Invitaţii ediţiei sunt Pavel Prundurel, director al Parcului Național Cozia, Mihai Murgescu, organizatior al mai multor festivaluri la Brezoi, şi eminescologul Iulian Costache, de la Berlin.
Tag: Pavel Prundurel
-
Le Parc naturel Cozia
Le Parc National Cozia s’étale sur 17 000 hectares dans les Carpates Méridionales, de part et d’autre de la rivière Olt. C’est un véritable musée naturel aux écosystèmes inaltérés par l’activité humaine. Le défilé de l’Olt, d’une beauté sans égale, se fait remarquer par sa végétation et les versants escarpés et majestueux.
La présence dans cette contrée d’une des plus pittoresques collections de plantes alpines, subalpines, thermophiles, endémiques et de plantes rares a amené les spécialistes à appeler cet endroit «le parc des fleurs». Déclaré comme tel en 1990, Cozia est le plus jeune parc national aménagé de Roumanie. Quelque 7 mille hectares de sa superficie totale sont destinés à la recherche scientifique.
Le directeur du parc, Pavel Prundurel, nous dévoile quelques-unes des attractions que cette aire protégée offre aux touristes dans la saison estivale: «Un véritable tapis s’étend sous nos pieds, un tapis de fleurs multicolores, uniques par leur aspect, coloris et parfum. Parmi elles, l’edelweiss, le glaïeul, les orchidées, le lys martagon, le daphné blagayana, le serpolet. Le paysage est vraiment mirifique! Quiconque passe par le Défilé de l’Olt en voiture ou à pied ne manque pas de remarquer les rochers impressionnants. Ceux qui choisissent les trajets balisés, les sentiers pédestres qui s’enfoncent au cœur du parc, sont encore plus près de ces beautés naturelles».
L’Administration du Parc National Cozia déroule depuis quelques années déjà plusieurs projets à travers le Programme opérationnel sectoriel pour l’environnement. Et ce parce que l’éco région carpatique est exposée à des risques tels les déboisements excessifs, la décimation des espèces de grands mammifères ou la destruction des habitats consécutive à l’élargissement de l’infrastructure. Un des projets a visé la protection des espèces d’oiseaux, vu que le Défilé de l’Olt est un corridor de migration de ceux-ci depuis l’Europe centrale vers la Mer Egée et vice versa. Quelques-unes des plus de 65 espèces qui ont trouvé dans le Défilé de l’Olt y passent l’hiver.
Pavel Prundurel : « Un premier projet a porté sur les oiseaux sauvages du Parc national Cozia. Le désir de connaître ces espèces a été au centre de toutes nos activités. Nous assurons le suivi des oiseaux protégés et nous avons trouvé 23 espèces qui figurent dans la Directive Oiseaux de l’UE. En dehors de cet objectif, de protéger les oiseaux sauvages, nous avons complété notre logistique de surveillance, d’observation avec des équipements, nous avons élaboré des études, rédigé des guides à offrir au public, à la société scientifique, aux musées, aux institutions d’enseignement… Ce projet a été beau ; nous l’avions conçu plutôt comme un projet didactique et souhaitions vraiment le mener à bonne fin… »
On retrouve là un patrimoine faunistique de valeur dont font partie le chamois et le lynx. Sur les rochers ensoleillés on peut rencontrer la vipère à corne protégée par la loi parce que rare, et le petit scorpion, espèce thermophile d’origine méditerranéenne.
Pavel Prundurel : « Un deuxième projet a porté sur l’intérêt d’assurer le suivi et de conserver l’espèce de lynx des parages. Nous avons consenti à aborder quelque chose d’extrêmement difficile à réaliser parce que la déontologie de suivi présuppose des techniques particulièrement amicales. On n’a pas le droit de stresser les animaux, ni de les provoquer; il faut tout simplement les capturer sans les blesser. Nous avons réussi, nous leur avons passé des colliers GPS, et maintenant nous avons la carte réelle de leur comportement, soit des déplacements de ces exemplaires. Nous disposons aussi d’un centre de visite assez moderne et intéressant ».
