Radio România Internațional

Tag: pedepse

  • Pedepse mărite pentru traficul de persoane

    Pedepse mărite pentru traficul de persoane

    Parlamentul României a înăsprit pedepsele prevăzute pentru traficanţii de persoane, pe fondul creşterii incidenţei acestui fenomen. Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaţilor, prevede că determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane minore se va pedepsi cu închisoarea de la 7 la 15 ani. Această faptă se va pedepsi cu închisoarea de la 10 la 20 ani dacă a fost săvârşită de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, o infracţiune de pornografie infantilă, o infracţiune de trafic de persoane, trafic de minori sau proxenetism.

     

     

    Legiferatorii au introdus în Codul penal, în categoria infracţiunii de exploatare a unei persoane, şi obligarea acesteia la săvârşirea de fapte prevăzute de legea penală. Astfel, traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune dintre cele enumerate anterior se va pedepsi cu închisoare de la 7 la 15 ani.

     

     

    Iniţiatorii legii au arătat că, în prezent, există o practică neunitară în privinţa infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism în forma sa agravată, realizată prin constrângere, şi că noul act normativ elimină această carenţă şi aduce un tratament juridic unitar persoanelor care săvârşesc fapte antisociale de gravitate similară. Deputaţii români şi-au îndreptat atenţia şi asupra victimelor acestor infracţiuni. Ei au adoptat şi un proiect de lege potrivit căruia statul va acorda asistenţă juridică gratuită şi compensaţii financiare victimelor violenţei în familie, violului, lipsirii de libertate în mod ilegal, sclaviei, traficului de persoane, traficului de minori şi supunerii la muncă forţată.

     

     

    Conform textului legii, asistenţa juridică gratuită se acordă, printre altele, persoanelor care au fost ţinta unor tentative de omor sau omor calificat, au fost victime ale unor infracţiuni de vătămare corporală, infracţiuni de rele tratamente aplicate minorului, de violenţă în familie, de lipsire de libertate în mod ilegal, de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, supunere la muncă forţată sau obligatorie, de viol, viol săvârşit asupra unui minor, agresiune sexuală, agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale şi de hărţuire sexuală, tortură şi pornografie infantilă.

     

    Asistenţa juridică gratuită se mai acordă şi membrilor de familie ai persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei. Cuantumul ajutorului este de 5 salarii de bază minime brute pe ţară, stabilite pentru anul în care victima a formulat cererea de asistenţă.

     

     

    În 2022, România a ocupat un îngrijorător loc întâi în Uniunea Europeană la traficul de persoane. Astfel, conform Comisiei Europene, din 7.000 de femei exploatate anual în UE, aproximativ 3.000 au fost românce. De asemenea, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane arată că, din 2005 şi până la finalul lui 2023, în România au fost înregistrate 19.000 de victime ale traficului de persoane.

     

  • Măsurile UE împotriva traficului traficului de ființe umane

    Măsurile UE împotriva traficului traficului de ființe umane

    Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a participat la reuniunea Rețelei UE a Coordonatorilor și Raportorilor Naționali, privind traficul de ființe umane. În discursul său, Ylva Johansson a subliniat că traficul de persoane, o a doua sursă de profituri ilicite din crimă organizată după traficul de droguri, ar trebui pedepsit ca atare în toate statele UE.

     

    În abordarea sa, Comisarul pentru Afaceri Interne a subliniat că traficul de ființe umane rămâne o amenințare gravă în UE, în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani în vederea combaterii sale.

     

    “Numai anul trecut, la nivel mondial, rețelele de trafic de persoane  au avut un profit ilicit de mai bine de 200 de miliarde de dolari. Încercăm la nivelul UE să stopăm, să atenuăm această situație, care favorizează nepedepsirea infractorilor, prin noi măsuri care protejează victimele și au în vedere recuperarea prejudiciului. Vom confisca instrumentele prin care operează traficanții, le vom confisca bunurile și profitul obținut din activitatea de trafic de persoane.

    Vom face tot ce este posibil să incriminăm în întrega UE folosirea cu bună știință a serviciilor oferite de victimele traficului de persoane. Până acum, folosirea lor a fost incriminată doar pe teritoriul câtorva state membre. Suntem însă în momentul în care ne apropiem de stabilirea tuturor practicilor necesare care să combată fenomenul.

