Deputaţii români au pe masa de lucru proiectul de lege
care reformează sistemul pensiilor de care beneficiază, în principal,
magistraţii şi angajaţii structurilor de forţă şi care nu sunt calculate pe
baza contribuţiei din perioada activă. Reforma în domeniu este obiectiv asumat în
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Câtă vreme nu a avut şi o miză
financiară, bani europeni, politicienii nu au avut curajul să abordeze frontal
un subiect delicat ca acesta. Cu excepţia USR, de opoziţie, care a pledat tot
timpul pentru eliminarea pensiilor speciale.
Proiectul de modificare a pensiilor
speciale a fost amendat de partidele coaliţiei PSD – PNL – UDMR înainte de a
ajunge la deputaţi. Modificările, susţin autorii, au drept scop eliminarea unor
abuzuri şi inechităţi, iar principiul contributivităţii va prima în întreg
sistemul de pensii publice.
Potrivit amendamentelor, se corelează vârsta
standard de pensionare cu sistemul public de pensii, pentru a elimina excepţiile,
astfel că pentru diplomaţi şi personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti,
vârsta standard de pensionare va creşte la 65 de ani. Acelaşi principiu se va
aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se va
majora eşalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25
de ani pentru mai multe categorii de salariaţi – diplomaţi, funcţionari
parlamentari, angajaţii Curţii de Conturi.
Un alt amendament propune reducerea
beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat,
respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, angajaţilor încadraţi pe funcţii de execuţie specifice în cadrul
misiunilor diplomatice. Este modificată şi baza de calcul a pensiilor speciale
pentru alinierea la sistemul public. Dacă în prezent erau avute în vedere
veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va creşte eşalonat la 300 de
luni. Nicio pensie de serviciu nu va depăşi venitul obţinut în perioada de
activitate. De asemenea, în cazul pensiilor aflate în plată se va aplica un
impozit de 30% pentru partea din venit care depăşeşte nivelul câştigului
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat şi excede aplicării principiului contributivităţii.
Printr-o altă
propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraţilor odată
cu creşterea indemnizaţiilor brute lunare ale judecătorilor şi procurorilor
aflaţi în activitate.
Pensia fiecărui cetăţean trebuie să reflecte importanţa
muncii sale de o viaţă şi contribuţia la sistemul public, a subliniat
premierul Nicolae Ciucă. Potrivit acestuia, alături de Legea Pensiilor şi Legea
Salarizării, va fi completat astfel pachetul de reforme pe care România trebuie
să şi-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate şi echitate
sistemului public de salarii şi pensii.
Previzibil, Consiliul Superior al
Magistraturii a criticat proiectul pensiilor speciale. CSM a avertizat că o
creştere bruscă a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea
determina ieşirea din sistem a peste 1.500 de magistraţi.
