Radio România Internațional

Tag: pensii

  • Îngrijorările românilor la final de an

    Îngrijorările românilor la final de an

    Unul din patru români este nemulţumit de felul în care trăieşte în prezent, iar un procent similar nu a avut în anul care se încheie nici măcar un singur motiv de mare bucurie, relevă un sondaj IRES.

    Datele arată că pentru trei din zece români anul 2024 a fost, din punct de vedere financiar, mai bun decât 2023, iar tot pentru atâția a fost mai rău decât precedentul. Astfel, creșterea economică măsurată prin PIB per capita nu se regăsește în buzunarele tuturor și nici nu se vede pe toate mesele de sărbători.

    De altfel, pe tot parcursul acestui an, așa cum arată și Eurostat, cea mai mare inflație înregistrată în țările membre ale UE a fost în România, iar cele mai recente date ale INS pe tema evoluției prețurilor de consum arată că rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna noiembrie 2024, la 5,11%, de la 4,67% în octombrie.

    În ceea ce privește starea de sănătate, pentru mai bine de un sfert (28%) dintre respondenți 2024 a fost mai rău decât 2023, arată sondajul IRES, în timp ce situația la locul de muncă a fost mai rea pentru 25% dintre respondenți comparativ cu anul precedent.

    La capitolul încredere în profesii, pompierii sunt în continuare cel mai bine poziționați (92%), urmați de specialiștii în IT (71%), ingineri (69%), asistenții medicali (67%), medici (63%). Cu circa 55 de procente regăsim apoi ofițerii de armată, preoții, funcționarii bancari, economiștii și profesorii. Pe ultimul loc sunt, și în acest an, politicienii – doar unul din zece români are multă și foarte multă încredere în aceștia.

    Întrebaţi care este evenimentul pe care îl consideră că ar fi afectat preponderent negativ România în 2024, mai mult de patru din 10 români indică anularea turului întâi al alegerilor prezidenţiale prin decizia Curţii Constituţionale. Peste 60% cred că această decizie a fost proastă, în timp ce o treime o consideră bună. De altfel, decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidentiale este considerat de cei mai mulți dintre respondenți (28%) drept evenimentul anului în România.

    Apoi, intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025 și clasarea candidatului independent Călin Georgescu – extremist și admirator al lui Vladimir Putin – pe prima poziție în turul întâi al alegerilor prezidențiale sunt, la egalitate, indicate de câte 18% dintre participanții la sondaj drept decizii importante.

    Creșterea pensiilor reprezintă evenimentul anului pentru 14% dintre respondenți, în timp ce reușitele sportive din acest an (medaliile obținute de sportivi români la Jocurile Olimpice de la Paris, parcursul Naționalei de Fotbal la UEFA EURO 2024, medaliile obținute de David Popovici la Paris) se clasează pe locurile 5, 6 și 7.

    Studiul a fost realizat telefonic, în perioada 17-20 decembrie, pe un eşantion de 964 de persoane şi are o marjă de eroare de +/- 3,3%.

  • Muncind în Europa 07.10.2024

    Muncind în Europa 07.10.2024

    Detalii despre sistemul public de pensii din România, precum si clarificări utile pentru persoanele care au desfășurat activitate profesională și au realizat perioade de asigurare atât în ţară, cât și în alte state – teme ale Sesiunii de informare organizată la Londra de oficiali ai Casei Naţionale de Pensii din România.

  • Priorități parlamentare

    Priorități parlamentare

    Senatorii şi deputaţii de la București şi-au reluat activitatea, luni, în sesiunea de toamnă. Este ultima din această legislatură, întrucât, pe 1 decembrie, chiar de Ziua Națională a României, sunt programate alegeri parlamentare. O prioritate în noua sesiune o reprezintă proiectul de majorare a pragului de neimpozitare a pensiilor la 3.000 lei (600 de euro), faţă de 2.000 lei (400 de euro) cât este în prezent.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al PSD (la guvernare alături de PNL), Lucian Romaşcanu, în cel mult două săptămâni, proiectul de modificare a pragului pentru impozitarea pensiilor ar trebui să fie adoptat de Parlament şi promulgat de preşedinte. Proiectul de lege fusese depus de PNL în 2022. Opoziţia, însă, prin AUR (naționalist), solicită modificarea legii pensiilor, astfel încât unele inechităţi reclamate de anumite categorii de pensionari să fie rezolvate.
    La rândul lor, parlamentarii USR au anunţat că au depus, deja, o propunere legislativă în acest sens.

