În noaptea de 31 decembrie 2024 spre 1 ianuarie 2025 şi în ziua de Anul Nou, să înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu (Te-Deum) pentru binefacerile primite de la El în anul care a trecut şi să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună şi folositoare din anul în care intrăm – mai îndeamnă Patriarhul. La ultimul recensământ al populației și locuințelor din România, din 2021, apartenența confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente. 85,3% dintre acestea sunt de religie ortodoxă. S-au declarat fără religie sau atei ori agnostici 0,9% dintre recenzați.
Un român din regiunea Cernăuţi, care s-a aflat mai bine de un an în prima linie a frontului pentru apărarea Ucrainei invadate de trupele ruse, povesteşte, pentru trimisul special al agenției române de stat AGERPRES, momentele de coşmar prin care a trecut în timpul războiului. Adrian Medvedi, care a împlinit, de curând, 43 de ani, a luptat la Harkov şi Kupiansk, acolo unde, mărturiseşte el, a trăit ‘cea mai neagră perioadă’ din viaţa lui. S-a înrolat, voluntar, în armata ucraineană încă din prima zi a războiului. Lucra la Primăria Herţa, ca şef al Secţiei de cultură, naţionalităţi şi religie. Pe 24 februarie 2022, când fiul său i-a spus că armata rusă a invadat Ucraina, a plecat direct la comisariatul militar şi s-a înrolat. Militarul din Herţa a fost nevoit să se întoarcă acasă din cauza unor probleme de sănătate. Are dureri mari de coloană vertebrală şi orice zi petrecută pe front ar fi însemnat o agravare a bolii. S-a întors ca funcţionar la Primăria Herţa, dar este oricând dispus să plece pe front contra rușilor. Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea în nordul Bucovinei, în nordul și sudul Basarabiei și în Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.
Institutul Cultural Român ‘Titu Maiorescu’ din Berlin încheie seria de manifestări dedicate aniversării a 35 de ani de la Revoluţia română anticomunistă cu proiecţia filmului ‘Anul Nou care n-a fost’, regizat de Bogdan Mureșanu. E unul dintre cele mai premiate şi discutate filme româneşti ale anului 2024 și prezintă viaţa a şase personaje, ale căror destine se intersectează într-o singură zi, în preajma Revoluţiei din 1989.
Asociaţia Internaţională de Înot în Ape Îngheţate (International Ice Swimming Association, IISA) l-a inclus pe înotătorul Paul Georgescu în grupul celebrităţilor din lume care promovează acest sport extrem. El devine, astfel, primul român care intră în ‘Panteonul’ asociaţiei internaţionale. Diploma care-i atestă calităţile de sportiv şi promotor al disciplinei i se va acorda oficial în timpul festivităţii de închidere a Campionatului mondial de înot în ape îngheţate din Molveno, Italia, care se va desfăşura anul viitor, în perioada 13-18 ianuarie. Paul Georgescu este primul înotător român care a parcurs o milă într-un bazin cu apa la o temperatură mai mică de 5 grade Celsius, pe 4 februarie 2019, a fost campion mondial la proba de 500 de metri liber la Campionatul din Murmansk, pe 18 martie 2019, a fost primul sportiv din lume care a înotat o milă în Antarctica, cursa reprezentând atât cea mai rapidă milă extremă parcursă la o temperatură a apei sub un grad Celsius, cât şi cea mai rapidă milă înotată la cercul polar de sud. De asemenea, el a stabilit, pe data de 10 februarie 2021, un nou Guinness World Record pentru cea mai mare distanţă înotată în apă îngheţată, 3,51 kilometri în apă cu temperatura de 4,43 de grade Celsius. Toate recordurile i-au fost omologate de IISA, asociaţie înfiinţată în anul 2009, cu membri în 73 de state.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) dezminte informaţiile vehiculate în spaţiul public potrivit cărora, începând de anul viitor, ar percepe o taxă de 10% din banii aflaţi în conturile bancare ale contribuabililor. ANAF a reamintit că încasează contribuţii doar pentru dobânzile generate de banii aflaţi în conturi şi numai dacă veniturile totale din aceste investii depăşesc plafonul legal. Potrivit legislaţiei în vigoare, contribuţia de asigurări de sănătate trebuie plătită pentru sumele obţinute din dobânzi, dividende sau câştiguri de pe piaţa de capital, dacă, prin cumulare cu alte categorii de venituri, se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe ţară. ANAF încurajează contribuabilii să se informeze doar din surse oficiale, pentru a evita confuziile sau interpretările greşite.