    Aș vrea să amintesc, de asemenea, că femeile și copiii ucraineni rămân vulnerabili și o țintă a traficanților de persoane, există o amenințare reală în acest sens și trebuie să fim vigilenți. O măsură binevenită a fost luată de EUROPOL, care anul acesta a înființat un grup operațional împotriva traficanților care îi au ca țință pe ucraineni, cum spuneam un grup vulnerabil”.

     

    În fiecare an, în UE sunt înregistrate peste 7.000 de victime ale traficului de persoane, însă cifra reală este probabil mult mai mare, deoarece multe victime rămân nedeclarate. În 2011, deputații europeni au adoptat Directiva privind combaterea traficului de persoane pentru a proteja și sprijini victimele și pentru a pedepsi traficanții. Aceasta urmărește prevenirea traficului și admite că, întrucât femeile și bărbații sunt traficați adesea în scopuri diferite, măsurile de asistență și sprijin ar trebui să fie adaptate în funcție de gen. Formele de exploatare au evoluat în ultimii ani, iar traficul s-a mutat tot mai mult în mediul online.

     

    Recent, invazia rusă a Ucrainei a generat un exod masiv de femei și copii, creând astfel noi oportunități pentru organizațiile criminale. În acest context, în decembrie 2022, Comisia Europeană a propus întărirea normelor UE de combatere a traficului de persoane.

     

    Parlamentul a adoptat o poziție cu privire la această propunere și este gata să înceapă negocieri cu statele UE. Deputații europeni lucrează, de asemenea, la elaborarea unor norme care să împiedice introducerea pe piața UE a produselor fabricate prin muncă forțată. Proiectul de regulament ar urma să ofere un cadru prin care să se poată investiga utilizarea muncii forțate în lanțurile de aprovizionare ale companiilor.

     

  • Pedepse majorate pentru şoferi

    Pedepse majorate pentru şoferi

    În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul de
    la București a adoptat în unanimitate completarea Codului Penal cu o prevedere
    conform căreia şoferii depistaţi băuţi la volan sau sub influenţa substanţelor
    interzise, dar şi cei care conduc fără permis vor merge direct la închisoare
    dacă produc un accident rutier soldat cu victime. Circa 100 de persoane îşi
    pierd anual viaţa în accidente rutiere provocate de şoferi aflaţi în astfel de
    situaţii în România, ţară care ocupă, pentru al cincilea an consecutiv, primul
    loc în Europa la numărul de morţi în accidente rutiere. În fiecare an,
    aproximativ 20.000 de persoane sunt trimise în judecată pentru şofat fără
    permis, sub influenţa alcoolului sau a drogurilor.

    Iniţiată de senatorul PSD
    Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, şi însuşită de un grup de
    parlamentari PNL şi PSD, propunerea legislativă a fost reintrodusă în circuitul
    parlamentar în noiembrie 2022. În 2019 aceasta fusese respinsă de camera
    decizională din raţiuni politice absurde şi în mod sfidător la adresa interesului
    general al societăţii de a proteja în mod real viaţa şi de a pune capăt
    carnagiului de pe şoselele României, inclusiv prin pedepse foarte aspre care să
    aibă un rol preventiv profund inhibitor    , potrivit inițiatorului.

    Robert
    Cazanciuc a precizat că dedică această iniţiativă legislativă memoriei
    Anastasiei, fetiţa care în 2022, chiar de Ziua Copilului, la doar 4 ani, a fost
    spulberată în fața casei de un şofer fără permis într-o goană nebună prin
    localitate. Cazanciuc a anunţat că intenţionează să propună şi modificarea
    Codului rutier, astfel încât cei care au produs un accident soldat cu decese să
    nu mai poată conduce vreodată.

    Să fim foarte bine înţeleşi, a explicat
    acesta. Nu vreau să ajungă nimeni la închisoare. Dacă cineva e la închisoare,
    înseamnă că altcineva a murit. Este un semnal de alarmă pentru noi toţi. Când
    vedem pe cineva despre care ştim, la o petrecere, că a consumat substanţe
    interzise să-l tragem de mânecă să nu urce la volan. Nu e suficientă această
    lege. Va trebui să modificăm şi Codul rutier, astfel încât cei care produc
    aceste accidente să nu mai poată urca niciodată la volan.


