Radio România Internațional

Tag: pensii speciale

  • Foştii parlamentari îşi păstrează pensiile speciale

    Foştii parlamentari îşi păstrează pensiile speciale

    La finele lunii iunie, Legislativul își făcea un titlu de glorie din anunțul potrivit căruia senatorii și deputații, cu o largă majoritate, au votat – dorind să dea un exemplu – eliminarea propriilor pensii speciale, în contextul în care România s-a angajat prin PNRR să le desfiinţeze pe toate cele de care se bucură unele categorii ocupaționale. Votul are o semnificaţie aparte pentru întreaga clasă politică, spunea, atunci, preşedintele liberalilor, Nicolae Ciucă. Iar social-democratul Alfred Simonis arăta că este un prim pas către reforma tuturor pensiilor speciale: nu le impozităm, nu le diminuăm, pur şi simplu le eliminăm. Le abrogăm şi pe cele care sunt în plată şi pe cele care ar fi putut să intre în plată, dacă nu era această lege. – declama Alfred Simonis de la tribuna Parlamentului.


    Legislativul mai adoptase și într-un trecut nu foarte îndepărtat un act normativ similar, dar o decizie a Curții Constituționale a împiedicat punerea lui în aplicare. Lucru care s-a întâmplat și acum! După anunțul sforăitor din luna iunie, la acest sfârșit de noiembrie, vine un altul din partea aceleiași Curți supreme – foştii senatori şi deputaţi îşi pot păstra pensiile speciale, iar Parlamentul are competenţa de a le elimina doar pentru viitor. Judecătorii CCR au motivat că, până la abrogarea lor, pensiile speciale erau un drept legal acordat aleșilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet la data împlinirii vârstei de pensionare, or prin retragerea şi eliminarea acestor pensii ar fi fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit.

    În consecință, ex-parlamentari cu un mandat complet până la adoptarea legii vor primi, în continuare, pensii speciale. Oricum, este vorba de circa 850 de beneficiari, din cei peste 200.000 de români care încasează pensii speciale – remarca Opoziția parlamentară, amintind că, în România, există câteva categorii ocupaționale a căror pensie nu se bazează exclusiv – ca în cazul tuturor celorlalți pensionari – pe contribuția către asigurările sociale de Stat de-a lungul activității lor profesionale. Ceea ce face că majoritatea românilor asociază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, diplomații sau aviatorii cu membrii unor caste privilegiate.


    Praful în ochi s-a dus, pensiile speciale s-au întors – notează presa de la București, după decizia CCR privitoare la parlamentari, calificând-o drept impopulară din mai multe motive. Orice pensie specială plătită unor categorii distincte scindează societatea. Apoi, dacă în cazul magistraților sau al militarilor se poate discuta despre existența unor motive pentru un regim distinct, motivat de riscuri sau restricții, în cazul parlamentarilor așa ceva nu există.



  • Jurnal Românesc – 30.08.2023

    Jurnal Românesc – 30.08.2023

    Miniştrii români ai Finanţelor, Muncii şi Fondurilor Europene au discutat, la Bruxelles, cu echipele tehnice ale Comisiei Europene chestiuni legate de fonduri europene, deficit bugetar, dar şi despre viitoarea legea a pensiilor speciale. Guvernul României ar dori un deficit bugetar de aproximativ 5,4%, în condiţiile în care şi-a asumat anterior 4,4%. Diferenţa, spun miniştrii, vine din cheltuieli suplimentare neplanificate în condiţiile războiului din Ucraina. Potrivit lor, România a cheltuit mai mult cu 0,5 procente din PIB pentru Apărare şi a suferit pierderi din cauza importurilor de cereale ieftine ucrainene. România este singura ţară care are deschisă o procedură de infringement pe deficit bugetar, suspendată în contextul crizei. Întâlnirea a fost mai mult o informare tehnică, o prezentare a tuturor măsurilor şi a argumentelor României, iar Comisia Europeană are la dispoziţie două luni pentru un răspuns.



    Un nou modul naţional specializat în stins incendii de pădure, format din 56 de pompieri români, a înlocuit contingentul aflat de nouă zile pe teritoriul elen. Contingentul înlocuit a sprijit autorităţile din Grecia prin misiuni de stingere a incendiilor de pădure şi vegetaţie din nord-estul țării, în zona oraşului Alexandroupolis. Acesta a fost format tot din 56 de pompieri care s-au întors acasă, după ce au predat colegilor cele zece autospeciale de stingere dislocate pe teritoriul elen, astfel încât să fie asigurată continuitatea acţiunilor în cazul producerii unor situaţii care necesită intervenţia echipajelor. Măsura de a schimba efectivele a fost dispusă prin Hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, având în vedere solicitarea autorităţilor elene transmisă prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, referitoare la nevoia continuării sprijinirii operaţiunilor de stingere a incendiilor de pădure.



