția acestor mori. În 1772, au fost consemnate opt, iar în 1874, erau deja 51. Datorită inundațiilor produse de-a lungul timpului, au mai rămas 22 de mori. Morile acestea sunt construite din lemn, sunt de dimensiuni reduse și au ca scop măcinarea cerealelor recoltate de locuitorii din comuna Eftimie Murgu. Sunt încă funcționaleși macină în jur de 130-140 de kilograme de făină în 24 de ore. Localnicii au exploatat la maximum avantajele terenului, corectând aspectele dezavantajoase prin străpungeri în tunele, în stâncă, prin acumulări în spatele unor baraje. Instalarea morilor s-a făcut pe ambele maluri ale pârâului Rudăria. Numele de Rudăria provine de la ocupația locuitorilor: prelucrarea lemnului. Locuitorii acestor zone au fost secole la rând lucrători în lemn.



    În Valea Almăjului, din păcate, sunt puține pensiuni. Numărul locurilor este limitat, așadar, dacă doriți să vă cazați chiar în apropierea vestitelor mori, va trebui să vă faceți rezervarea din timp. Însă merită, după cum aflăm de la Ion Voinea, din cadrul Direcției de patrimoniu a județuluiCaraș-Severin.



    Valea Almăjului este o zonă extraordinară din punct de vedere turistic. Face legătura cu Cheile Nerei. Acestea sunt cele mai lungi și cele mai sălbatice chei din România, cu o lungime de 22 de km.În privința gastronomiei, fiecare localitate oferă ceva tradițional. În zona Almăjului, vi se oferă mămăligă cu brânză. Însă e o brânză de munte care se găsește numai în zona noastră. De asemenea, se prepară mâncăruri extraordinare la ceaun. Valea Almăjului se poate vizita pe tot parcursul anului. Drumurile sunt excelente la ora actuală. Se intră dinspre E70 spre localitatea Bozovici circa 70 de km, iar dinspre Anina-Oravița, pe DN57B, spre Eftimie Murgu, zona Văii Almăjului.



    Nu ratați în zonă și o călătorie cu trenul, pe cea mai veche cale ferată montană de pe teritoriul României și a doua cale ferată montană de pe continentul european. Traseul este supranumit Semmeringul bănățean datorită asemănării dintre acesta și calea ferată Semmering din Austria. A fost dată în folosință în anul 1863, iar ruta are o lungime de 34 de kilometri, o diferență de nivel de 337 metri, 14 tuneluri si zece viaducte.







  • Jurnal Românesc – 28.07.2021

    Jurnal Românesc – 28.07.2021

    Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în Lista
    Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Decizia a fost luată la
    a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial care are loc în China şi se
    desfăşoară online în perioada 16 – 31 iulie. Fostele mine romane de aur de la
    Roşia Montană reprezintă complexul minier roman cel mai important, mai
    extins şi mai variat din lume, a transmis UNESCO. Preşedintele Klaus Iohannis
    a salutat decizia forului internaţional şi a arătat că acum Roşia Montană
    trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin
    dezvoltarea durabilă a zonei. La rândul său, ambasadorul României la
    UNESCO, Simona Miculescu, afirmă că înscrierea Peisajului cultural minier Roşia
    Montană în Lista Patrimoniului Mondial chiar în ziua în care România
    aniversează 65 de ani de la aderarea la această organizaţie reprezintă o dublă
    sărbătoare.

    Pe de altă parte, compania canadiană Gabriel Resources deţine din
    1999 o concesiune minieră în zonă şi şi-a propus extragerea a 300 de tone de
    aur şi 1.600 de tone de argint prin utilizarea unor cantităţi mari de cianură.
    După ce ani de-a rândul nu a primit acordul de începere efectivă a exploatării,
    compania a trimis în judecată statul român la tribunalul special al Băncii
    Mondiale de la Washington şi cere suma de 5,75 de miliarde de dolari, ca urmare
    a blocării investiţiei ce ar fi trebuit să fie cea mai mare exploatare a
    aurului din Europa. Verdictul este aşteptat în 2022, însă, potrivit agenţiei
    France Presse, compania nu exclude lansarea unei noi acţiuni în justiţie în
    urmă includerii sitului în lista UNESCO, care închide uşa oricăror viitoare
    exploatări.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îi sfătuieşte pe cei
    care se întorc în ţară să completeze digital declarația COVID-19 solicitată de
    Direcţia de Sănătate Publică pentru a evita cozile care se formează la punctele
    de trecere a frontierei. Instituţia arată că, în urma completării online a documentului,
    solicitantul va primi un cod QR care conține toate informațiile necesare şi
    care va putea fi scanat la frontieră. DRP precizează însă că, momentan, această
    facilitate este valabilă doar în Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti. Cei
    interesaţi pot găsi formularul la adresa chestionar.stsisp.ro. Creatorii
    aplicaţiei, start-up-ul Citizen Next, îi avertizează pe oameni să completeze
    formularul cu date reale, deoarece declarația pe proprie răspundere va fi
    ulterior verificată de autoritățile competente.




