Tag: Paul Brummel

  • Préparatifs en vue de la présidence roumaine du Conseil de l’UE

    Préparatifs en vue de la présidence roumaine du Conseil de l’UE

    Chacun des pays qui assure, six mois durant, la présidence tournante du Conseil de l’UE, veut prouver qu’il est un membre digne de confiance de l’Europe communautaire, qu’il traite avec sérieux et professionnalisme la mission qui lui a été dévolue et qu’il a voix au chapitre. La Roumanie se prépare à prendre les rênes du Conseil, entre le 1er janvier et le 30 juin 2019. Voici ce que déclarait à ce propos le ministre roumain délégué aux Affaires étrangères, Victor Negrescu: Nous allons prendre le relais à la tête du Conseil de l’UE, cette institution qui a pour mission de représenter le point de vue des Etats membres dans les rapports avec les autres institutions. Et là je me réfère à la Commission européenne et au Parlement européen. La Roumanie devra donc présider les réunions de cette institution et générer un consensus, lequel constituera pratiquement la position des Etats en rapport avec les autres institutions dans le processus décisionnel.

    La période pendant laquelle la Roumanie assumera la présidence du Conseil de l’UE sera extrêmement importante pour l’avenir du bloc communautaire. Ce sera le moment de l’agenda stratégique pour l’intervalle 2019-2024, avec un accent particulier sur le budget et les politiques communautaires générales, mais aussi des questions relevant de la migration et de la sécurité. En plus, la présidence roumaine du Conseil de l’UE sera ciblée sur le citoyen, a précisé le ministre Victor Negrescu.

    Selon la Roumanie, il est plus que jamais nécessaire de mettre en place des politiques qui intéressent les habitants du vieux continent, souligne Victor Negrescu: Les politiques européennes les plus attendues par les citoyens relèvent de domaines qui ne rentrent pas tout à fait dans son champ de compétence. Les ressortissants européens, où qu’ils se trouvent sur le vieux continent, s’attendent à ce que cette entité et les décideurs mettent en place des mesures dans les secteurs de l’Education, de la Santé ou de la Sécurité.

    Pourtant, l’événement le plus important qui va marquer la période pendant laquelle s’étalera la présidence roumaine du Conseil de l’UE sera le Brexit. Plus de trois millions de ressortissants des 27 Etats de l’UE sont établis au Royaume-Uni et plus d’un million de Britanniques vivent dans un autre pays membre. Voilà pourquoi tous attendent impatiemment voir ce qui se passera après la sortie de Londres de l’Union. Se référant strictement aux rapports bilatéraux, l’ambassadeur britannique à Bucarest, Paul Brummel, a assuré que le Brexit ne changerait pas fondamentalement le quotidien des Britanniques vivant en Roumanie ni celui des Roumains du Royaume-Uni. Paul Brummel pense aussi que les deux pays doivent poursuivre leur partenariat et renforcer la coopération dans les domaines militaire, commercial ou scientifique. (Trad. Mariana Tudose)

  • Pregătiri pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE

    Pregătiri pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE

    Fiecare stat care se află, prin
    rotaţie, timp de şase luni, în fruntea Consiliului Uniunii Europene vrea să
    demonstreze că este un membru de încredere ce tratează cu seriozitate şi
    profesionalism misiunea care îi revine, dar şi că are voce în plan european.
    Este şi intenţia României, care este în grafic cu pregătirile în vederea preluării
    preşedinţiei Consiliului în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, preşedinţie despre
    care ministrul delegat pentru Afaceri europene, Victor Negrescu, a precizat: Vom deţine preşedinţia unei instituţii a UE, care se numeşte Consiliul
    UE. Această instituţie are ca menire să reprezinte punctul de vedere al
    statelor membre în raport cu celelalte instituţii, mă refer aici la Comisia
    Europeană şi Parlamentul European. În consecinţă, rolul României va fi să
    prezideze reuniunile la nivelul acestei instituţii a Consiliului UE, să
    genereze un consens şi practic acel consens să fie punctul de vedere al
    statelor în raport cu celelalte instituţii în procesul decizional european.

