Tag: Paul Muresan

  • Jurnal Românesc – 22.05.2023

    Jurnal Românesc – 22.05.2023

    România participă cu un stand la Târgul Internațional de Carte de la Varșovia, care are loc în perioada 25-28 mai, la Palatul Culturii și Științei. Vor fi expuse traducerile din literatura română disponibile pe piața poloneză, cărți despre România apărute în Polonia în ultimii ani, dar și materiale promoționale și daruri pentru cititori. Printre cele mai noi apariții de carte românească în Polonia se numără “Jurnal filozofic” de Constantin Noica, “America de peste pogrom” de Cătălin Mihuleac, “Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac şi “Cobalt” de Claudiu Komartin. Târgul Internațional de Carte de la Varșovia reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente literare din Polonia și se bucura în acest an de participarea unor editori și autori cunoscuți din 11 țări: Austria, Azerbaidjan, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Norvegia, România, Slovacia, Spania și Ucraina — oaspetele de onoare al actualei ediții. La Târg vor lua parte cca 500 de expozanți, dar și peste 100 de editori și agenți literari străini. Publicul este așteptat cu un program bogat și nouă scene de întâlniri cu autorii.



    Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu și Accademia di Romania din Roma – reprezentanța Institutului Cultural Român, organizează până pe 28 mai o expoziție de arhitectură vernaculară inedită pentru spațiul italian intitulată Case vechi. Case contemporane”. Potrivit organizatorilor, expoziția reprezintă o incursiune în peisajul satului românesc, văzut prin raportul tradițional/actual, cu numeroase implicații culturale ce țin de elementele obiective rezultate din urmărirea fenomenului pe viu, precum și de elemente subiective ce țin de background-ul și de abordările multiple ale celor ce vin în contact cu acest fenomen. În 2022 a fost organizată prima ediție a workshopului “Arhitectura vernaculară între tradițional și contemporan”, în cadrul căruia profesori de arhitectură și studenți din România și Italia au lucrat pe două studii de caz selectate dintre gospodăriile muzeului ASTRA, au explorat tipuri de locuire similare din alte țări și au propus modele de reutilizare a unor astfel de gospodării adaptate exigențelor omului contemporan. Acesta a fost și punctul de plecare al expoziției de la Roma. În cadrul ei a fost prezentat și volumul cu lucrările profesorilor și studenților care au participat la workshop.



    Scurtmetrajul românesc “Cântec de leagăn”, regizat de Paul Mureșan, va fi proiectat în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Festivalului de Scurtmetraje al Uniunii Europene în Canada, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Ambasadei României la Ottawa. Pelicula va fi prezentată în secțiunea The Roles We Play, pe 26 mai, la Galeria de Artă din capitala canadiană. Producția românească este o animație întunecată construită pe coloana sonoră Cântec de leagăn”, melodie interpretată de celebra Maria Tănase. Subiectul filmului este despre abuz și alcoolism într-o familie din România și este realizat în stil clasic de animație ce a implicat între 8.000 şi 9.000 de desene. La ediția din acest an sunt prezentate scurtmetraje din 22 de state membre ale blocului comunitar. Festivalul Uniunii Europene de Scurtmetraje se desfăşoară în zilele de 26 și 27 mai. Evenimentul face parte din manifestările organizate în Canada pentru a celebra Luna Europei”, fiind un proiect realizat sub egida rețelei Institutelor Culturale naționale din statele membre ale Uniunii Europene.



    Galeria ICR de la Lisabona găzduiește, până la sfărșitul lunii mai, expoziția personală Amnezia a fotografului român Claudiu Ciprian Popa. Artistul și-a propus să prezinte o colecție din arhiva sa într-o manieră originală. Pentru a crea noile portrete, a tăiat fotografiile în piese de diferite mărimi și forme și le-a amestecat aleatoriu pentru a le așeza într-o nouă ordine. Claudiu Ciprian Popa (n. 1973), artist vizual, născut în București, trăiește și activează în Setúbal și Lisabona. În 2008 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragialeˮ din București, specializarea Imagine de film și fotografie, iar în 2019, tot aici, a terminat studiile de Master în fotografie și imagine dinamică. El și-a început activitatea artistică ca asistent fotograf într-un studio de fotografie publicitară. A fost apoi fotograf, director de imagine și producător. A realizat imaginea pentru numeroase filme de scurt-metraj și documentar, unele dintre ele fiind răsplătite cu numeroase premii internaționale. În 2008 a primit premiul Kodak pentru cea mai bună imagine de film de scurt-metraj la festivalul Cinemaiubit. A făcut parte din numeroase expoziții de grup, iar colaborările cu artiști de valoare din România l-au recompensat cu participări în expozițiile de la Muzeul Național de Artă Contemporană din București.