    Pe de altă parte, parlamentarii de la București au în vedere limitarea publicităţii la jocurile de noroc şi protejarea copiilor de rele tratamente. Un subiect prioritar îl reprezintă și proiectul prin care România trimite un sistem de rachete Patriot în Ucraina vecină. Documentul a fost iniţiat de Ministerul Apărării în luna iunie, după o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Tării în acest sens. Preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, din partea PNL, arăta că, prin această donaţie, România demonstrează că este un furnizor de securitate în zonă. Aceasta a precizat că, în urma acestei donații, nu se pune problema ca România să rămână fără protecţie.

    „Avem un contract de achiziţie a şapte sisteme, două sunt în stare funcţională, în sensul că avem resursa umană în care să le managerieze, încă două se află în dotarea Armatei Române, urmând ca celelalte trei să vină în dotarea Armatei Româneˮ, a mai spus preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat.

    Prin acest proiect, se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mareˮ, prin atribuirea Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat tip Letter of Offer and Acceptance specifice Programului Foreign Military Sales pentru achiziţionarea a unui sistem de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+. Acesta include, printre altele, mijloacele de transport, materialele, piesele, echipamentele de mentenanță, echipamentele criptografice și cu regim special. Totodată, se abilitează Ministerul Apărării Naţionale să asigure sumele necesare achitării taxelor şi comisioanelor aferente reconstituirii capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol.

  • Retrospectiva săptămânii 25 – 31 august 2024

    Retrospectiva săptămânii 25 – 31 august 2024

    Alegeri peste alegeri!

    Guvernul român a adoptat calendarul pentru alegerile prezidenţiale din acest an. Primul tur va avea loc pe 24 noiembrie, iar al doilea va fi pe 8 decembrie. Săptămâna trecută, Executivul a decis şi calendarul alegerilor legislative, prevăzute să se desfăşoare pe 1 decembrie, de Ziua Naţională. Anul acesta au mai avut loc, în iunie, alegeri europarlamentare și locale. Candidaţii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, ar intra în turul doi al alegerilor prezidenţiale, dacă duminică s-ar organiza scrutinul – arată un sodaj CURS realizat în perioada 6-22 august. În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, PSD ar conduce în preferinţele electoratului, urmat de partenerul său la guvernare, PNL.

    Actuala coaliţie PSD-PNL poate funcţiona şi în viitor, este de părere premierul român Marcel Ciolacu, liderul social-democraţilor. El crede că viitorul Guvern ar putea fi învestit înainte de Crăciun, în 23 decembrie. Potrivit acestuia, în ciuda declaraţiilor acide venite din ambele părţi pe fondul lansării candidaturilor pentru scrutinul prezidenţial, Executivul de la Bucureşti va lucra în actuala formulă până la alegerile generale. Premierul a mai spus și că, în viitor, PSD nu vede altă coaliţie la putere decât cu Partidul Naţional Liberal. Si preşedintele liberalilor, Nicolae Ciucă, a pledat pentru continuarea guvernării, indiferent de ceea ce se întâmplă în coaliţie.

     

     

    Haos la pensii

    Săptămâna s-a remarcat în România prin haosul creat de noua lege de indexare a pensiilor de stat. Prin aceasta, guvernanții urmăreau îndreptarea anumitor discrepanțe din sistem, dar rezultatul a nemulțumit sute de mii de oameni. Chiar dacă o mare parte din pensii au crescut, mulți au primit decizii de recalculare în care veniturile sunt mai mici sau chiar mult mai mici decât cele pe care le primeau până în prezent. În plus, unele categorii de pensionari spun că după recalculare nu vor mai beneficia ani buni de acum încolo de indexările periodice. Ei sunt speriați și că aceste decizii care le micșorează pensiile ar putea fi aplicate în viitor, deși atât premierul, cât și ministrul de resort au dat multiple asigurări că, indiferent de rezultatul recalculării pe hârtie, nici o pensie în plată nu va scădea. Oamenii mai reclamă și multe greșeli de calcul.

