Radio România Internațional

Tag: Paul Bere

  • Des monoplaces Formule 1 – réalisées à Cluj

    Des monoplaces Formule 1 – réalisées à Cluj

    Plusieurs dizaines de professeurs et d’étudiants, du département d’ingénierie de la fabrication de l’Université technique de Cluj-Napoca, ont travaillé 5 mois durant à la création d’une monoplace Formule 1, commandée par une compagnie allemande. C’est grâce au chercheur Paul Bere de l’Université susmentionnée que le projet est arrivé à Cluj. Docteur en matériaux composites, Paul Bere travaille depuis l’an 2000 dans le domaine des sports automobiles. Tout d’abord en Formule 3, puis en Formule 2 — les courses du Mans, et finalement en Formule 1. Il a aussi fait un stage en Allemagne, dans le cadre d’une bourse post-doctorale. Paul a commencé par réparer de petites pièces détachées et réaliser des éléments simples, nécessaires à la construction des monoplaces de Formule 1. Au bout d’un certain temps, il est parvenu à convaincre une compagnie allemande du domaine à commander une monoplace à l’Université technique de Cluj Napoca. Le véhicule, fabriqué en matériaux composites, a une puissance de 650 chevaux et coûte près de 5 millions d’euros. Comment la collaboration avec la compagnie allemande se déroule-t-elle ?



    Paul Bere répond : « A présent, il s’agit de beaucoup de travail et de passion pour résoudre les problèmes technologiques. J’y suis habitué. Dans une première étape, au moment où j’ai commencé le projet, j’étais très enthousiaste, je prenais tout le temps des photos. Maintenant c’est de la routine. L’effort est immense, on ne se permet pas de faire des erreurs ».



    14 monoplaces ont été réalisées à l’Université technique de Cluj, dont la dernière en date a été envoyé en Allemagne, en avril dernier. C’est là qu’elle fut équipée d’un moteur, d’une installation électrique et de freins. La raison pour laquelle on connaît peu de choses sur les monoplaces de Cluj, c’est la confidentialité du travail, explique Paul Bere : « Des idées issues de la voiture réalisée à Cluj ont déjà été reprises par d’autres équipes. Il suffit de voir une photo pour que quelqu’un prenne les devants. »


    Les Allemands ont choisi de fabriquer les monoplaces à Cluj, en raison des équipements de dernière génération qui s’y trouvent et qui permettent une fabrication rapide des pièces très compliquées. Paul Bere: « Tous ceux qui commandent des pièces en matériaux composites veulent obtenir les repères très vite. Il s’agit d’habitude de personnes très aisées et très impatientes, prêtes à payer quoi que ce soit pour un résultat rapide et concret. Bien que cela ne soit pas possible, nos recherches nous permettent pourtant d’avancer à grands pas vers des technologies modernes, de prototypage rapide censé diminuer le délai de fabrication des repères. On se sert d’un logiciel de dessein AutoCad ou Katia pour obtenir des esquisses à base desquelles les outillages fabriqueront rapidement des pièces solides. Le repère physique est obtenu par une procédure similaire à celle d’une imprimante 3d: les matériaux plastiques ou le métal sont appliqués par couches successives, jusqu’à l’obtention de la pièce solide. En fait plusieurs technologies sont à mettre en place avant de vérifier les repères en matériaux polycomposites, respectivement renforcés de fibres de carbone ou de kevlar ou d’autres fibres de dernière génération. »



    La réalisation des monoplaces de Formule 1 a été une occasion extraordinaire pour les chercheurs et étudiants roumains d’étudier l’utilisation des matériaux composites, voire de breveter quelques inventions. Paul Bere affirme que les matériaux composites peuvent être utilisés dans des domaines très importants : « Les matériaux composites, on peut les utiliser partout : dans le bâtiment par exemple, les objets sanitaires qui étaient en fonte jusqu’il y a quelques dizaines d’années ; à présent les matériaux métalliques se voient petit à petit remplacer par les composites dans tous les domaines : dans l’aérospatial ou dans la F1 ou la médecine. A l’heure actuelle, il m’est très facile de parler de la formule 1. J’ai vu très bien à quoi rime tout cela et le travail dans ce domaine est énorme. Pourtant, je pense qu’on devrait faire des progrès plus importants dans des domaines tels la médecine, puisque la souffrance humaine est prioritaire. C’est vers la médecine que seront ciblés tous nos efforts. On envisage de faire des pas importants dans cette direction, peut-être pas si spectaculaires que la réalisation d’une monoplace, mais une prothèse pour un enfant est toujours plus importante qu’un jouet offert à des gens aisés. »



    Ces dernier temps, de plus en plus de chercheurs roumains se trouvent sous le feu des projecteurs. Leur discours de révolte contre les conditions dures de travail est en train de changer. Très appréciés à l’étranger, ils réussissent à attirer du financement pour mettre en place des projets dans les Universités roumaines. Paul Bere : « Le principe qui me guide est le suivant : si l’on veut obtenir quelque chose, il faut faire des petits pas, chaque jour. Les résultats qui s’engrangent jettent les bases d’un développement harmonieux. Puisque bien des chercheurs roumains sont habitués à vivre et à évoluer dans des conditions d’austérité, ils parviennent à résoudre les problèmes tout seuls et avec un minimum de moyens. A mon avis, cette débrouillardise est une des raisons pour lesquelles ils sont fort appréciés à l’étranger.» (trad. : Alexandra Pop, Ioana Stancescu)



