Radio România Internațional

Tag: Pavlo Klimkin

  • Jurnal românesc – 24.09.2018

    Jurnal românesc – 24.09.2018

    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a luat parte la sfințirea
    bisericii cu hramul Acoperământul Maicii Domnului din Dondușeni, cu ocazia vizitei
    de lucru efectuate duminică în Republica Moldova. La eveniment au luat parte
    ierarhi, demnitari și reprezentanți ai autorităților din Republica Moldova și
    România, precum și aproape 2.000 de enoriași. Parohia Ortodoxă Română din
    Dondușeni a luat ființă în anul 2007 și face parte din Mitropolia Basarabiei,
    din cadrul Patriarhiei Române. Târnosirea acestui nou lăcaș de cult este un
    moment de mare bucurie duhovnicească ce a fost posibil inclusiv prin
    contribuția statului român și a credincioșilor din România. Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni și Secretariatul de Stat pentru Culte au asigurat 30%
    din fondurile necesare, iar peste 60% din fonduri au provenit din donații de la
    credincioși din peste 500 de parohii din România. Guvernul român sprijină
    păstrarea culturii, spiritualității și identității culturale a Republicii
    Moldova, precum și parcursul său european a spus ministrul Natalia-Elena
    Intotero.


    Aproape 30 de români candidează pe listele
    unor partide din Belgia la alegerile locale programate pentru 14 octombrie. Ei
    încearcă să ocupe funcţii de consilieri locali în mai multe localităţi,
    inclusiv în capitala Bruxelles. Iniţiatorul proiectului DreptLaVot,
    Ioana Banach, susţine într-o postare pe site-ul comunităţii virtuale a
    românilor din Belgia – RomBel că, mai mult ca niciodată, candidaţii români
    contează la acest scrutin, în condiţiile în care în Bruxelles, de exemplu, ei
    reprezintă 9% din populaţie.


    În perioada 27 -
    29 septembrie la Cernăuți se va desfășura cea de-a unsprezecea Reuniune a medicilor români de pretutindeni,
    în cadrul căreia va avea loc simpozionul Dezvoltarea medicinii și evoluția
    sferei medicale în regiunile populate compact de români din Ucraina (în special
    Bucovina) – informează Agenția BucPress din Cernăuți. La reuniune vor
    participa medici români din Ucraina (regiunile Cernăuți și Transcarpatia) și
    România. Deschiderea reuniunii va avea loc în incinta Școlii populare de arte
    Ciprian Porumbescu din Cernăuți pe 27 septembrie. Programul reuniunii include
    excursii prin Cernăuți, vizite la spitalul de psihiatrie, spitalul clinic
    regional, spitalul orășenesc de copii din Cernăuți.


    La Forumul Euroatlantic
    de la Kiev, şeful diplomaţiei ucrainene, Pavlo Klimkin, a recunoscut vina
    autorităţilor ucrainene pentru situaţia dificilă creată cu minoritatea maghiară
    din Transcarpatia, subliniind că în Ucraina nu se desfăşoară o politică
    consecventă privind minorităţile naţionale. După semnarea de către preşedintele
    Ucrainei, Petro Poroşenko, în septembrie 2017, a noii legi privind educaţia,
    relaţiile dintre Kiev şi Budapesta s-au înrăutăţit considerabil. Documentul
    presupune trecerea totală la sistemul de învăţământ în limba ucraineană, fapt
    ce privează minorităţile naţionale de dreptul de a studia în limba maternă,
    inclusiv pe cea română. Un protest faţă de aceste acţiuni ale Ucrainei a fost
    exprimat de România, Rusia, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Republica Moldova, dar şi
    de alte ţări. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în Ucraina.

  • Romania’s foreign minister travels to Cernauti

    Romania’s foreign minister travels to Cernauti

    Romania’s foreign minister Teodor Melescanu proposed in Cernauti, western Ukraine, that Romania and Ukraine draft a joint document on the application of the Ukrainian education law that affects the right to education in their language for the members of the Romanian community in Ukraine, a community of almost half a million people. Melescanu says article 7 of the new law has a negative impact on education in the Romanian language:



    “Romania maintains its position that article 7 of the education law, in the form in which it was adopted, has a negative impact on the right to education in the language of the Romanian minority and of those who have Romanian as a mother tongue. I discussed with Pavlo Klimkin about the opinion given by the Venice Commission on article 7 and the role played by the secondary legislation of these issues so that we find a solution together.”