    Perioada în care România va deţine această preşedinţie va fi una extrem de
    importantă pentru viitorul blocului comunitar: va fi jalonată de agenda
    strategică din perioada 2019-2024, cu accent pe buget şi politicile generale
    comunitare, de situaţia imigraţiei sau a securităţii. Totodată, a spus ministrul
    Victor Negrescu, preşedinţia românească a Consiliului UE ar urma să fie una
    axată pe cetăţean, iar mesajul României către comunitatea europeană ar putea fi
    acela că este nevoie acum, mai mult ca oricând, de politici de interes pentru cei
    care populează bătrânul continent.

    Victor Negrescu: Cele mai aşteptate politici europene de către cetăţeni sunt politicile
    în domenii, culmea, unde Europa nu are atât de multă competenţă. Cetăţenii
    europeni, oriunde se află ei în Europa, se aşteaptă de la această entitate şi
    de la decidenţi să vină cu măsuri în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii,
    în domeniul securităţii.

    Dar, poate, mai important decât orice este că, în
    perioada în care România va deţine preşedinţia Consiliului, Marea Britanie va
    ieşi din Uniunea Europeană
    . Or, în condiţiile în care în Marea Britanie trăiesc
    aproximativ 3 milioane de cetăţeni ai Uniunii, iar în cele 27 de state care vor
    rămâne în UE trăiesc 1 milion de britanici, cu toţii aşteaptă cu interes să
    vadă ce se va întâmpla odată cu definitivarea Brexitului.

    Referindu-se strict
    la relaţia bilaterală, ambasadorul britanic la Bucureşti, Paul Brummel, a dat,deja, asigurări
    că acesta nu va schimba fundamental viaţa zilnică a cetăţenilor britanici care
    trăiesc în România sau cea a românilor care îşi duc viaţa în Marea Britanie. El
    crede că România şi Marea Britanie trebuie să îşi continue parteneriatul şi să
    îşi consolideze cooperarea în domeniile militar, comercial sau ştiinţific.

  • Nachrichten 04.02.2018

    Nachrichten 04.02.2018

    Bukarest: Die Nationale Prognosekommission hat das BIP-Wachstum von 5,5% auf 6,1% nach oben revidiert. Der Konsum soll um 6,3% steigen. In den nächsten drei Jahren erwartet man, dass der Konsum der Haushalte langsamer wachsen wird, für 2021 rechnet man mit 4,9 %. Die Europäische Kommission sieht für das Jahr 2018 eine Wirtschaftsankurbelung von 4,4% voraus, similar mit den Prognosen des IWFs. Die gleiche steigende Tendenz wird auch von der Weltbank und von der Europäischen Bank für Wiederaufbau und Entwicklung angegeben.




    Bukarest: Der Botschafter Großbritanniens in Bukarest Paul Brummel ist der Meinung, dass die Präsenz der ständigen NATO-Schiffsgruppierungen in Constanţa ein kräftiges Sicherheitszeichen für die Verkehrsfreiheit im Schwarzen Meer darstelle. Die britischen Militärs sichern zusammen mit den rumänischen Kollegen die Sicherheit Europas, sowie die Sicherheit der Alliierten. Brummell fügte hinzu, 2017 sei in der Geschichte der Beziehungen zwischen Rumänien und Großbritannien im Verteidigungsbereich ein sehr intensives Jahr gewesen. Paul Brummel erwähnte die zwei Stationierungen des Zerstörers Duncan in Constanţa, die Anwesendheit der vier Typhoon-Flugzeuge beim Stützpunkt Mihail Kogălniceanu, sowie die Teilnahme von tausend britischen Soldaten an gemeinsamen militärischen Übungen.




