Autorităţile de la Bucureşti şi Budapesta vor înfiinţa, în următorii ani, 12 noi puncte de trecere a frontierei, astfel reducându-se la jumătate distanţa de 40-45 de kilometri dintre punctele existente în prezent. Anunţul a fost făcut după recenta şedinţă a comisiei mixte româno-ungare de cooperare economică, la care România a fost reprezentată de ministrul de resort, Constantin Niţă. El a precizat că în timpul reuniunii s-a discutat şi despre proiecte legate de interconectările reţelelor de energie electrică şi gaze naturale sau cele din domeniul feroviar, al transportului rutier, al agriculturii şi turismului. Totodată, a fost propusă o colaborare mai strânsă între cele două ţări în cadrul strategiei Dunării.
O delegaţie a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se află, în aceste zile, în România, pentru consultări cu autorităţile române. Delegaţia are programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Victor Ponta, dar şi cu alţi oficiali români. Totodată, va discuta cu reprezentanţi ai sectorului privat, băncilor partenere, instituţiilor financiare internaţionale, cu comunitatea diplomatică şi organizaţii ale societăţii civile. BERD este cel mai mare investitor instituţional din România, cu investiţii de peste 6,7 miliarde euro în peste 360 de proiecte din industrie, comerţ, agro-business, infrastructură, energie şi finanţe.
În România, copiii de acum vor câştiga o pensie cu 30% mai mică decât părinţii lor, chiar dacă obţin aceleaşi venituri lunare, din cauza muncii la negru şi a îmbătrânirii populaţiei. Scăderea natalităţii, migraţia românilor şi evaziunea conduc spre o realitate îngrijorătoare pentru anii viitori. Potrivit unui studiu al unei importante bănci prezente pe piaţa autohtonă, numărul persoanelor care vor ieşi la pensie va creşte exploziv, în schimb cel al salariaţilor nu va ţine pasul, ceea ce înseamnă că viitorilor vârstnici nu va mai avea cine să le achite pensia. Dacă în 2013, unul din cinci români avea peste 65 de ani, în 2060, atunci când copiii din ziua de azi vor ieşi la pensie, unul din trei români va avea peste 65 de ani, vârsta la care se iese la pensie.
Gimnaziul cu predare în limba română din localitatea Corjova, situată în stânga Nistrului, dar care se subordonează de facto autorităţilor de la Chişinău, riscă să rămână fără sediu, administraţia separatistă transnistreană susţinând că instituţia nu şi-a achitat la timp plata pentru chiria clădirii – 700.000 de lei moldoveneşti (50.000 de dolari). Conducerea instituţiei a precizat că Tiraspolul insistă pentru deschiderea unui cont într-o bancă din stânga Nistrului, însă solicitarea nu poate fi acceptată deoarece gimnaziul este în subordinea Ministerului Educaţiei de la Chişinău. Înaltului Comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale, Astrid Thors, care s-a aflat săptămâna trecută într-o vizită la Chişinău şi Tiraspol, a subliniat că dreptul copiilor de a fi educaţi în limba maternă trebuie să fie pe deplin respectat.
După mulţi ani de scădere, transferurile de bani efectuate de românii care lucrează în străinătate către România dau primele semne de creştere. Acestea au ajuns în primele cinci luni ale acestui an la 1,5 miliarde de euro, atingând nivelul maxim al ultimilor cinci ani. Potrivit BNR, valoarea este cu 8,4% mai mare decât cea înregistrată în perioada similară din 2013 şi cu aproape 10% peste cea din 2011.