    The proposal has been accepted by Melescanu’s counterpart, Pavlo Klimkin, who says no one wants to Ukrainianise the Romanian ethnic community, given Ukraine’s European Union aspirations, which imply respect for the right of ethnic minorities. Teodor Melescanu has said the 2018 budget will earmark funds for the opening of two border crossing points in order to reduce waiting time on the border with Ukraine. Teodor Melescanu:



    “I have discussed with Mr. Klimkin and the finance ministry will earmark in this year’s budget the necessary funds for the opening of two border checkpoints. I would like to point out that, as far as the Romanian side is concerned, these checkpoints are ready, and that we are only waiting for them to be finalised by the other side sometime this year. Moreover, we have also discussed the possibility to open crossing points available exclusively for pedestrians, unhindered by the large flow of cars and trucks, that would allow people to enter into a direct relationship.”



    Talks were held in Cernauti between the education ministers from Romania and Ukraine, Liviu Pop and Lilia Grinevich respectively. Also, the Romanian delegation attended the opening of a school and visited the Mihai Eminescu High School, both of which provide teaching in Romanian. Romania’s General Consulate held a meeting with members of the Romanian ethnic community in the region and with Romania’s general consul in Cernauti, Eleonora Moldovan. The two ministers also met representatives of Romanian associations in Cernauti and laid flowers at the memorials in honour of the poets Mihai Eminescu and Taras Shevchenko. (Translated by C. Mateescu)

  • România menține subiectul Legii educației pe agenda discuțiilor cu Ucraina

    România menține subiectul Legii educației pe agenda discuțiilor cu Ucraina

    Până la identificarea unor soluții concrete, România va menține subiectul Legii educației pe agenda discuțiilor bilaterale”, a declarat la Cernăuți ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu. El a efectuat joi, 11 ianuarie, o vizită de lucru la Cernăuți, Ucraina, unde s-a întâlnit revedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin.



    O semnificație aparte a fost acordată problemelor minorității române din Ucraina, cu accent pe tema Legii ucrainene a educației. Ministrul Meleșcanu a subliniat preocuparea constantă pentru protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv prin menținerea subiectului Legii ucrainene a educației pe agenda discuțiilor bilaterale, și acțiunile diplomatice întreprinse în acest sens. El a transmis omologului ucrainean că partea română se așteaptă la identificarea de soluții durabile, care sa răspundă interesului legitim al minorității române din Ucraina de a beneficia de exercițiul dreptului la educație în limba maternă la toate nivelurile de educație. Meleșcanu a arătat, de asemenea, disponibilitatea părții române de a oferi expertiză în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale.



    România își menține evaluarea că articolul 7 al Legii educației, în formularea prezentă, are un impact negativ asupra dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române și, în general, a celor a căror limbă maternă este limba română. Am discutat cu domnul ministru Klimkin pe marginea Opiniei Comisiei de la Veneția și am reamintit că, în discuțiile bilaterale de până acum, inclusiv cele la nivel înalt, partea ucraineană a promis că va prelua în legislația internă recomandările Comisiei de la Veneția. România este pregătită să împărtășească din experiența pe care o are în ceea ce privește învățământul în limba maternă, în paralel cu asigurarea cunoașterii limbii române. România este un exemplu în acest sens”, a precizat ministrul român al afacerilor externe.



    Șeful diplomației române a subliniat că autoritățile de la București au deplină înțelegere pentru îngrijorarea manifestată de reprezentanții minorității române din Ucraina, cu privire la adoptarea Legii ucrainene a educației, precizând că pentru a identifica o soluție viabilă este necesar un dialog susținut și asocierea constantă a reprezentanților minorităților naționale la deciziile autorităților ucrainene care îi privesc în mod direct.



    În cadrul discuțiilor extinse la care au participat și ministrul român al educației, Liviu Pop, și omologul său ucrainean, Lilia Grinevici, părțile au convenit începerea negocierilor pe marginea Protocolului de colaborare între Ministerul Educației din România și Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina pentru 2017-2020. Documentul va include prevederi privind garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale minorităților naționale înrudite de pe teritoriul fiecărui stat.



    Au fost discutate și alte teme de interes, inclusiv din perspectiva apropierii Ucrainei de structurile europene și sprijinul României în acest sens, precum și evoluțiile de securitate din regiune.



    Cu prilejul vizitei în Ucraina, ministrul Teodor Meleșcanu s-a întâlnit cu reprezentanții minorității române din regiunea Cernăuți, a participat la ceremonia de inaugurare a școlii cu predare în limba română din localitatea Iordănești și a vizitat liceul Mihai Eminescu” cu predare în limba română din localitatea Carapciv, raionul Hliboka. De asemenea, a depus împreună cu ministrul Pavlo Klimkin coroane de flori la monumentele din Cernăuți ale lui Mihai Eminescu și Taraș Sevcenko.