    Bukarest:. Der rumänische Verteidigungsminister Mihai Fifor unternimmt am Montag
    auf Einladung seines moldawischen Gegenübers Eugen Sturza einen offiziellen
    Chişinăubesuch. Fifor wird von dem
    Generalstabchef, dem General Nicolae
    Ciucă, begleitet. Angegangen werden Themen wie die Sicherheit in der Region,
    die bilaterale Zusammenarbeit im Bereich Verteidigung, besonders die
    gemeinsamen Projekte für die Fortsetzung der europäischen und euroatlantischen
    Richtungen der Moldaurepublik. Zuvor
    hatte Fifor erklärt, die rumänischen Seestreitkräfte werden im Jahre 2018
    modernisiert und neu ausgestattet. Am
    Mittwoch soll der Regierung das Projekt für den Ankauf von vier
    multifunktionalen Korvetten vorgestellt wedren. Die zwei Fregatten der
    rumänischen Seestreitkräfte sollen ebenfalls modernisiert werden.

  • February 4, 2018

    February 4, 2018

    NAVY – The Romanian Defense Minister Mihai Fifor has said that the modernisation of the country’s Naval Forces can no longer be postponed, and the equipping programmes start from the negotiable condition that the state-of-the-art technology is manufactured in Romania. Previously, Mihai Fifor said that 2018 would be a year devoted to the equipping of the Romanian Naval Forces. Fifor also said that a project would be presented at Wednesday’s government meeting, regarding the purchase of four multifunctional corvettes. The contract could be signed until the end of the year, and the corvettes are to be produced in Romania. The Naval Forces’ two frigates will also be upgraded.



    COOPERATION – The British Ambassador in Bucharest, Paul Brummel, says that the presence in Constanta, in south-eastern Romania, of the Standing NATO Maritime Groups, that also include two British ships, sends a strong safety signal for navigation on the Black Sea. The British military are supporting their Romanian colleagues in guaranteeing the security of Europe and its allies, the British Ambassador also said. Brummel has pointed out that 2017 was the most intense year in the history of the Romanian-British defense cooperation. He also mentioned the two visits of the “Duncan” destroyer to Constanta, the dispatch at the Mihail Kogalniceanu air base of four Typhoon aircraft, to contribute to the security of NATO’s airspace, and the participation of one thousand British military in Romanian-British joint military drills.



    COMMEMORATION — The memory of the great Romanian politician Iuliu Maniu, is today honoured in his native village, Badacin, in Salaj county, north-western Romania. A series of commemorative events are held in Badacin, which are also part of a public campaign of raising funds for the refurbishment of the Iuliu Maniu Memorial Huse. Commemoration events to mark 65 years since the death Iuliu Maniu started on Saturday at the Memorial to the Victims of Communism and to Resistance in Sighet (northwestern Romania). The political personality of the leader of the National Peasant Party, who was Romania’s prime minister in the interwar period and also a member of the Romanian Academy, was evoked in a number of speeches and papers presented during the events. An activist for union, a promoter of democratic principles and an adversary of Communism and Nazism, Iuliu Maniu was arrested in 1947 by the regime instated by the Soviet occupation and died in 1953 at the age of 80 in the Sighet prison, where most of the former Democratic dignitaries were detained.




    CHEVRON – The American oil company Chevron will pay to the National Agency for Mineral Resources in Romania around 74 million dollars following the annulment of three oil concession agreements without observing the financial obligations stipulated by the oil law, the Romanian government announced Saturday in a press release. The decision was made by the International Court of Arbitration, a branch of the International Chamber of Commerce based in Paris, which was asked to solve the conflict between Chevron and Romania’s National Agency for Mineral Resources. In 2011, the two sides concluded three concession agreements for exploitation, development and exploration in certain areas in southeastern Romania, which three years later Chevron decided to terminate.




    TENNIS — The Romanian men’s tennis team leads Luxembourg, 2-1, after the pair Florin Mergea/Horia Tecău defeated Ugo Nastasi/Christophe Tholl, 6-0 6-1, in the first round of Europe/ Africa Zone Group II of the Davis Cup. In the last two singles’ matches Copil will play against Nastasi and Frunza against Tholl. In the first singles match on Saturday Ugo Nastasi of Luxembourg defeated the Romanian tennis player Nicolae Frunza 7-6, 1-6, 6-3. In the second match, Marius Copil defeated Christhope Tholl 6-3, 6-2. The Davis Cup matches unfold according to the new format announced by the International Tennis Federation with matches consisting of maximum 3 sets being played for two days not three, as has happened so far. Romania was demoted last year to Group I for the first time after 1993, after it lost the match against Israel 0-5. detained. (Translated by Elena Enache)