    În orice caz, nu au fost afectate în nici un fel așa-zisele “pensii speciale” ale unor categorii de salariați, mult mai mari și nebazate pe contributivitate. Pentru a mai calma tensiunile, pragul de impozitare a pensiilor va creşte, de la 1 octombrie, de la 2.000 de lei (400 de euro), cât este în prezent, la 3.000 de lei (600 de euro), după cum a anunţat ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Rămâne de văzut dacă haosul de la pensii va influența sau nu viitoarele alegeri.

     

     

    Deficit bugetar peste așteptări

    Deficitul bugetar al României a depăşit, după primele 7 luni din acest an, pragul de 4% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Analiza execuţiei bugetare arată că Statul a avut, în perioada ianuarie-iulie, venituri totale de peste 331 miliarde de lei (echivalentul a peste 66 de miliarde de euro), în creştere cu peste 15 procente faţă de primele 7 luni din 2023. Cheltuielile, însă, s-au majorat cu peste 23%, ajungând la mai mult de 402 miliarde de lei (peste 80 de miliarde de euro). Amintim că bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 5 procente din PIB. Pe de altă parte, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunţat că România a încasat, până în prezent, fonduri din Politica de Coeziune în valoare de aproape 24 miliarde de euro în exerciţiul financiar 2014-2020 şi a atins un grad de absorbţie de peste 99%.

     

     

    Canicula si seceta

    Fermierii români ale căror culturi au fost distruse de secetă vor primi despăgubiri de la Guvern. Măsurile, care vor fi adoptate săptămâna viitoare, vizează acordarea de fonduri pentru pagubele din această vară, dar şi un mecanism de asigurare a culturilor de toamnă şi de primăvară. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a precizat că vor fi acordaţi până la 3.000 de lei pe hectar (circa 600 de euro), lucru care va duce la deblocarea creditării pentru fermieri, potrivit discuţiilor avute cu reprezentanţii băncilor. Fondurile necesare vor fi asigurate din contribuţie naţională, la care se adaugă 17 milioane de euro din fondul de risc al Uniunii Europene. De asemenea, schema de ajutor de Stat denumită “Creditul fermierului” va fi suplimentată cu 400 de milioane de lei (aproximativ 80 de milioane de euro). Seceta pedologică s-a instalat în România în mai multe zone după o vară extrem de calduroasă și uscată.

     

     

    Două vești bune

    România a primit, oficial, avizul în domeniul concurenţei în cadrul procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei, avizul a fost emis după finalizarea procesului de evaluare a activităţii desfăşurate în perioada 2018-2022. Pe parcursul analizei, Consiliul a trebuit să demonstreze că modul în care acţionează îndeplineşte exigenţele organizaţiei internaţionale. Au fost făcute şi recomandări, urmând ca peste un an să fie prezentat stadiul implementării acestora. Aderarea la OCDE reprezintă o prioritate pentru România, fiind considerat al treilea mare obiectiv strategic după primirea în NATO şi în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Administraţia de la Washington ar urma să anunţe, pe 15 octombrie, o decizie privind ridicarea vizelor pentru români, care s-ar aplica începând din 2025, au precizat surse guvernamentale de la Bucureşti.

     

     

  • Retrospectiva săptămânii 18 – 24 august 2024

    Retrospectiva săptămânii 18 – 24 august 2024

    Vin alegeri!