  • Întrevederea miniştrilor Andreea Păstîrnac şi Pavlo Klimkin

    Întrevederea miniştrilor Andreea Păstîrnac şi Pavlo Klimkin

    Aplicarea noii Legi a Învățământului din Ucraina și efectele asupra comunității românești



    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere cu ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, în marja vizitei de lucru pe care șeful diplomației de la Kiev a efectuat-o în Român



    Aplicarea noii Legi a Învățământului din Ucraina și efectele pe care aceasta le produce asupra comunității românești și educației în limba maternă în țara vecină au fost principalele subiecte de discuție. Ministrul român a reiterat preocuparea față de textul noii Legi a Învățământului și a solicitat autorităților ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura drepturile persoanelor care învață în limba română în Ucraina.



    Oficialul român a arătat că a primit numeroase semnale din partea comunității românești din Ucraina privind impactul negativ al noii Legi a învățământului, care poate conduce la pierderea treptată a identității lingvistice a etnicilor români. Totodată, Andreea Păstîrnac a subliniat că nivelul și calitatea învățământului în limba română nu trebuie să fie afectate de reforma administrativă din statul vecin.



    Ministrul român a prezentat lacunele procedurale ale modului în care a fost adoptată noua lege, subliniind că procesul de adoptare a exclus dezbaterea publică, fiind astfel eliminată posibilitatea comunității românești din Ucraina de a transmite observații și propuneri privind învățământul în limba maternă.



    De asemenea, ministrul a discutat despre identificarea de soluții pentru a menține drepturile educaționale ale etnicilor români de a studia în limba română. Măsurile propuse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) vizează două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învață în limba română în Ucraina și susținerea profesorilor care predau în limba română. Partea română a mai propus și acordarea unor donații de carte românească comunității din Odesa, cu sprijinul autorităților ucrainene.



    Alte proiecte pentru românii din Ucraina



    Ministrul a prezentat și faptul că procedurile pentru deschiderea Centrului de Informare al României din Solotvino/Slatina, proiect realizat de MRP si Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu autoritățile ucrainene, sunt în curs de finalizare.



    În cadrul discuțiilor au fost reluate aspecte legate de renovarea Casei Memoriale Aron Pumnul” din Cernăuți, precum și identificarea cadrului juridic bilateral care să faciliteze acest demers.



    Ministrul de externe ucrainean a dat asigurări că statul vecin prezintă un interes deosebit în menținerea relațiilor bilaterale și în respectarea identității lingvistice a minorității naționale românești. Pavlo Klimkin a subliniat faptul că va transmite către Ministerelor Educației Culturii din Ucraina mesajul părții române.

  • Întrevederea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, cu omologul ucrainean Pavlo Klimkin

    Întrevederea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, cu omologul ucrainean Pavlo Klimkin

    Ministrul
    afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a avut vineri, 13 octombrie 2017, o întrevedere
    cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, aflat în vizită de
    lucru la București.


    Cu
    acest prilej, șeful diplomației române a reiterat îngrijorarea privind situația
    şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi a
    educației și a subliniat necesitatea respectării normelor şi standardelor
    internaționale în materia protecției drepturilor persoanelor aparținând
    minorității române. A salutat
    trimiterea legii educației în analiza Comisiei de la Veneția și a exprimat
    convingerea că recomandările acestui reputat for vor fi implementate de partea
    ucraineană.


    Șeful
    diplomației române a punctat necesitatea ca autoritățile ucrainene să consulte
    permanent reprezentanții minorităților naționale în elaborarea deciziilor care
    îi privesc în mod direct.


    Ministrul
    de externe Klimkin a dat asigurări că Ucraina va ține cont de recomandările
    Comisiei de la Veneția și că va implica reprezentanții minorităților române în
    procesul de implementare a legii educației.


    Totodată,
    oficialul ucrainean a evidențiat angajamentul Ucrainei ca dreptul la educație
    în limba maternă a persoanelor care aparțin minorității române să nu fie
    afectat, precum și disponibilitatea de a intensifica dialogul, inclusiv prin
    implicarea ministerelor educației și a comunității românești din Ucraina în
    identificarea soluțiilor corespunzătoare.


    Cei
    doi miniștri au mai discutat stadiul şi perspectivele relațiilor bilaterale și
    au trecut în revistă teme precum relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană, dar
    și evoluțiile privind securitatea regională și cooperarea în cadrul formatelor
    multilaterale.