  • Jurnal românesc  – 12.05.2023

    Jurnal românesc – 12.05.2023

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, va primi Premiul Franz Werfel pentru drepturile
    omului acordat de Centrul german împotriva expulzărilor
    , transmite DPA. În
    vârstă de 63 de ani, Iohannis va deveni cel de-al 11-lea laureat al acestui
    premiu, ce îi va fi acordat pentru angajamentul său neobosit şi multilateral
    faţă de drepturile omului şi ale minorităţilor în România şi Europa, a anunţat
    fundaţia centrului german. Premiul acordat din doi în doi ani include suma de
    10.000 de euro, iar între laureaţii anteriori se numără fostul preşedinte
    german Joachim Gauck, laureata Premiului Nobel pentru literatură Herta Müller
    şi istoricul Karl Schlögel. Ceremonia de decernare este programată pentru 4
    iunie la Frankfurt, iar discursul de felicitare urmează să fie susţinut de
    fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean Claude Juncker.




    România
    participă cu un stand naţional la Târgul Internațional de Carte de la Varșovia,
    derulat în perioada 25-28 mai la Palatul Culturii și Științei din capitala
    Poloniei.
    La standul României vor fi expuse traducerile din literatura română
    disponibile pe piața poloneză, cărți despre România, apărute în Polonia în
    ultimii ani, dar și materiale promoționale și daruri pentru cititori. Printre
    cele mai noi apariții de carte românească în Polonia se numără Jurnal
    filozofic de Constantin Noica, America de peste pogrom de
    Cătălin Mihuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana
    Țîbuleac şi Cobalt de Claudiu Komartin. La Târgul Internațional de
    Carte de la Varșovia vor participa circa 500 de expozanți din 11 ţări.




    A 7-a ediție a
    Festivalului – Concurs Televizat Pentru Tinerii Interpreţi de Muzică Populară
    Prezintă Orchestra FOLCLOR, eveniment organizat de Filarmonica
    Națională Serghei Lunchevici și Compania Publică TeleRadio Moldova,
    va începe la 18 mai.
    Manifestarea are drept scop promovarea şi valorificarea
    folclorului muzical, instrumental şi vocal în forma autentică, descoperirea şi
    promovarea celor mai valoroşi interpreţi de muzică populară românească,
    valorificarea cântecului, portului popular românesc din diferite zone ale
    Republicii Moldova şi României şi introducerea lor în circuitul valorilor
    spirituale. Festivalul-concurs va avea 2 etape competitive şi o gală a
    laureaţilor ce se vor desfăşura pe tot parcursul anului 2023. Prima etapă va
    începe la 18 mai, la Palatul Republicii din Chişinău. Toţi concurenţii şi
    interpreţii beneficiază de acompaniamentul Orchestrei de Muzică Populară
    FOLCLOR, condusă de maestrul Petre Neamţu. Pe lângă partea
    competitivă, în cadrul fiecărei etape vor avea loc recitaluri de muzică ale
    unor artişti consacraţi de pe ambele maluri ale Prutului.




    Scurtmetrajul
    românesc Cântec de leagăn, regizat de Paul Mureșan, va fi proiectat
    în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Festivalului de Scurtmetraje al Uniunii
    Europene în Canada, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Ambasadei
    României la Ottawa.
    Pelicula va fi prezentată în secțiunea The Roles We Play,
    pe 26 mai, la Galeria de Artă din capitala canadiană. Scurtmetrajul prezintă o
    poveste despre consecințele violenței domestice și ale alcoolismului asupra
    familiilor, având pe fundal un vechi cântec de leagăn românesc interpretat de
    Maria Tănase. La ediția din acest an sunt prezentate scurtmetraje din 22 de
    state membre ale blocului comunitar. Festivalul Uniunii Europene de
    Scurtmetraje în Canada se desfăşoară în zilele de 26 și 27 mai. Evenimentul,
    realizat sub egida Rețelei Institutelor Culturale naționale din statele membre
    ale UE, face parte din manifestările organizate în Canada pentru a sărbători
    Luna Europei.




    Primăria
    Municipiului Bucureşti colectează cărţi pentru copiii şi adolescenţii români
    din străinătate, prin programul Biblioteca Prichindeilor, o
    iniţiativă comunitară şi voluntară pentru educaţia nonformală. Instituţia a
    transmis că primeşte donaţii până la 1 iunie.
    Vă invit să donaţi cărţi
    care vor ajunge la diaspora din toată Europa, astfel încât să contribuim la
    promovarea lecturii în limba română, de la vârste mici, şi la creşterea
    interesului copiilor pentru carte, a declarat primarul general al
    Capitalei, Nicuşor Dan. Biblioteca Prichindeilor a luat naştere la
    Praga, în 2021, şi s-a extins apoi în mai multe oraşe cu comunităţi de români
    din Europa.