    Guvernul de la București a stabilit, săptămâna aceasta, calendarul alegerilor parlamentare programate pentru 1 decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Campania electorală va începe pe 1 noiembrie şi se va încheia în dimineața zilei de 30 noiembrie. În ţară, românii vor putea vota pe 1 decembrie, în intervalul orar 7:00-21:00, iar în diaspora, votarea va începe în data de 30 noiembrie, la ora 7:00 locală şi se va încheia pe 1 decembrie, la ora 21:00 locală. Cum spre sfârșit de an, în România vor avea loc și alegeri prezidențiale, lista candidaților începe, treptat, să se contureze. Unul dintre aspiranții la cea mai înaltă funcție în stat este chiar premierul social-democrat Marcel Ciolacu, care a anunţat, zilele acestea, că va intra în cursa prezidenţială. Preşedintele Senatului, liberalul Nicolae Ciucă, s-a declarat convins că va ajunge în turul doi cu liderul PSD. Printre cei care şi-au mai anunţat, până acum, intenţia de a candida se numără preşedinta USR, Elena Lasconi, liderul AUR, George Simion, şi europarlamentarul Diana Iovanovici Şoşoacă.

     

    Pe cine propune România în Comisia Europeană?

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că îl va propune comisar european din partea României pe social-democratul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și negociator-şef al Parlamentului privind bugetul Uniunii pentru 2025. Anunțul a fost făcut la Bruxelles, unde premierul a avut o întrevedere cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se află în pline negoceri cu grupurile politice europene pentru configurarea viitorului executiv comunitar şi pentru cei care vor ocupa funcţiile de comisari. Marcel Ciolacu a precizat că înclină spre un portofoliu economic relevant în viitoarea configuraţie a Comisiei. Premierul a mai discutat cu preşedinta Comisiei Europene despre renegocierea PNRR, precum şi despre viitorul acord privind reducerea deficitului bugetar.

     

     

    Pensii mărite, dar nu prea!

    Pensionarii din sistemul public de pensii din România au început, de luni, să primească deciziile de recalculare a pensiilor în baza unei noi legi care se vrea reparatorie și echitabilă. În cele mai multe cazuri, oamenii vor primi, din luna septembrie, pensii mai mari. Însă vor fi și pensionari cărora pensia le va scădea, dar – promit guvernanții – doar pe hârtie, pentru că ei vor încasa, în continuare, aceiaşi bani ca până acum. Pentru ca lucrurile să fie clare, în zilele următoare, pensionarilor din sistemul public le va fi trimis și un document oficial prin care să fie informaţi că, oricare ar fi calculul pe hârtie, pensia în plată nu va fi mai mică decât până acum. Sute de pensionari s-au plâns de deciziile de recalculare primite, care, în opinia lor, nu ar reflecta valoarea reală a perioadei în care au fost angajaţi. Cei care au primit decizii de recalculare cu pensii mai mici trebuie să știe, însă, că vor rămâne cu veniturile actuale neindexate o perioadă mai lungă de timp, adică până când, după indexarea punctului de referinţă, pensia recalculată o va depăşi pe cea pe care o au acum în plată.

     

    Perspective economice în bernă?

    România ar putea avea, în acest an, o creştere economică de 3,4%, mai mică decât aşteptările Guvernului – a atras atenţia Consiliul Fiscal. În raportul său anual, instituţia independentă atenţionează, totodată, că deficitul bugetar va depăşi la final de an 7% din PIB şi că există chiar riscul să se îndrepte către 8 procente, în condiţile în care noua lege a pensiilor, pe lângă creşterile salariale acordate în sectorul public, va genera costuri suplimentare. Reprezentanţii Consiliului Fiscal semnalează că este nevoie de politici care să sprijine consolidarea fiscal-bugetară pe termen mediu atât în ceea ce priveşte veniturile, cât şi creşterea gradului de colectare.

     

    TAROM, încotro?

    Compania naţională de transport aerian TAROM – deținută de Statul român –  şi-a redus, anul trecut, pierderile la 18 milioane de euro, de la o medie de 55 de milioane de euro pe an în perioada 2017-2022 şi ar putea avea în 2024 profit, după ce în ultimii 6 ani a acumulat pierderi de aproape 300 de milioane de euro. Şeful interimar al companiei, Costin Iordache, a declarat că restructurarea ar urma să se încheie în acest an, după ce TAROM a beneficiat, în aprilie, de un ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană. TAROM a vândut, recent, drepturile de a efectua curse pe aeroportul londonez Heathrow şi urmează să vândă și patru aeronave Airbus 318, pentru a-și moderniza flota prin integrarea noilor aeronave Boeing 737 MAX 8, programate să ajungă, în România, anul viitor. Redresarea companiei TAROM se produce şi pe fondul creşterii numărului de pasageri înregistraţi pe aeroporturile românești.