  • Jurnal românesc – 11.10.2017

    Jurnal românesc – 11.10.2017

    Ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a anunţat că va invita
    partenerii europeni ai Kievului să viziteze regiunea Transcarpatia, pentru a
    discuta cu cetăţenii din această zonă pe marginea problemei
    lingvistice, apărută în urma adoptării legii privind învăţământul din
    Ucraina. Amintim că România, alături de Polonia, Ungaria, Grecia şi Bulgaria
    şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu prevederile noii legi. La rândul său, Adunarea Parlamentară a
    Consiliului Europei va dezbate, joi, în regim de urgenţă, la solicitarea
    României, situaţia creată în Ucraina după adoptarea legii Educaţiei. Criticată
    de autorităţile române, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi
    etnice în republica ex-sovietică, legea întăreşte, în colegii şi licee,
    învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor.
    Şeful delegaţiei României la APCE, Titus Corlăţean, şi-a exprimat speranţa ca
    dezbaterile din plenul Adunării Parlamentare şi viitoarea rezoluţie care
    urmează să fie adoptată să transmită un mesaj foarte clar, acela că Ucraina
    trebuie să îşi respecte angajamentele internaţionale şi standardele europene în
    domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe care şi le-a însuşit la
    Consiliul Europei.


    Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul
    euroatlantic, George Ciamba, a avut miercuri, o întrevedere cu Mircea
    Divricean, consulul onorific al României în statul Utah. Ciamba a amintit
    stadiul excelent al relaţiei dintre România şi Statele Unite, cu accent pe
    contribuţia comunităţii româneşti în consolidarea Parteneriatului
    Strategic. El s-a referit la
    posibilităţile de aprofundare a cooperării între România şi statul Utah în
    domeniile economic, cultural şi
    al relaţiilor interumane, semnalând principalele repere de competitivitate ale
    ţării noastre. În cadrul întrevederii a fost formulată iniţiativa unei misiuni
    economice a statului Utah în România, precum şi aprofundarea dialogului la
    nivel politic.În prezent, în Statele Unite ale Americii funcţionează 18
    consulate onorifice ale României


    Deputatul PNL Dumitru Oprea i-a solicitat ministrului pentru românii de
    pretutindeni, Andreea Păstîrnac, să precizeze măsurile pe care Guvernul le are
    în vedere pentru revenirea românilor din Diaspora, în condiţiile în care recent
    adoptata Strategie naţională pentru românii de pretutindeni tratează cu
    superficialitate problematica repatrierii. Parlamentarul ieşean a cerut
    ministrului de resort să precizeze dacă Executivul României are în vedere introducerea
    în Strategie a mecanismelor necesare repatrierii şi integrării românilor din
    Diaspora. Oprea consideră că este important ca ministerul să demareze ample
    acţiuni de consultare a românilor de pretutindeni, astfel încât măsurile de
    sprijinire a repatrierii lor să producă efecte.


    Membrii echipei RePatriot, un proiect dedicat repatrierii românilor din
    Diaspora, cer Guvernului vot electronic pentru aceştia şi susţinerea
    repatrierii lor prin antreprenoriat, prin extinderea programului Diaspora Start
    Up. Echipa RePatriot a prezentat Guvernului rezultatele studiului privind
    românii din Diaspora şi a solicitat introducerea votului electronic, alături de
    programe şi politici publice care să stimuleze reîntoarcerea românilor în ţară
    prin antreprenoriat şi investiţii. RePatriot a solicitat şi extinderea
    programului Diaspora Start Up, o iniţiativă construită de Executiv în anul 2016
    care oferă viitorilor antreprenori aproximativ 76 de milioane de euro, şi a pus
    la dispoziţie Guvernului expertiza platformei RePatriot disponibilă în România
    şi în străinătate. RePatriot şi întreprinzătorii români din Diaspora şi-au
    anunţat disponibilitatea să se implice şi mai mult în iniţiativele private care
    pot atrage investiţii şi proiecte de antreprenoriat ale românilor de peste hotare.

  • Jurnal românesc – 22.08.2017 – UPDATE

    Jurnal românesc – 22.08.2017 – UPDATE

    Autorităţile de la Bucureşti sunt mulţumite de modul în care sunt respectate drepturile minorităţii române în Ucraina vecină, a afirmat, la Kiev, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea s-a întâlnit cu ministrul Culturii din ţara vecină, cu cel al Educaţiei şi cu responsabilul de la Externe. In cadrul discuţiei cu şeful diplomatiei ucrainene, Pavlo Klimkin, ministrul Andreea Păstîrnac a subliniat necesitatea prezervării drepturilor etnicilor români şi importanţa păstrării identităţii româneşti. Cei doi miniştri au discutat despre viitoarea inaugurare a Centrului de Informare de la Solotvino, în cadrul Primăriei oraşului, dar şi despre obiectivele Centrului de Informare de la Ismail, ca model de cooperare în plan universitar. Dialogul bilateral cu ministrul culturii, Evghenii Nâşciuk, a vizat includerea, după renovare, în circuitul muzeal din Ucraina a Casei Memoriale Aron Pumnul, precum şi sprijinul pe care guvernul român îl poate oferi în restaurarea şi amenajarea unui ansamblu cultural în interioriul curţii edificiului. Evghenii Nâşciuk şi Andreea Păstârnac au mai discutat despre importanţa semnării unui protocol între instituţiile relevante din România şi Ucraina în vederea dezvoltării de proiecte culturale comune. În cadrul întrevederii cu ministrul Educaţiei şi Stiinţei, Lilia Grinevici, s-a convenit valorificarea posibilităţii de a realiza un program de schimb de experienţă pentru elevi şi profesori din cele două ţări.