    Compania SelfPay vrea să instaleze automate de plată în ţările cu
    comunităţi importante de români, precum Spania, Italia, Franţa şi Irlanda,
    pentru a le oferi acestora o alternativă la transferul de bani. Anunţul a fost
    făcut de directorul general al societăţii Adrian Badea după ce obligaţiunile
    emise de SelfPay au fost listate pentru tranzacţionare la Bursa de Valori
    Bucureşti. (…) căutăm să servim comunitatea de români în primă fază,
    români care lucrează şi produc venituri în afara ţării şi care considerăm că
    vor găsi utile staţiile de plată pentru toate nevoie lor de plată de acasă,
    precum taxe, impozite, facturi şi aşa mai departe, a declarat Badea.
    Acesta a mai arătat că ţinteşte inclusiv populaţia din ţările respective şi că
    vor fi adăugate noi servicii, precum un mobile wallet, care va oferi
    posibilitatea alimentării pe loc a cardurilor bancare, indiferent de banca
    emitentă, de la orice staţie de plată.




    Liga Studenţilor Români din Străinătate, filiala Italia, organizează
    pe 29 iulie, de la ora 18.00, cel de-al treilea eveniment din cadrul
    proiectului său IDEEuropa – Discuţii despre Europa de mâine.
    Mediul, biodiversitatea şi viitorul ecosistemelor vor fi subiectele pe care
    preşedintele Societăţii Române de Sălbăticie, expertul zoolog Alexandru Bulacu,
    şi medicul veterinar Alex Cristian Moza le vor dezbate într-o întâlnire
    moderată de coordonatorul LSRS Italia, Fabiola Gîrneaţă. Conferinţa, organizată
    cu patronajul Ambasadei României la Roma, se va desfăşura pe platforma Zoom şi
    va fi transmisă pe paginile de Facebook şi Instagram ale LSRS Italia. Cei
    interesaţi să participe se pot înregistra pe pagina de Facebook a organizaţiei.
    Seria de evenimente IDEEuropa are loc în contextul Conferinţei privind viitorul
    Europei, o iniţiativă lansată de Parlamentul European, Consiliu şi Comisia
    Europeană cu scopul de a contura direcţia pe care Europa o va lua în viitor.


  • Maluri de Prut

    Maluri de Prut

    Rezervația
    Prutul de Jos din Republica Moldova înscrisă în patrimoniul UNESCO e supranumită anticamera Deltei Dunării și are
    o istorie unică în Europa. Pe malul râului, descoperim legende și profiluri
    umane povestite de Silvia Știrbeț, primarul localității Văleni cu populație 100% românească.


  • Legea turismului, în Parlament

    Legea turismului, în Parlament

    În ultimele decenii, a devenit un loc comun
    constatarea că România are un potenţial turistic generos, dar insuficient şi
    inabil exploatat. Delta Dunării, un ecosistem unic în Europa, inclus în
    patrimoniul universal UNESCO, staţiunile montane de pe Valea Prahovei şi
    cele estivale de pe Litoralul Mării Negre, mănăstirile medievale ortodoxe din Bucovina sau Oltenia, bisericile fortificate saxone din
    Transilvania sunt tot atâtea destinaţii turistice consacrate. Şi
    totuşi, România încasează din turism mult mai puţin decât, de pildă, Ungaria sau
    Bulgaria vecine, state sensibil mai mici.

    Printre explicaţiile identificate,
    deopotrivă, de specialişti şi de public figurează promovarea externă
    insuficientă, lipsa unei reţele coerente de autostrăzi, multe hoteluri
    nemodernizate, serviciile mediocre, evaziunea fiscală cândva generalizată. Pe 24 aprilie, Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat un nou proiect de act normativ în domeniu, care a trecut, deja, prin
    adoptare tacită, de Senat şi intră pe agenda Camerei Deputaţilor.