  • Jurnal românesc – 06.09.2017

    Jurnal românesc – 06.09.2017

    O delegaţie formată
    din experţi români, însoţită de ambasadorul României în Finlanda, Răzvan
    Rotundu, îi va vizita, pe 19 septembrie, pe cei doi copii ai doctorului de
    origine română Camelia Smicală, aflaţi, în prezent, în custodia serviciilor
    sociale finlandeze, informează Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
    Precizarea este făcută în contextul în care ministrul de resort, Andreea
    Păstîrnac, s-a aflat zilele acestea într-o vizită de lucru în Finlanda. Un
    subiect important aflat pe agenda de lucru a ministrului a fost situaţia celor
    doi copii. Oficialii români şi finlandezi au convenit cu privire la
    constituirea unui grup de experţi români din care să facă parte reprezentanţi
    ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
    Drepturilor Copilului şi Adopţie şi organizarea imediată a unei sesiuni de
    consultare româno – finlandeze pe tema sistemului de protecţie a minorilor. Totodată,
    s-a pus accent pe accesul copiilor la resurse care permit menţinerea
    identităţii culturale, lingvistice şi spirituale româneşti. Cei doi copii, care
    au dublă cetățenie, au fost preluați de către autoritățile finlandeze în urmă
    cu doi ani, după ce soţul finlandez a reclamat-o pe fosta soţie că intenţionează
    să plece, alături de copii, în România. Mama acestora a cerut în mai multe
    rânduri sprijinul autorităților române pentru ca fiul și fiica ei să revină în custodia
    sa. Ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Paivi Pohjanheimo, a dat asigurări că autorităţile finlandeze sunt
    preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru toţi copiii şi a
    apreciat că încrederea reciprocă între cele două state este de ajuns pentru
    rezolvarea acestei situaţii.


    Ambasadorul
    Marii Britanii în România, Paul Brummel, a discutat, miercuri, la solicitarea
    sa, cu ministrul Tudorel Toader, despre modificările la legile justiţiei. El a apreciat
    că aceste schimbări legislative ar trebui să aibă ca scop întărirea luptei
    anti-corupţie şi a statului de drept. Cei doi au discutat şi despre colaborarea
    bilaterală în domeniul justiției civile. Ambasadorul a spus că Marea Britanie
    vrea continuarea colaborării în privința luptei împotriva traficului de ființe
    umane şi a adăugat că, după ieșirea Marii Britanii din UE, se dorește
    continuarea colaborării în domeniul juridic civil cu toate țările din Uniune,
    inclusiv cu România. Marţi, Tudorel Toader a discutat cu ambasadorul SUA la
    Bucureşti, Hans Klemm, întâlnirea având loc după ce Ambasada americană şi-a
    manifestat îngrijorarea faţă de independenţa sistemului judiciar din România,
    în urma modificărilor formulate de ministrul Toader. Virulent criticat de
    opoziţie, societatea civilă şi presa, proiectul lui stipulează, între altele,
    că preşedintele ţării nu va mai numi şefii DNA şi DIICOT, prevede trecerea
    Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei sau majorarea vechimii pentru
    promovarea magistraţilor. La începutul anului, incercarea Guvernului de a modifica,
    prin ordonanţă de urgenţă, codurile penale, a scos în stradă, la Bucureşti, în
    provincie şi în diaspora, sute de mii de români.


    PACT pentru
    România propune ca la referendumul anunțat de președintele PSD, Liviu Dragnea,
    pentru modificarea Constituției în vederea redefinirii familiei să mai fie
    adăugată o întrebare. Aceasta ar trebui, potrivit PACT, să privească limitarea
    imunității parlamentarilor doar la declarații politice, prin eliminarea
    prevederii constituționale care stipulează necesitatea încuviințării Camerei
    din care parlamentarii fac parte. PACT este o platformă civică și politică de
    centru-dreapta, care încurajează implicarea cetățenilor din țară și din
    diaspora în deciziile comunităților lor și promovează libertatea economică,
    dezvoltarea regională și consolidarea democrației românești în NATO și UE.