    Transportatorii din România şi Bulgaria, ţări care urmează să fie vizitate joi şi vineri de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-au mobilizat împotriva eforturilor liderului de la Paris de revizuire a directivei europene cu privire la muncitorii detaşaţi. Şeful statului francez începe, miercuri, în Austria, un mini-turneu în Europa Centrală şi de Est în cursul căruia va pleda pentru o înăsprire a acestei directive europene. Parisul, Berlinul şi Viena sunt nemulţumite că această directivă permite ocolirea legislaţiei lor în domeniul muncii. Însă pentru cei aproximativ 200 de mii de transportatori români şi bulgari care străbat drumurile Europei, iniţiativa lui Emmanuel Macron le pune în pericol activitatea companiilor lor. În timp ce Bruxelles-ul analizează posibilitatea de a-i considera pe şoferi drept muncitori detaşaţi, care beneficiază de un salariu local, dacă au mai mult de trei zile de lucru pe lună într-o altă ţară, Franţa ar dori ca acesta să se aplice începând chiar din prima zi.


    Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia, Biblioteca Judeţeană Ştefan Bănulescu din acelaşi oraş, Liga Tineretului Român Junimea din regiunea Cernăuţi şi deputatul român Ştefan Muşoiu anunţă o strângere de carte pentru şcolile cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Cărţile vor fi distribuite celor 62 de astfel de şcoli, asigurând fondul beletristic de care copiii au nevoie şi contribuind la menţinerea şi consolidarea limbii române în aceste instituţii de învăţământ. La această strângere de carte pot participa toţi doritorii. Pe 3 septembrie, la Cernăuţi, va sosi o delegaţie oficială, în frunte cu parlamentarul român Ştefan Muşoiu, care va participa la Sărbătoarea Naţională Limba noastră cea română.

  • Miniștrii de externe român și ucrainean au vizitat Sighetu Marmației

    Miniștrii de externe român și ucrainean au vizitat Sighetu Marmației

    Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a efectuat sâmbătă o vizită la Sighetu Marmației, împreună cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Cei doi demnitari au participat la dezvelirea bustului poetului ucrainean Taras Șevcenko, în cadrul unui eveniment organizat de Uniunea Ucrainenilor din România și au avut o rundă de consultări bilaterale.



    La ceremonia de dezvelire a bustului poetului ucrainean Taras Șevcenko, șeful diplomației române a evidențiat rolul emblematic al acestuia în afirmarea culturii și a limbii ucrainene, precum și importanța minorității ucrainene din România și a celei române din Ucraina ca punți de legătură în relația dintre cele două țări.



    În cursul rconsultărilor bilaterale, cei doi miniştri au discutat despre priorităţile de dezvoltare a relaţiei dintre România și Ucraina, aşa cum au fost convenite în cadrul vizitei comune în zonă din 6 mai 2016. Accentul a fost pus în principal pe cooperarea în domeniile economic, infrastructură, cooperare transfrontalieră, puncte de trecere a frontierei, contacte inter-umane și în privința problematicii privind persoanele aparținând minorităților naționale.



    Ministrul Comănescu a încurajat totodată consolidarea cadrului juridic bilateral în măsură să susțină schimburile culturale, mobilitățile studențești și cooperarea în materie de educație, inclusiv prin recunoașterea automată a diplomelor de studii. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat sprijinul consecvent al României pentru parcursul european al Ucrainei, inclusiv pentru obținerea unei decizii favorabile privind liberalizarea regimului de vize UE pentru cetățenii ucraineni. Totodată, Lazăr Comănescu a confirmat faptul că România rămâne deschisă să acorde asistenţa necesară şi expertiză pe toate palierele pe parcursul procesului complex de reforme desfășurat în Ucraina.



    Ministrul român al afacerilor externe a vizitat și Consulatul României de la Solotvino (Slatina), din Ucraina, pentru a marca finalizarea operaționalizării depline a Consulatului. Cu acest prilej, șeful diplomației române a avut o întrevedere cu reprezentanți ai comunității române din regiunea Transcarpatia, la care au participat directori de școli și lideri ai mediului asociativ.