L’ours brun vit en Roumanie depuis des temps reculés. Jusqu’il y a 200 ans, cet animal vivait sur l’ensemble du territoire actuel du pays. A compter de la deuxième moitié du XIXe, il a été exterminé des zones de plaine parce que les surfaces agricoles ont été élargies. Les ours se sont alors retirés vers les montagnes. Avec le temps, ils sont devenus plus nombreux et nous avons aujourd’hui les effectifs européens les plus importants d’ours, après la Russie. Et ce grâce aussi aux projets de protection tels ceux du Parc national Cozia: « Un troisième projet est ciblé sur la protection et le suivi de l’ours brun des Carpates. Nous savons que la Roumanie continue d’être un refuge pour les grands carnassiers d’Europe. Les évaluateurs ont considéré que, pour mieux comprendre le niveau de consanguinité des exemplaires d’ours et peut-être les éventuels conflits entre les touristes et les animaux, entre la population locale et les ours, il était préférable de suivre 3 exemplaires d’ours. Le projet sera finalisé le 31 décembre prochain. Nous avons déjà mis des colliers GPS à deux d’entre eux et nous connaissons la carte de leur activité, ce qu’ils ont fait et surtout les études génétiques que nous menons nous diront beaucoup de choses sur la santé des populations, sur les relations de parenté… »
En mai, 35 parcs nationaux et naturels de 5 pays carpatiques (Hongrie, Roumanie, Serbie, Slovaquie et Ukraine) ont célébré la diversité naturelle des aires protégées des Carpates, qui abritent les dernières zones sauvages d’Europe. La Roumanie est forte de 28 parcs nationaux et naturels où se retrouvent les écosystèmes de grande valeur du point de vue de la diversité biologique.
-
Parcul Naţional Cozia
Parcul Naţional Cozia se întinde pe o suprafaţă de 17 000 de hectare în partea central-sudică a Carpaţilor Meridionali, de o parte şi de alta a râului Olt. Rezervaţia constituie un adevărat muzeu natural cu ecosisteme nealterate de către activitatea umană, iar Defileul Oltului păstrează frumuseţea unor peisaje în care componentele esenţiale sunt apa, vegetaţia, versanţii abrupţi şi impunători. Aici există una din cele mai valoroase şi pitoreşti colecţii de plante alpine, subalpine, termofile, endemice şi plante rare, specialiştii numind acest loc “parcul florilor”, acesta fiind declarat Parc Naţional în anul 1990. Este cel mai recent parc naţional amenajat în România. Din suprafaţa totală, aproximativ 7000 de hectare sunt destinate cercetării ştiinţifice. Ce ne asteaptă dacă dorim să facem o vizită, la început de vară, prin această arie protejată, ne spune directorul parcului, Pavel Prundurel: “ Incep de la covorul pe care-l avem aproape de picioarele noastre, multitudine de flori fantastice, unice prin portul lor, prin cromatică, prin parfum: floarea de colţ, gladiola, orhidee,, crinul de padure, iederea albă, cimbrişor. Peste tot găsim nestemate din acestea fantastice aparţinând Parcului Naţional Cozia. Un peisaj fantastic..! Multă lume cunoaşte ca referinţă Defileul Oltului fie în tranzit din maşină, fie pe jos, toţi rămân impresionaţi de stâncăriile frumoase, aranjate de natură aşa cum trebuie.. Insă şi cei care aleg să meargă pe traseele şi potecile marcate, cei care doresc să intre mai în inima parcului, mai spre altitudini, găsesc cu uşurinţă frumosul acesta natural, frumosul creat de natură şi de Dumnezeu încit nu poţi să nu rămâi impresionat aproape la fiecare pas de ceea ce vezi aici”.