  • Festivalul Tânăr de la Sibiu

    Festivalul Tânăr de la Sibiu

    În ultimii ani, în zona de teatru
    din România dedicată copiilor şi adolescenţilor, au loc din ce în ce mai multe
    proiecte proaspete, curajoase. Acest fenomen se întâmplă şi la Sibiu. La
    începutul lunii noiembrie, Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong a organizat a
    patra ediţie a Festivalului Tânăr de la Sibiu. Câteva repere despre ce a avut
    special această ediţie ne-a oferit Adrian Tibu, managerul teatrului şi
    iniţiatorul festivalului Ediţia din acest an continuă căutările
    noastre în a oferi câte puţin tuturor categoriilor de public cu care lucrăm,
    dar, în acelaşi timp, ne propunem să dezvoltăm un nou public pentru Teatrul
    Gong, şi aici mă refer mai ales la adolescenţi. Ediţia de anul acesta a adus
    pentru prima dată în România un spectacol de teatru pentru copii cu autism şi
    familiile acestora. E vorba de compania Flute Theatre (Marea Britanie), care a
    susţinut şi un atelier pentru pedagogii din oraşul Sibiu. Tot inedit, am
    prezentat pentru prima dată în teatrul nostru o instalaţie de teatru de umbre,
    a celor de la Mere Phantoms din Canada… Şi tot ca un element inedit în
    structura festivalului din acest an, am ales ca cele două weekenduri ale
    programului să fie conturate în două teme speciale. În primul weekend de
    festival am prezentat spectacole invitate din Franţa, iar cel de al doilea
    weekend al festivalului s-a încheiat cu un focus gastronomic, cu spectacole
    care exploatează o temă contemporană, şi anume, ce mâncăm


    Un
    Bambi cel puţin la fel de emoţionant, dar destul de diferit de celebrul desen
    animat marca Disney, a fost prezentat publicului Festivalului Tânăr de la Sibiu
    de Teatrul Excelsior din Bucureşti. Regia este semnată de Attila Vizauer,
    dramatizarea îi aparţine Emei Stere, coregrafia este creată de Vava Ştefănescu,
    managerul Centrului Naţional al Dansului, iar muzica a fost compusă de
    regretatul Ioan Gyuri Pascu. Regizorul Attila Vizauer, despre cum a început
    lucrul la acest spectacol, dedicat copiilor cu vârsta de peste 5 ani Prima surpriză ne-a făcut-o Ema Stere, atunci când a făcut dramatizarea.
    Scenariul Emei este mult mai aproape de spiritul romanului lui Felix Salten,
    primul roman ecologic. Mult mai dramatic şi mult mai puţin roz. Dar de aici
    până la a construi un musical, aşa cum Adrian Găzdaru, directorul Teatrului
    Excelsior, mi-a cerut, a fost cale lungă. Nu mi-a fost uşor să găsesc cheia
    acestui spectacol.


    La
    castingul pentru distribuţie s-au prezentat peste 200 de tineri actori. Attila
    Vizauer Am lucrat zile întregi. Ioan Gyuri Pascu cânta cu ei, avea deja
    solourile făcute, avea cântecele, corurile şi îi asculta foarte atent. Vava
    Ştefănescu crea ateliere cu tinerii actori şi construiau împreună diferite
    momente de mişcare. La care, bineînţeles, am participat şi eu. În aceste ateliere, la un moment dat, Vava
    le-a propus concurenţilor să construiască împreună o pădure. Atunci am văzut
    actorii devenind copaci – copaci care erau în ploaie sau copaci care erau în
    vânt, copaci care îşi întindeau ramurile ca să ajungă la soare, copaci care
    protejau fiinţele din jurul lor… În clipa aceea am ştiut cum se face
    spectacolul. N-am mai avut nevoie de pene, blăniţe, coarne de cerb… Totul era
    prin firescul, prin adevărul, prin expresia corporală şi prin talentul vocal pe
    care îl au cei mai mulţi dintre cei care sunt în distribuţie ca să construiască
    acest spectacol.