  • România şi situaţia din Ucraina

    România şi situaţia din Ucraina

    România este profund interesată să aibă la frontiera sa o Ucraină puternică, unită, democratică, suverană, angajată ferm pe calea europeană prin intermediul reformelor, a declarat ministrul de externe Bogdan Aurescu, după discuţiile cu omologul său de la Kiev, Pavlo Klimkin, care a făcut marţi o vizită la Bucureşti. La rândul său, acesta a subliniat că Ucraina vrea să aibă cu România vecină o relaţie strategică, aşa cum are cu Polonia.



    Discuţiile oficialului de la Kiev cu preşedintele Klaus Iohannis şi şeful diplomaţiei de la Bucureşti s-au axat pe evoluţia situaţiei din estul Ucrainei, în contextul recentului acord de încetare a focului, semnat pe 12 februarie la Minsk, şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale.



    Oficialii de la Bucureşti au reiterat susţinerea fermă pentru suveranitatea, integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Iohannis şi-a exprimat speranţa că recentul armistitiu va fi respectat de toţi cei implicaţi şi va conduce la o stabilizare a situaţiei în regiune.



    In context, ministrul Aurescu a comunicat din nou dorinta Bucureştiului, ca mobilizarea parţială, desfăşurată în contextul conflictului din estul Ucrainei, să nu aibă un caracter selectiv şi să evite abordări discriminatorii, pe considerente de ordin etnic. Klimkin a dat asigurări că etnicii români din Ucraina nu sunt discriminaţi în cadrul procedurilor de mobilizare. Precizarea a fost făcută după apariţia unor informaţii conform cărora etnicii români ar fi trimişi cu precădere pentru a-i înfrunta pe separatiştii proruşi din estul tarii.



    Preşedintele şi ministrul de externe au transmis, de asemenea, sprijinul ferm al României pentru continuarea parcursului european şi democratic al Ucrainei. Klimkin a mulţumit Bucurestiului pentru sprijin, evidenţiind faptul că România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina, in iulie 2014.



    În privinta priorităţilor pe agenda bilaterală, ministrul Aurescu a pledat pentru intrarea rapidă în vigoare a Acordului Interguvernamental privind Micul Trafic de Frontieră, document pe care România l-a ratificat, deja, luna trecută. Bogdan Aurescu: “Acordul prevede şi înfiinţarea unor oficii consulare de o parte şi de alta a frontierei, pentru a ajuta la eliberarea acestor permise de mic trafic.România deja a informat colegii din Ucraina asupra dorinţei noastre ca locaţia viitorului oficiu consular să fie la Solotvino”. Aurescu a subliniat că implementarea Acordului ar da un semnal pozitiv comunităţilor română şi ucraineană din zona de frontieră comună. Aurescu si Klimkin au convenit organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două ţări, reluarea activităţii Comisiei Mixte Economice româno-ucrainiene, precum şi cea a Comisiei Interguvernamentale privind Minorităţile Naţionale.

  • February 17, 2015 UPDATE

    February 17, 2015 UPDATE

    DIPLOMACY – The Romanian president, Klaus Iohannis, received the Ukrainian foreign minister Pavlo Klimkin in Bucharest on Tuesday. Talks focused on the strengthening of bilateral relations and the latest developments in Ukraine, after a ceasefire agreement was signed last week in Minsk. The Romanian head of state expressed his hope that the truce will be respected and will lead to stability in the region. The president has also reiterated Romania’s support for ensuring the territorial integrity, sovereignty and independence of the former Soviet republic and for its carrying on its European accession efforts. In a separate meeting with the Romanian foreign minister, Bogdan Aurescu, the Ukrainian official proposed a joint meeting of the governments of the two neighbouring countries.




    CORRUPTION PROBE – The head of the Prahova County Council, Mircea Cosma, and two MEPs, his son Vlad Cosma and Sebastian Ghiţă, are subject to investigations by the National Anti-Corruption Directorate, in a case involving the misappropriation of European funds. Mircea and Vlad Cosma are probed into, among other things, for supporting an organised crime group, while Sebastian Ghita, owner of a television station and having close relations with PM Victor Ponta, for misuse of authority and influence peddling. Also involved in the same case is the Prime Minister’s brother-in-law, Iulian Herţanu, suspected of having established an organised crime group. The losses are put at nearly 2 million euros.




    JUDICIARY – The High Court of Cassation and Justice in Romania Tuesday replaced the detention pending trial decision with a house arrest ruling in the case of Deputy Elena Udrea, a former minister for development and tourism. She is accused, among others, of abuse of office, influence peddling, money laundering and submitting false wealth statements. Meanwhile, the National Anti-Corruption Directorate sent a new request to the Chamber of Deputies, for approval of the former minister’s arrest pending trial for bribery offences. Elena Udrea allegedly received over 1 million euros to help several companies that had contracts with the Romanian government.