    Ministrul Turismului, Bogdan Trif, a explicat, la Radio România, că proiectul de lege cuprinde toate actele
    normative care au fost emise în ultimii ani şi care reglementează activitatea
    în domeniu. Una dintre mizele majore e descentralizarea. Aceasta prevede transferul în competența autorităților locale a
    clasificării unităților de cazare, omologării pârtiilor și traseelor turistice,
    autorizării plajelor, avizării documentațiilor pentru construcții sau atestării de ghizi. Mutarea deciziei la nivel judeţean diminuează foarte mult costurile -
    susţine ministrul Trif.

    Noua lege prevede şi informatizarea integrală a
    sistemului, care va oferi o radiografie exactă şi rapidă a industriei turistice
    şi le va permite operatorilor să-şi adapteze strategiile. Apar, de asemenea, noi metode de control, graţie
    cărora inspectorii din minister vor putea face verificări fără să-şi decline
    identitatea, pozând în simpli turişti şi împărtăşind experienţele acestora.

    Preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Călin Ile, crede că
    elaborarea noii legi a turismului reprezintă un moment istoric. El a salutat
    introducerea anterioară a voucherelor de vacanţă, acordate salariaţilor
    bugetari din România pentru destinaţii interne, precum şi reducerea
    fiscalităţii în domeniu la numai cinci procente. România a devenit mult mai atractivă
    pentru investitori, apetitul investitorilor în turism a crescut     – susţine
    Călin Ile. Cu un optimism pe care, ceva mai prudenţi, nu i-l împărtăşesc toţi
    colegii de breaslă, acest reprezentant al patronatului din domeniu conchide că
    e posibil să trecem de la celebra frază: ‘România are potenţial în turism’ la
    fraza: ‘România are rezultate în turism’.

  • Obiectivele României pentru summitul NATO

    Obiectivele României pentru summitul NATO

    Pe 11 şi 12 iulie, la
    Bruxelles este programat summitul Alianţei Nord-Atlantice.     Este motivul pentru care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit, la Bucureşti,
    pentru a analiza şi aproba obiectivele României la apropiata reuniune la nivel
    înalt. Summitul – se arată într-un comunicat al preşedinţiei – va reprezenta o
    oportunitate de exprimare concretă a unităţii şi solidarităţii aliate,
    respectiv a hotărârii transatlantice în faţa ameninţărilor globale sporite.


    Din
    perspectivă românească, reuniunea de la Bruxelles va avea o importanţă deosebită, dorindu-se ca proiectele
    de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe flancul Estic al NATO să
    avanseze, în paralel cu asigurarea unui climat de stabilitate în vecinătatea
    estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre. Tot în cadrul şedinţei CSAT de la
    Bucureşti au fost aprobate forţele armate care vor putea fi puse la dispoziţie
    pentru participarea, anul viitor, la misiuni şi operaţiuni în afara
    teritoriului statului român. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt în creştere
    cu peste 11 procente. Astfel, Armata României va fi prezentă la misiuni externe
    cu un efectiv de 2.098 de militari şi civili, iar Ministerul de Interne cu 932
    de militari şi poliţişti    .


    Fără legătură cu summitul aliat din 11 – 12 iulie,
    dar cu impact major asupra existenţei însăşi a unei zone istorice a României,
    pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a figurat şi subiectul ‘Roşia Montană‘. Ministrul Culturii
    i-a informat pe membrii Consiliului cu privire la stadiul includerii peisajului
    cultural minier din Munţii Apuseni în lista Patrimoniului Mondial al UNESCO    .
    Administraţia Prezidenţială precizează că subiectul Roşia Montană, ca parte a
    patrimoniului cultural naţional şi universal, a fost permanent în atenţia
    preşedintelui Klaus Iohannis, atât din punct de vedere cultural, cât şi sub
    aspect social. În baza cadrului legal existent, Executivul dispune de
    instrumentele şi instituţiile abilitate pentru a gestiona întregul proces de
    includere a Roşiei Montane pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. De aceea,
    în baza prevederilor legale, membrii CSAT au luat act de informarea făcută de
    către ministrul Culturii, urmând ca problematica să fie gestionată, în
    continuare, de Guvern.


    Să amintim, pe scurt, că demersurile de includere a
    Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO merg în paralel cu procesul dintre România
    şi compania canadiană Gabriel Resources, care ar fi vrut să exploateze
    zăcămintele aurifere din zonă prin folosirea de cianuri. Cum proiectul a fost
    blocat, canadienii cer, acum, despăgubiri de peste 4 miliarde de dolari. Pentru
    foarte mulţi români, vestigiile de mii de ani din zonă, extrem de bine păstrate,
    unice în lume, depășesc, ca valoare, aurul din adâncuri. Ar fi vorba despre circa
    300 de tone. Li s-ar adăuga 1.600 de tone argint, plus zăcăminte de minereuri
    rare.