     

    România cumpără rachete americane

    SUA au aprobat vânzarea către România de rachete compatibile cu avioanele F16 – a transmis misiunea diplomatică americană la Bucureşti. Vânzarea iniţială este evaluată la aproximativ 180 de milioane de dolari, cu opţiunea de a putea fi achiziţionate rachete suplimentare. Această vânzare contribuie la efortul de modernizare a Forţelor Aeriene Române. Rachetele sunt compatibile şi cu alte aeronave NATO şi americane, inclusiv cu avioanele F35.

  • Pensii mai mari în România

    Pensii mai mari în România

    Peste jumătate de milion de decizii de recalculare a pensiilor au fost înmânate de poştaşi beneficiarilor, vineri, în prima zi de distribuire a acestora. Poşta Română este singura companie de curierat şi servicii poştale din România care ajunge în toate colţurile ţării, fiind principalul furnizor de servicii poştale la nivel naţional.

    Dacă titularul deciziei nu este acasă, documentul poate fi înmânat unui membru al familiei sau unei rude sau va putea fi ridicat, ulterior, de la oficiul poştal. Cei mai mulți dintre seniori erau, însă, acasă, așteptând nerăbdători deciziile, în speranța că vor fi printre cei care vor lua mai mulți bani. Trecerea poștașului i-a lăsat pe cei mai mulți dintre ei bucuroși, dar sunt destui și cei resemnați, care nu au primit nicio mărire.

    Peste 3,8 milioane de pensii din totalul celor aproape 4,6 milioane au fost majorate ca urmare a recalculării, iar creşterea medie este de 622 lei (cca.125 euro), afirmă ministrului Muncii și Solidarității sociale, Simona Bucura-Oprescu. Ea a anunţat şi când vor ajunge pensiile recalculate. Simona Bucura-Oprescu:

    “Pe 26 august începe să fie virată prima tranşă către Poşta Română, iar de pe 2 septembrie va începe livrarea banilor de către factorii poştali către pensionari. Pe data de 12 septembrie vor fi viraţi banii pentru cei care îşi primesc banii pe card. Factorii poştali vor duce, începând cu 2 septembrie, atât noile taloane de pensie, dar şi, pentru cei care îşi primesc drepturile prin Poşta Română, pensiile recalculate.

    De asemenea, de la 1 septembrie până la 1 martie, vom avea procesul de valorificare a drepturilor din venituri nepermanente anterioare anului 2001 pe baza adeverinţelor de la angajatori.”

    “Nicio pensie nu scade” – a mai spus Simona Bucura-Oprescu.

    Creşterile sunt de la 1% până la 100% în funcţie de istoricul profesional al fiecărui pensionar, de contributivitatea care a avut-o de-a lungul vieţii active şi în funcţie de anul ieşirii la pensie, a precizat, la rândul său, preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu.

    El a punctat faptul că, în următorii ani, nicio pensie din România nu va fi ‘îngheţată’, întrucât există un mecanism prevăzut în noua lege ce prevede indexarea cu rata inflaţiei.

    În urma noilor decizii de recalculare, creşteri substanţiale vor avea persoanele care au lucrat peste 40 de ani şi care nu au beneficiat de indicele de corecţie din ultimii ani. Cele mai multe, aproximativ 3 milioane, vor fi majorate cu sume între 1 leu şi 1.000 lei (cca.200 euro). Vor fi şi pensii – aproape 8.000 – care vor creşte cu sume de peste 3.000 lei, dar şi aproximativ 800.000 de pensionari care nu vor primi nicio majorare.

    În cazul în care pensionarii nu sunt lămuriţi cu privire la decizia de recalculare, pot cerere detalii la casele teritoriale de pensii. Autoritățile afirmă că ei pot solicita verificarea și revizuirea dosarului de pensie, iar ulterior se poate veni cu o nouă decizie, fără a ajunge în instanță.