  • O maşină românească în Formula 1

    O maşină românească în Formula 1

    Zece profesori şi studenţi din departamentul Ingineria Fabricaţiei al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca au lucrat timp de cinci luni la realizarea unui monopost de Formula 1, comandat de o firmă din Germania. Paul Bere este cercetătorul de la UTCN care a adus proiectul la Cluj. Doctor în materiale compozite, Paul Bere a început să lucreze în anul 2000 în lumea sporturilor cu motor. A început cu Formula 3, apoi a avansat la Formula 2, cursele Le Mans şi în final, Formula 1. A făcut un stagiu de pregătire în cadrul unei burse postdoctorale în Germania, şi acum este angajat al Universităţii Tehnice din Cluj. După ce o vreme a reparat mici piese şi a realizat elemente simple, necesare pentru construcţia monoposturilor de formula1, Paul Bere a convins o firmă germană din domeniu să comande de la universitatea clujeană un monopost. Bolidul de 650 de cai-putere, construit din materiale compozite valorează aproximativ 5 milioane de euro. L-am întrebat pe Paul Bere cum e să lucrezi pentru companiile de la Formula 1.



    Pentru mine e doar muncă acum, multă pasiune pentru a rezolva situaţiile tehnologice. Sunt obişnuit cu aşa ceva. În faza iniţială, când am început să lucrez cu ei eram foarte entuziast, făceam fotografii peste tot, după aceea a devenit o rutină. E foarte multă muncă, nu poţi să-ţi permiţi să greşeşti, nu ţi se dă şansa să greşeşti a doua oară.”



    14 monoposturi au fost realizate la Universitatea Tehnică din Cluj. Ultimul monopost a fost trimis în Germania la mijlocul lunii aprilie, pentru a fi dotat cu motor, instalaţie electrică şi de frânare. Motivul pentru care nu s-a vorbit foarte mult despre aceste monoposturi este că echipa clujeană lucrează în condiţii de maximă confidenţialitate, spune Paul Bere: Dintr-o simplă maşină de formula 1 realizată la Cluj, deja sunt idei care s-au transpus în cadrul altor echipe. E destul să vezi o fotografie sau să prinzi o idee şi cineva să ţi-o ia înainte.”



    Germanii au ales să fabrice aici monoposturile pentru că Universitatea este dotată cu echipamente de ultimă generaţie, capabile să fabrice rapid piese foarte complicate, mi-a explicat Paul Bere. “Toată lumea care îţi comandă piese din materiale compozite vrea ca reperele să fie realizate foarte repede, în special oamenii care comandă aşa ceva sunt oameni cu bani. Ei sunt foarte nerăbdători, ei vor să plătească acum şi să fie gata tot acum. Bineînţeles că nu se poate, dar cercetările noastre ne împing spre tehnologii moderne, de prototipare rapidă care ne ajută să scurtăm timpul de fabricaţie a acestor repere. Instalaţiile primesc un desen CAD sau un desen de piesă solidă, sau în programul Katia, iar pe baza acestor desene maşinile realizează într-un timp foarte scurt piese solide, practic realizează reperul fizic prin depunderi de straturi de materiale plastice sau de metal, ca la o imprimantă 3D. Sunt mai multe tehnologii care se pot aplica după care reperele se verifică şi se construiesc matriţe pentru realizarea reperelor din materiale compozite polimerice, respectiv materiale armate cu fibre speciale, de carbon de kevlar sau alte fibre mai noi.”



    Construirea monoposturilor a fost un prilej extraordinar pentru cercetătorii şi studenţii români să studieze aplicaţiile materialelor compozite şi chiar să breveteze câteva invenţii. Paul Bere spune că materialele compozite au aplicaţii în domenii diverse, de mare importanţă.



    Peste tot se găsesc aplicaţii. În construcţii, chiar la obiectele sanitare care în urmă cu câţiva zeci de ani erau din fontă, acum materialele metalice încet-încet se înlocuiesc, toate realizându-se din materiale compozite, până la domeniile de vârf, cum ar fi domeniul aerospaţial sau formula 1 sau medicină. Pentru mine acum poate e uşor să vorbesc de formula 1. Am fost, am văzut ce e acolo şi vă spun că e multă muncă. Poate că totuşi contribuţii importante ar trebui realizate în domeniul medicinei unde suferinţa omului nu se compară cu nimic. În domeniul ăsta o să ne îndreptăm atenţia. Pot să vă zic că în domeniul medical o să avem realizări importante, poate că nu aşa de spectaculoase ca o maşină de formula 1 dar…când poţi să realizezi o proteză pentru un copil deja e altă situaţie decât să oferi unor oameni cu bani jucării adevărate.”



    În ultima vreme, tot mai mulţi cercetători români sunt puşi în lumina reflectoarelor. Discursul lor, de obicei de revoltă cauzată de condiţiile în care trebuie să muncească, a început să se schimbe. Paul Bere spune că există motive pentru care românii sunt foarte apreciaţi în străinătate şi când se întorc în Universităţile care le sunt Alma Mater, aduc cu ei proiecte de cercetare şi finanţări importante.



    Principiul pe care mă bazez eu este că, dacă vrei să ai ceva, trebuie să îţi faci, pas cu pas, în fiecare zi câte puţin. Se adună şi pui bazele solide ale unei dezvoltări armonioase. Cercetătorii români, mulţi dintre ei sunt obişnuiţi să crească şi să trăiască în condiţii de austeritate şi din cauza asta multe probleme le rezolvă singuri sau în condiţii minime. De aceea cred că sunt şi foarte apreciaţi în exterior, mulţi dintre ei pot să se descurce cu lucruri minime.”