Neobişnuit de lungă pentru angajaţii din sectoarele productive ale societăţii
româneşti, vacanţa politicienilor a început cu mult înainte de Crăciun, pe 14
decembrie 2022, şi se va încheia abia miercuri, 1 februarie 2023. Cu bateriile
teoretic încărcate, senatorii şi deputaţii de la Bucureşti revin la lucru,
pentru cea dintâi sesiune parlamentară a anului. Printre priorităţile acesteia,
figurează, după cum remarcă presa, proiecte de lege sensibile, precum cel al
pensiilor de serviciu, care nu ar trebui să mai depăşească salariul din
perioada activă, sau propunerile de modificare a legilor educaţiei, asupra
cărora partidele din coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR nu au reuşit încă să
ajungă la o variantă comună. Legea învăţământului preuniversitar şi cea
referitoare la învăţământul universitar se află, încă, în analiza specialiştilor
în educaţie ai celor trei partide. Sunt părţi ale proiectului prezidenţial România educată, lansat, încă de acum aproape
un deceniu de şeful statului, Klaus Iohannis, şi rămas tot în stadiul de
ciornă.
Potrivit calendarului stabilit de decidenţii politici, în februarie acestea
ar trebui să treacă de Guvern şi apoi, în martie, să ajungă în Parlament,
pentru a fi adoptate. Senatorul PSD Vasile Dîncu spunea, însă, recent că i-a
cerut liderului social-democrat, Marcel Ciolacu, să solicite în coaliţie prelungirea
termenului de prezentare a legilor educaţiei, pentru un plus de consultări. În
schimb, deputatul Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, rămas partidul de
suflet al preşedintelui, insistă că acest calendar trebuie respectat. Un alt
proiect de lege care trebuie dezbătut şi votat este cel privind pensiile de
serviciu pentru diverse categorii de beneficiari, printre care magistraţii,
personalul auxiliar din instanţe sau militarii.
În perspectiva anului electoral
2024, un proiect de lege care aşteaptă votul în Parlament este cel ce vizează
ca minimum o treime dintre candidaţii de pe listele de la parlamentare şi
locale să fie femei. În paralel, spun analiştii, liberalii şi social-democraţii
îşi fac planuri pentru momentul rocadei convenite la nivelul coaliţiei de
guvernare, adică rotaţia premierilor şi schimbul unor ministere între cele două
partide. Potrivit unui protocol al coaliţiei, această rotaţie ar trebui să aibă
loc la sfârşitul lunii mai, când social-democratul Marcel Ciolacu ar urma să-i
ia locul liberalului Nicolae Ciucă la şefia Guvernului, iar acesta din urmă să
preia şefia Senatului, asigurată acum, interimar, de colega sa de partid Alina
Gorghiu. Liberalii insistă ca protocolul să fie respectat întocmai, deşi
social-democraţii ar dori să păstreze ministerele unde spun că reprezentanţii
lor ar fi făcut performanţă, ca Sorin Grindeanu la Transporturi sau Adrian
Câciu la Finanţe