    Când
    preocuparea faţă de conţinutul din farfurie devine mai importantă decât
    empatia, când nutriţioniştii ştiu exact cât, ce, cum, când şi de unde să
    mâncăm, când orice alegere ai face e, într-un fel, greşită, ce-ţi rămâne în
    farfurie? Sunt întrebări pe care le formulează autorii spectacolului Identic
    natural, produs de Asociaţia Art No More, din România. Textul este scris de
    Elena Vlădăreanu, scriitoare şi jurnalistă, şi de Robert Bălan, acesta semnând
    şi regia spectacolului care se adresează copiilor cu vârsta peste 12 ani şi,
    desigur, adolescenţilor. Robert Bălan şi Elena Vlădăreanu Robert: La momentul în
    care eram foarte preocupat de acest subiect, al mâncării, am vrut să fac un
    spectacol didactic, pentru liceeni, să-i învăţăm noi cum trebuie ei să mănânce.
    Dar în documentarea pe care am făcut-o ne-am dat seama că nu prea exista un
    răspuns foarte clar: asta e bine, asta e rău. Şi a ajuns acum un puzzle în care
    sunt foarte multe opinii. În toată documentarea asta chiar am dat peste opinii
    de specialişti, care se băteau cap în cap. Până şi celebrul bio nu e chiar
    aşa de super bun, până şi identicul natural în sine, aroma identic naturală,
    nu este neapărat ceva de care trebuie să ne speriem apriori. Nici E-urile nu
    sunt neapărat Bau bau-ul omenirii…
    Elena Mă gândeam azi, în
    timp ce urmăream spectacolul din mijlocul copiilor, că un spectacol ca acesta,
    dar şi altele făcute în această zonă, ar putea fi bune instrumente didactice de
    discuţie despre anumite perioade. Pentru că eu nu cred că în familiile de
    astăzi mama mai povesteşte, bunica mai povesteşte din ce a prins ea în urmă cu
    mulţi ani, cum am copilărit noi. Pentru noi erau nişte obiceiuri, că o puneam
    pe bunica să ne povestească, în lipsă de televizor sau de altceva. Aşa am aflat
    foarte multe bucăţi de istorie trăită, care de multe ori nu e prinsă în istoria
    oficială, aceea din manuale. Dar care este la fel de importantă sau chiar mai
    importantă decât datele oficiale. Da, sunt informaţii. Şi statistici, şi
    informaţii din ziare, informaţii despre ce înseamnă hrană în prezent, dar sunt
    şi informaţii din acestea care pot să reconstituie o epocă. Fie că e vorba de
    anii 80, pe care i-am prins noi, copii fiind, fie de anii 90, anii de
    tranziţie, imediat după revoluţie….


    Paul
    Mureşan este un talentat artist, animator şi ilustrator. El a fost invitat de
    managerul Teatrului Gong să se joace cu ideea de tânăr pe unul dintre pereţii
    din foaierul teatrului. Lucrarea, intitulată chiar Tânăr, a avut vernisajul
    spre finalul festivalului. Paul Mureşan Ideea managerului Teatrului Gong a fost
    ca oamenii, când vin la teatru, să mă vadă lucrând. Şi atunci să pună
    întrebări, să interacţioneze. E vorba nu doar de un perete desenat, e vorba de
    un performance. Oamenii interacţionau. Mai ales copiii, care explicau
    părinţilor ce văd acolo. Mi-a plăcut mult să mă joc cu tema asta. Mi se pare că
    prin tot ce facem în restul vieţii noastre, cea matură, ne dăm seama ce s-a
    întâmplat în copilărie. Şi eu, în lucrarea de pe perete, am făcut o călătorie
    înapoi, la acel Paul de mai demult. Acel Paul cu o casă instabilă, cu
    imaginaţia care o ia puţin razna, cu creaturi mari care pot să te înspăimânte,
    creaturi mici, care pot fi ba ameninţătoare, ba simpatice… Şi mi se părea că
    în noi e un fel de orizont fără limite. De aceea, am vrut foarte mult să insist
    pe un peisaj care nu se mai termină. Foarte grandios, dar care nu se mai
    termină. Şi asta a fost o joacă foarte frumoasă.


    Cel
    mai bine vândut spectacol din Festivalul Tânăr de la Sibiu a fost Bo, al
    companiei suedeze Teater Tre, adresat copilaşilor cu vârste între 6 luni şi 2
    ani. Adrian Tibu, directorul festivalului În
    general, există un apetit foarte mare din partea tinerelor mămici, care vor
    să-şi aducă bebeluşii la teatru, iar pentru noi e o experienţă dătătoare de
    energie, pentru că e o magie acolo, când vezi copii la vârste atât de fragede,
    intrând în teatru, luând contact cu scena… Şi asta ne dă forţă pentru a
    construi proiecte noi şi un teatru pentru o nouă generaţie de spectatori.