    Asociația Românilor din Republica Croația va inaugura expoziția interactivă și incluzivă Români de poveste”, eveniment care va încheia seria manifestărilor din cadrul proiectului Patrimoniul cultural românesc la viitor, ediția a II-a”. Vor fi două evenimente dedicate Zilei Limbii Române care vor avea loc la Split și Zagreb, pe 31 august și 3 septembrie. În cadrul celor două evenimente, participanții vor putea admira expoziția “Români de poveste”, un concept A fost odată, o colecție de povești și resurse educative. Colecția se adresează copiilor, dar și adulților care vor să afle mai multe despre români cu realizări remarcabile în muzică, literatură, pictură, sport sau istorie, între care Aurel Vlaicu, Nicolae Grigorescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, George Enescu, I.L. Caragiale, Alexandru Ioan Cuza sau Ștefan cel Mare. Cele două evenimente, organizate cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. așteaptă peste 100 de vizitatori, români și croați. Comunitatea românească din Croația este formată, în mare majoritate, din cetățeni români care s-au stabilit acolo după anul 1990, însă există și o comunitate lingvistică istroromână. Aceasta numără aproximativ 100 de membri care trăiesc în Peninsula Istria și a reusit să își conserve de milenii dialectul pe care îl vorbește — dialectul istroromân, unul dintre cele 4 dialecte istorice ale limbii române.



    Cele mai de succes filme românești din ultimul an vor putea fi văzute în cadrul ediției a noua a ZFR Chișinău, care va avea loc între 21 și 24 septembrie la cinematograful Cineplex-Loteanu. Tradiționala secțiune FILME NOI va cuprinde câteva dintre cele mai așteptate lungmetraje recente: Oameni de treabă” (2022), de Paul Negoescu, Spre Nord” (2022), de Mihai Mincan, Tigru” (2023), de Andrei Tănase, Capra cu trei iezi” (2022), de Victor Canache și Boss” (2022), de Bogdan Mirică. La acestea se adaugă filmul pentru copii Copacul dorințelor: Amintiri din copilărie” (2021), de Andrei Huțuleac. Proiecțiile vor fi cu intrare liberă și vor fi urmate de discuții cu regizori și producători. Filmele, prezentate în premieră în Republica Moldova la ZFR, vor fi subtitrate în limba engleză.



    Joi, 31 august, se deschide la Centrul Expozițional ”Constantin Brâncuși” din Chișinău, cea de-a 33-a ediție a Expoziției Concurs de Artă Plastică Contemporană ”Saloanele Moldovei”. Manifestarea este una dintre cele mai longevive și simbolice manifestări artistice rezultate din colaborarea dintre Republica Moldova și România. În acest an, în urma unei jurizări, au fost acceptați să expună 226 de artiști din cele două țări, iar instituții de cultură din România și Republica Moldova au oferit nouă premii. Expoziția va putea fi admirată și la Bacău, începând cu data de 18 octombrie.






  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 25.06. – 01.07.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 25.06. – 01.07.2023

    Nomuri pi teme sensibile adoptate di Parlament


    Parlamentul ali Românie ahărdzi tru stămăna ditu soni kiro ti ună sesiuni ordinară tu ligătură cu născănti proiecte di nomu ligati, tru ună turlie ică altă, di pensii. Luni, senatorllii şi deputaţllii eliminară pensiile speţiali ţi eara dati a parlamentarilor, di trapsiră mănă aestă turlie, di la un privileghiu luguristu nitiñisitu di presă şi opinia publică. Miercuri fură adoptate alti dauă nomuri sensibile. Una curmă cumulul pensie-tiñie di cafi mesu tru sistemlu public, ama excepteadză di la aestă interdicţie tamam pi alepţălli locali şi pi parlamentari, aţea ţi u faţi criticabilă. Alti categorii profesionale exceptate di la regulă suntu cadrili didactiţi şi ateali medicale di speţialitate, asistenţăllii maternali, catacum şi lucrătorlli ditu Academia Română, Banca Naţională şi născănti agenţii naţionale. Lo vot final favorabil şi nomlu cari ş’pripune s’reformeadză pensiile di lucru, aţeali caru la thimelliu maş parţial contribuţia ditu perioada activă şi di cari s’hărsescu magistraţllii, militarllii, diplomaţllii, funcţionarllii parlamentari, personal a Curtillei di Conturi ică aeronautic. Proiectul avu, ama alăxeri cabaia mări. Practic, fu amânată aplicarea-a reformăllei cu ţinţi ani, aşi că, până tru 2028, procurorllii, giudicătorllii şi militarllii pot s’iasă la pensie tru idyili condiţii ca până tora. Va s’crească etapizat ilikia di pensionare, iara a magistraţlor va lă si caftă, tru videalamutrinda işearea la pensie, ună vicllimi di minimum 25 di ani tru spicialitate. Pensiile cari năstrecu venitul mediu net pi economie va s’hibă impozitate cu 15%. USR, di opoziţie, adepta ti eliminarea acutotalui a pensiilor di serviciu, votă contra a proiectului, spunănda că, după adoptarea-a lui, tru România va s’aibă tut 210.000 di pensionari speţiali idyea cum eara ma ninti. Analta Curte di Casaţie şi Justiţie contestă constituţionalitatea a nomlui ti pensiili speţiali şi a aţilui mutrinda cumulu pensie-tiñie di cafi mesu la stat. Reforma-a pensiilor di serviciu easti jalon tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă.