    Conform raportului de activitate al Ministerului
    Public pe anul 2021, a crescut numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru
    accidente mortale de circulaţie – 473 faţă de 396 în anul 2020. Şi liberalii au
    susţinut modificarea legii, arătând că aceasta reprezintă un semnal pentru
    responsabilitate – în situaţiile de acest gen, judecătorul nu va putea să
    suspende executarea pedepsei. Şi atunci, cine se urcă la volan în situaţia
    asta, se poate gândi foarte clar: dacă se întâmplă ceva, mă duc la
    închisoare    . Documentul merge acum la Camera Deputaţilor, care este for
    decizional în acest caz.


  • Ludovic Orban, măsuri în urma ședinței de Guvern desfășurată noaptea trecută

    Ludovic Orban, măsuri în urma ședinței de Guvern desfășurată noaptea trecută

    Premierul Ludovic Orban a anunțat în această dimineață măsurile luate în urma ședinței de Guvern desfășurată noaptea trecută.

    Astfel, au fost alocate fonduri suplimentare Ministerului Sănătății si Ministerului de Interne pentru combaterea epidemiei de coronavirus, după cum urmează, Ministerului Sănătății i s-au alocat 42 milioane lei, respectiv 100 de milioane lei Ministerului de Interne,

    Se asigură capital de lucru pentru Unifarm, din
    subordinea MS, pentru a fi mai eficientă în derularea achiziţiilor pentru
    susţinerea activităţii.

    Premierul Ludovic Orban anunță că toți
    angajații care sunt trimiși în șomaj tehnic de criza coronavirus vor fi plătiți
    de la bugetul de stat, din fondurile ANOFM, care e în subordinea Ministerului
    Muncii.

    Aici am luat această decizie pentru că este clar că foarte multe
    companii sunt afectate direct sau indirect de epidemie şi multe nu au capacitatea
    de a asigura plata salariilor şi există riscul ca angajaţii să fie trimişi în
    şomaj, să fie daţi afară, utilizându-se forţa majoră, sau să li se suspende
    contractele de muncă. Vom plăti 75% din salariul brut, cât este idemnizaţia
    lunară de şomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu    , a declarat prim-ministrul Ludovic Orban.

    Am decis prin OUG să majorăm plafonul de garantare a creditelor
    pentru IMM- uri prin fondul de garantare. Am majorat cu cinci miliarde plafonul
    și vom majora cu încă 5 milarde dacă e necesar. Practic, garantăm credite
    pentru investiții și sigurarea capitalului de lucru. Dobânda pentru ambele e
    subvenționată în proporție de 100%. Am stabilit cu ministrul Finanțelor să
    asigurăm rambursare TVA până în limita sumei de 9 miliarde pentru a asigura
    fluxuri de capital către companii. Am decis ca la rectificare să creștem
    bugetul alocat pentru decontarea concediilor medicale. (…) O altă măsură
    foarte importantă este de a asigura plata angajaților în șomaj tehnic prin
    Ministerul Muncii, bugetul ANOFM prin bugetul de șomaj. E clar că multe
    companii sunt afectate de epidemie și nu au veniturile necesare pentru a plăti
    salariile și există riscul ca angajații să fie dați afară.

    Se modifică prin OUG Codul Penal prin care se majorează pedepsele pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

    Cine nu respectă carantina, cine nu respectă măsurile care sunt dispuse de autorităţi, de DSP, de asemenea trebuie să ştie că i se va întocmi dosar penal. Nu putem accepta ca cetăţenii iresponsabili care sunt în situaţia de a fi izolaţi la domiciliu sau în carantină să nu respecte aceste decizii ale autorităţilor, să umble liber în societate şi să rişte să îmbolnăvească cetăţenii români. Datoria primordială a Guvernului este să apere sănătatea cetăţenilor. Pentru a apăra sănătatea cetăţenilor români vom lua măsuri oricât de dure, pentru a-i pedepsi pe aceia care nu respectă deciziile şi regulile stabilite, a declarat prim-ministrul.

    Potrivit premierului Orban, a fost introdusă şi o nouă infracţiune: omisiunea de a da date.