Administraţia Parcului Naţional Cozia derulează, de câţiva ani, câteva proiecte prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Si asta pentru că ecoregiunea carpatică, în general, este afectată de riscuri cum ar fi tăierile excesive, decimarea speciilor de mamifere mari sau distrugerea habitatelor din cauza extinderii infrastructurii. Unul din proiecte a avut în vedere protejarea păsărilor deoarece Defileul Oltului este un coridor de migraţie al acestora dinspre Europa Centrală către Marea Egee şi invers. Peste 65 de specii de păsări şi-au găsit aici adăpost, iar unele chiar iernează în această zonă. Pavel Prundurel: “Un prim proiect a fost despre păsările sălbatice din Parcul Naţional Cozia. Deci în centrul tuturor activităţilor a fost dorinţa de a cunoaşte aceste specii. Facem monitorizarea celor de pe listele de protejare şi am găsit 23 de specii de păsări protejate prin Directiva păsări a UE. Dar, pe lângă acest obiectiv, de a proteja păsările sălbatice, noi ne-am completat logistica de supraveghere, de observare cu echipamente, am făcut nişte studii, nişte ghiduri ca să le oferim publicului larg, societăţii ştiinţifice, muzeelor, instituţiilor de învăţământ.. A fost un proiect frumos şi am vrut să fie mai mult un proiect didactic şi să-l ducem până la capăt…”
Găsim aici şi un valoros patrimoniu faunistic din care fac parte capra neagră şi râsul. Pe stâncăriile însorite se întâlneşte vipera cu corn protejată prin lege datorită rarităţii sale, iar prin covorul de frunze trăieşte scorpionul mic, specie termofilă de origine mediteraneană. Pavel Prundurel: ”Un al doilea proiect a avut în centrul atenţiei interesul de a monitoriza şi conserva specia de râs. Ne-am încumetat să abordăm un lucru fantastic de greu pentru că deontologia în monitorizare, în inventariere presupune nişte tehnici foarte prietenoase. Deci nu ai voie să stresezi animalele, nu ai voie să le provoci trebuie, pur si simplu, capturate fără să le răneşti.. Am reuşit să îndeplinim obiectivul respectiv, le-am montat colare GPS, avem acuma harta reală a comportamentului, a deplasărilor acestor exemplare.. Dar pe lângă acest proiect am putut să ne dezvoltăm o întreagă infrastructură.. Avem şi un centru de vizitare destul de modern şi interesant”.
Ursul brun se găseşte în România din timpuri străvechi. Până în urmă cu 200 de ani acest animal trăia pe tot teritoriul actual al ţării. Incepând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea ursul brun a fost exterminat din zonele de câmpie în conditiile în care au fost extinse suprafetele agricole. In aceste condiţii, ursii s-au retras către munţi. Cu timpul s-au înmulţit şi astăzi avem cel mai mare efectiv european de ursi, după Rusia. Asta şi datorită proiectelor de protejare care se durează şi în Parcul Naţional Cozia. “ Un al treilea proiect are în centru protejarea şi monitorizarea ursului brun din Carpaţi. Stim că încă România reprezintă un refugiu pentru carnivorele mari din Europa, iar o mare parte din aceste animale se află încă în România. Evaluatorii au considerat că, pentru a întelege mai bine gradul de consangvinizare a exemplarelor de urs şi poate eventualele conflicte între turişti şi urşi, între populaţia locală şi ursi, e bine să monitorizăm trei exemplare de urs. Proiectul se va finaliza la 31 decembrie 2013. Deja la două exemplare le-am montat colare GPS şi ştim harta activităţii lor, ce au făcut şi mai ales studiile genetice pe care le-am prelevat ne vor spune foarte multe lucruri despre sănătatea populaţiilor, despre gradul de înrudire…”
Pe 24 mai, 35 de parcuri naţionale şi naturale din 5 ţări carpatice (Ungaria, România, Serbia, Slovacia şi Ucraina) au celebrat diversitatea naturală a ariilor protejate din Munţii Carpaţi, care adăpostesc ultimele zone de sălbăticie din Europa. România are 28 de parcuri naţionale şi naturale unde se găsesc cele mai valoroase ecosisteme din punct de vedere al diversităţii biologice.