    GREEK BAILOUT – There is no Plan B in the Greek debt talks, the European Commissioner for Economic and Financial Affairs Pierre Moscovici said in Brussels on Tuesday. The statement was made on the sidelines of a meeting of the EU finance ministers, one day after a new failure in negotiations between Athens and the eurozone, AFP reports. On the other hand, also on Tuesday, the Greek PM, Alexis Tsipras, announced that the Parliament in Athens will vote on Friday on a substantial social package. The measures, designed to help employees, the unemployed and small enterprises, will help restart the economy, Tsipras said. Without a new agreement with the international lenders, Greece, which cannot borrow funds from foreign markets because of the high interest rates, risks defaulting and exiting the eurozone, experts warn. Greece’s debt amounts to around 315 billion euro, nearly 175% of the GDP.




    UKRAINE – The EU Tuesday called for the pull back of heavy guns in eastern Ukraine, as stipulated in the ceasefire agreement signed last week. Meanwhile, the governmental forces and the pro-Russian secessionists accuse each other of breaking the truce, which took effect on Saturday night. According to international news agencies, fighting continues around the strategic Ukrainian town of Debaltseve, a railway hub connecting the regions of Luhansk and Donetsk, both controlled by the separatists. On the other hand, the rebels denied the access of observers from the OSCE, particularly in Debaltseve. Since the conflict broke out 10 months ago, over 5,600 people, mostly civilians, have died in eastern Ukraine.


  • 17.02.2015 (mise à jour)

    17.02.2015 (mise à jour)

    Sécurité — Le président roumain, Klaus Iohannis, a discuté mardi à Bucarest avec le ministre ukrainien des AE, Pavlo Klimkin, des relations bilatérales et de l’évolution la situation de sécurité en Ukraine, dans le contexte de l’accord de cessez-le-feu signé la semaine dernière à Minsk. Le chef de l’Etat roumain a exprimé son espoir que l’armistice serait respecté par toutes les parties concernées et qu’il aiderait à ramener la stabilité dans la région. Par ailleurs, Klaus Iohannis a réaffirmé le soutien de Bucarest à l’intégrité territoriale et à l’indépendance de l’Ukraine, ainsi qu’à son parcours européen et démocratique. A la rencontre avec son homologue roumain, Bogdan Aurescu, le chef de la diplomatie ukrainienne a proposé l’organisation d’une réunion conjointe des gouvernements des deux pays voisins.



    Fraude — Le président du Conseil départemental de Prahova (sud), Mircea Cosma, son fils, Vlad Cosma, et Sebastian Ghiţă, sont sous enquête par le Parquet national anticorruption, dans une affaire de fraude aux fonds européens. Mircea et Vlad Cosma sont sous enquête, entre autres, pour l’infraction de soutien à un groupe criminel organisé, tandis que Sebastian Ghita, patron d’une chaîne de télévision et proche du premier ministre Victor Ponta, pour avoir usé de son influence et de son autorité en vue d’une prise illégale d’intérêts. Le nom du beau-frère du premier ministre, Iulian Herţanu, figure aussi dans la même affaire ; ce dernier est sous enquête pour organisation d’une association de malfaiteurs. Le préjudice est estimé à 2 millions d’euros environ.



    Justice — La Haute Cour de Cassation et de Justice a remplacé, mardi, la détention provisoire par l’assignation à domicile dans le cas de la députée Elena Udrea, ancienne ministre du Développement régional et du Tourisme. Elle est accusée entre autres d’abus de pouvoir, de trafic d’influence, de blanchiment d’argent et de faux dans sa déclaration de patrimoine. Récemment, le Parquet national anticorruption a remis à la Chambre des députés une nouvelle demande de garde à vue à l’égard d’Elena Udrea, cette fois-ci pour corruption passive. Plus précisément, elle est accusée d’avoir reçu plus d’un million d’euros de pots-de-vin pour aider plusieurs compagnies qui déroulaient des contrats avec l’Etat.


  • 16.02.2015 (mise à jour)

    16.02.2015 (mise à jour)

    Stratégie — La Commission européenne considère qu’il est important pour la Roumanie d’avoir une stratégie sur le long terme pour le milieu rural, a déclaré ce lundi, à Bucarest, la représentante de la Roumanie dans l’exécutif communautaire, Corina Creţu, commissaire aux Politiques régionales. Présente à l’Assemblée générale de l’Association des communes de Roumanie, elle a demandé aux responsables locaux de proposer des projets pour les communautés qu’elle représente, dans des domaines tels le développement économique, l’éducation et la santé. Corina Creţu a également annoncé que le mois prochain, elle ferait une nouvelle visite en Roumanie, avec le commissaire européen à l’Agriculture, Phil Hogan.