  • Retrospectiva săptămânii 18.08 – 24.08. 2019

    Retrospectiva săptămânii 18.08 – 24.08. 2019

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, primit la Casa Albă de liderul american Donald Trump


    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a fost primit, marţi, la Casa Albă, de liderul american Donald Trump, fiind pentru a doua oară în mandatele lor când cei doi preşedinţi au avut convorbiri oficiale. Liderul de la Bucureşti a afirmat, în nenumărate ocazii, că, pentru România, Parteneriatul Strategic încheiat acum 22 de ani cu Statele Unite reprezintă pilonul politicii sale externe. Preşedintele Klaus Iohannis şi cel american, Donald Trump, vor acţiona împreună ca prieteni şi aliaţi pentru a avansa Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări – se arată în declaraţia comună adoptată la Washington. În document se mai precizează că vor fi create noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi prosperităţii şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor globale.


    De altfel, preşedintele Klaus Iohannis consideră că vizita de lucru pe care a făcut-o la Washington va impulsiona dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România, parteneriat în dezvoltarea căruia şeful statului spunea că se va implica total, ţinând cont de faptul că acesta generează efecte pozitive pentru ambele ţări. El a mai afirmat că omologul său american, Donald Trump, i-a mulţumit pentru prezenţa militarilor români în Afganistan şi a adăugat că, la rândul său, i-a vorbit preşedintelui Statelor Unite despre importanţa creşterii prezenţei militare americane în România.


    O temă importanta a întâlnirii a fost securitatea energetică, reflectată şi în declaraţia comună, unde cei doi preşedinţi subliniază opoziţia lor faţă de proiectul Nord Stream 2, dar şi de alte proiecte care îi fac pe aliaţii dependenţi energetic faţă de Rusia. Klaus Iohannis şi Donald Trump au discutat şi despre admiterea României în Programul Visa Waiver, iar, potrivit declaraţiei comune, Statele Unite şi-au reiterat sprijinul pentru eforturile Bucurestiului de a deveni eligibil în conformitate cu cerinţele legislaţiei americane.


    Şi relaţiile economice dintre cele două ţări s-au aflat pe agenda discuţiilor Klaus Iohannis: “Trebuie făcut mai mult, atât în ce priveşte comerţul, cât şi investiţiile. Este important să găsim noi domenii de extindere a cooperării economice, în domenii precum energie, cyber sau industria apărării. De altfel, cu ocazia vizitei, a fost semnat un memorandum de înţelegere între cele două guverne privind tehnologia 5G, având în vedere importanţa securităţii reţelelor de comunicaţii wireless de generaţia a 5-a pentru asigurarea prosperităţii, dar şi a securităţii naţionale. Pe de alta parte, liderii american şi român spun că excelentul parteneriat în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva corupţiei se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc faţă de statul de drept şi o justiţie independentă. In acelasi trimp, liderul de la Casa Albă apreciază cooperarea dintre cele două ţări şi a afirmat că Statele Unite şi România au o relaţie mai bună ca oricând.



    Măsuri mai aspre împotriva criminalităţii


    Ministerul Justiţiei din România înăspreşte pedepsele pentru infracţiunile grave contra persoanei şi schimbă condiţiile de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi regulile de eliberare condiţionată. Proiectul de modificare a Codurilor Penale a fost prezentat de ministrul de resort Ana Birchall, care a precizat că scopul guvernului este de a avea reglementări care să prevină tragedii precum cea de la Caracal (sud), unde un bărbat în vîrstă de 66 ani a recunoscut ca a răpit, a violat și a ucis două adolescente.


    Astfel, în privinţa răpirii se propune incriminarea, în mod distinct, cu o pedeapsă de la 2 la 8 ani. Totodată, va creşte limita de vârstă de la 60 la 65 de ani, în cazul eliberării condiţionate, alături de alte condiţii cumulative, precum 25 de ani de închisoare executaţi efectiv, nu 20 ca în prezent. Și DIICOT (parchetul antimafia) va avea mai multe competenţe. Se propune extinderea competenţei DIICOT şi la variantele agravante ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prin răpire, precum şi la infracţiunea de sclavie, având în vedere gravitatea şi complexitatea deosebită a acestor fapte.



    Cifre economice pozitive pentru România


    Produsul Intern Brut al României a crescut, în primul semestru al acestui an, cu 4,8 procente faţă de perioada similară a anului trecut, conform ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistiscă şi de Eurostat.