    Corruption — L’ancienne ministre roumaine de la Jeunesse et des Sports, Monica Iacob Ridzi, s’est rendue lundi à la police de Cluj (centre), quelques heures après sa condamnation définitive lundi par la Haute Cour de cassation et de justice à 5 années de prison ferme pour abus de fonction. La Cour suprême a rejeté l’appel formé par l’ancienne ministre et a maintenu la peine prononcée en première instance, en janvier 2014. Son ancienne conseillère Ioana Vârsta a été condamnée aussi à une peine de 5 années de prison ferme. 10 autres personnes ont reçu des peines avec sursis dans le même dossier. Monica Iacob Ridzi a été condamnée pour avoir approuvé des paiements pour des services fictifs à certaines sociétés qui ont organisé les événements occasionnés, le 2 mai 2009, par la soi-disant Journée de la Jeunesse. Après le déclenchement de l’enquête par les procureurs anticorruption, elle aurait disposé aussi de supprimer les preuves des archives électroniques du ministère. Sur l’ancienne ministre du cabinet PDL (pro-présidentiel), la presse de l’époque a affirmé qu’elle aurait transformé les fêtes de la Journée de la Jeunesse en campagne électorale masquée pour la fille du président de l’époque, Elena Basescu, qui a candidaté comme indépendante et a gagné, en mai 2009, un mandat d’eurodéputée.



    Visite — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, recevra mardi à Bucarest le ministre des Affaires étrangères de l’Ukraine, Pavlo Klimkin, informe l’Administration présidentielle. Rappelons que jeudi dernier, le chef de l’Etat roumain a rencontré, à Bruxelles, en marge du Conseil européen, son homologue de Kiev, Petro Porochenko, à la demande de ce dernier. Iohannis a déclaré, à Bruxelles, que la Roumanie comprend le danger accru du conflit armé dans l’est de l’Ukraine et qu’elle s’investit dans sa solution par la voie politique. Petro Porochenko a remercié le président roumain pour sa position ferme de soutien de l’Ukraine et l’a invité à faire une visite à Kiev; la proposition a été acceptée par le leader de Bucarest.



    Visite — Dans le cadre de sa visite officielle en Slovaquie, le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, a discuté, lundi, à Bratislava, avec le président de ce pays, Andrej Kiska, avec le premier ministre Robert Fico et son homologue slovaque, Miroslav Lajcak. Les discussions ont visé, entre autres, l’intensification de la coopération bilatérale dans les domaines politique et diplomatique, économique et culturel. L’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen, le conflit en Ukraine et la situation en République de Moldova ont été d’autres thèmes importants à l’agenda des discussions des officiels des deux pays. Au sujet de l’Ukraine voisine, Bogdan Aurescu a souligné que le test le plus important de l’accord de Minsk était la situation de sécurité sur le terrain, la mise en œuvre des dispositions étant « le premier pas en vue de la solution politique du conflit ». Au sujet de la République de Moldova, le ministre roumain a réaffirmé la nécessité d’installer un gouvernement pro européen à Chişinău, censé pouvoir continuer le processus de réforme et de rapprochement de ce pays de l’UE. D’autre part, Aurescu a mis en exergue le rôle positif joué par la minorité slovaque de Roumanie dans le renforcement des relations bilatérales, et Lajcak a apprécié le modèle roumain des rapports entre la majorité et la minorité comme modèle performant d’inter culturalité.



    Sondage — Près de deux tiers des Roumains, soit 65%, affirment que la guerre en Ukraine voisine est dangereuse pour la Roumanie aussi, révèle un sondage réalisé par INSCOP. Sur la toile de fond de ce conflit, près de 70% des Roumains approuvent la majoration des allocations budgétaires pour la défense. Le sondage réalisé du 5 au 10 février a été commandé par le quotidien Adevarul. Rappelons-le, en janvier, le président roumain Klaus Iohannis et les leaders des partis parlementaires ont signé un accord politique visant la majoration du budget de la Défense. Celui-ci devrait se chiffrer à 2% du PIB à l’horizon 2017.





    Handball — Le club champion de Roumanie au handball féminin HCM Baia Mare, a battu sur le score de 31 à 30 les Danoises de Viborg dans un match du groupe principal 2 de la Ligue des champions. Dans la prochaine étape, prévue pour le 1er mars, HCM Baia Mare doit rencontrer à domicile les Suédoises d’IK Savehof. Dans le classement du groupe, les championnes roumaines occupent la 5e place et préservent leurs chances de qualification dans les quarts de finale de la compétition.