    Cifrele au fost anunţate, miercuri, în deschiderea şedinţei de guvern, şi de premierul Viorica Dăncilă: ‘Trimestrul II din 2019 este cel de-al cincilea trimestru în care înregistrăm creştere economică progresivă, de peste un procent de la un trimestru la altul. În primele 6 luni ale acestui an, investiţiile străine directe au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şefa guvernului de la Bucureşti a mai spus că România se află pe locul doi în Uniunea Europeană la capitolul creştere economică pe primul trimestru al anului. Ea a mai precizat că, de la începutul anului până în prezent, au fost înregistrate peste 53 de mii de noi locuri de muncă.



    Echipe româneşti în cupele europene de fotbal


    Vicecampioana României la fotbal, FCSB (fosta Steaua Bucureşti), a remizat, 0-0, joi seara, pe teren propriu, cu portughezii de la Vitoria Guimaraes, în prima manşă a play-off-ului de calificare în grupele Ligii Europa. Returul e programat săptămâna viitoare. Marţi, campioana României, CFR Cluj (nord-vest) a pierdut, 0-1, acasă, cu formaţia cehă Slavia Praga, în prima prima manşă a play-off-ului Ligii Campionilor. Returul va avea loc pe 28 august, la Praga. Câştigătoarea va evolua în grupele Ligii Campionilor, iar învinsa în grupele Ligii Europa. Celelalte două reprezentante ale României în Liga Europa, Viitorul Constanţa (sud-est) şi CSU Craiova (sud) au fost eliminate din tururile preliminare.

  • Pedepse în procesul transferurilor în fotbal

    Pedepse în procesul transferurilor în fotbal

    De multă vreme n-a existat în fotbalul românesc un lot cu nume atât de celebre ca lotul celor opt persoane condamnate, marţi, definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la pedepse cuprinse între trei şi şase ani de detenţie.



    Lista include numele, pe vremuri adulate, respectate, detestate sau temute, ale unor personaje-cheie în sportul cel mai popular din România. Lista superlativelor e deschisă de fraţii Ioan şi Victor Becali, cei mai de succes impresari autohtoni, care, de două decenii, intermediază transferurile în străinătate ale celor mai valoroşi jucători români.



    Pe Mihai Stoica sentinţa pentru fapte comise pe când era preşedinte la Oţelul din Galaţi l-a prins în fotoliul de manager general al celui mai prestigios brand sportiv din ţară, Steaua Bucureşti.



    George Copos, la Rapid, Cristian Borcea şi Gheorghe Neţoiu, la Dinamo, au fost nu doar acţionari, ci şi şefi omnipotenţi în perioada în care cele două cluburi bucureştene câştigau titluri de campioană naţională şi participau cu oarecare succces la cupele europene.



    În curând octogenar, Jean Pădureanu a condus zeci de ani Gloria din Bistriţa, un club mai degrabă mediocru, dar celebru pentru implicarea în aşa-numitele meciuri strategice, cu rezultate stabilite nu pe teren, ci în culise. Î



    n sfârşit, singurul dintre condamnaţi care pare a suscita compasiune şi regrete printre suporteri e fostul mare fotbalist Gheorghe Popescu, colaborator efemer şi, acum, complice al fraţilor Becali. Cu 115 selecţii în echipa naţională, atât de iubită în anii 90, cu numeroase trofee câştigate cu echipele de club — PSV Eindhoven, FC Barcelona şi Galatasaray Istanbul –, Popescu era, până marţi, cotat drept favoritul detaşat al alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal.



    Cu biografii, abilităţi şi palmarese atât de diferite, toţi cei opt au avut, pe lângă fotbal, şi alte hobbyuri comune: înşelăciunea, spălarea de bani şi evaziunea fiscală. Aceasta e încadrarea juridică a tranzacţiilor ilegale la transferurile a 12 fotbalişti către cluburi din străinătate, care au produs un prejudiciu de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.



    Şmecheria, defel subtilă, e veche de când lumea: suma reală de transfer era, de fiecare dată, mai mare decât cea declarată public, virată clubului şi impozitată de fisc. Diferenţa intra în buzunarele aşa-numiţilor oameni de fotbal — impresari, acţionari, preşedinţi — care intermediau transferurile.



    Palmaresul infracţional al membrilor acestui lot select e – spun, deopotrivă, presa şi fanii — una dintre cauzele mediocrităţii parcă fără leac în care se zbate, de mai bine de un deceniu, întregul fotbal românesc.