    PNRR, evaluare pozitivă


    Cu 49 di jaloane şi ţinte tiñisiti ditu un total di 51, România tricu ghini examenul a Comisillei Europeane tu ligătură cu a daua căftari di plată transmisă ditu cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3,22 miliardi euro. Ateali dauă restanţe suntu ligate di investiţiile tru energie, iara di itia a lor Bucureştiul va s’llia cu aproximativ 53 di milioane euro ma puţănu. Ici ţiva, ama nu easti ireparabil, tră atea că România ari kiro nica 6 meşi tra s’toarnă cu dovedz că şi tră aeşţă păradz jaloanili fură tiñisiti haristusitoru. Premierlu Marcel Ciolacu lugurseaşti că evaluarea pozitivă a Comisillei da curayiu a guvernului s’lucreadză ta sbagă tu lucru scupadzlli şi tăxeaşti că va s’hibă amintati ntrăoară aţeali dauă jaloane amănati ditu domeniul ali energie. România ari ună alocari di pisti 29 di miliardi di euro tră implementarea PNRR şi ari loată pănă tora dauă tranşe di prefinanţare tru valoare cumulată di aproapea 3,8 miliardi euro.



    Nău agiutoru european tră fermieri


    România va s’llia 30 di milioane di euro ditu partea Comisiei Europeane ca agiutoru tră fermierii zñiipsiţ di importurli cabaia mări dfi yipturi ieftine ditu Ucraina. Easti daua pachetă di agiutoru, iara păradzlli yinu di la Fondul di Rezervă ali Uniuni. Ditu ateali ţinţi state membre ali UE cari au sinuru cu Ucraina ică suntu tru proximitatea a llei, Polonia şi România s’hărsiră di nai ma consistente pachete di agiutoru: Polonia, aproapea 40 di milioane di euro iara România 30 di milioane di euro. Cumulat, pachetili ună şi a daua aduc agricultorilor români un agiutoru di 40 di milioane di euro, iar Guvernul di la Bucureşti ari acordul Comisiei tră s’lu facă diplo.



    Ndridzeri tră summitul NATO di la Vilnius


    Lideri ditu stati ali NATO şi secretarlu gheneral Jens Stoltenberg s-andămusiră, Haga, la ună andamasi ahărdzită ti Summitlu aliat di la Vilnius, di la gimitatea-a meslui alunaru. Loară parti şi prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cari năpoi spusi, tru Olanda, că Rusia easti şi ma largu va s’hibă fuvirsearea imediată şi nai ma directă la adresa securităţii euroatlantice. Neise, cundille liderlu di la Bucureşti, aliaţllii lipseaşti s’hibă axi şi pregătiţ tra ş-anvărtuşeadză nica ma multu postura şi s’ducă ninti s’asiguripsească agiutorlu ţi easti ananghi tră Ucraina şi tră partenerlli nai ma vulnerabili, maxus Republica Moldova. Cunuscută hiinda poziţionarea a llei strategică, România easti sinfirisit maxus ti anvărtuşearea suplimentară a Flancului Estic, pritu ună abordare coerentă şi unitară, nica spusi Klaus Iohannis. S-clleamă, cundille năsu, asigurarea a forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor anănghisiti, cata cumu şi aranjamentele uidisiti di comandă şi control. Tru ţi mutreaşti Ucraina, cara la Bucureşti, tru 2008, Aliaţllii apufusiră că ea va s’hibă membru NATO, la Vilnius aestu angajamentu lipseaşti s’hibă dus ma latgu, lugurseaşti preziccentulu român.



    Cultură şi sport


    Monopolu cultural a stămânăllii, unu nicontestat di vărnu, easti a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu, agiumtu la a 30-a ediţie. Tu kirolu a festivalului, căsăbălu transilvan ţi poartă marca a clirunumiillei saxone nu doarme. Haristusită a sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor niconvenţionale, băseriţlor, păzărloru şi geadeiloru a lui medievale, Sibiulu fu, disnău, nicukirlu filotimu a artilor spectacolui. Milli di artişti şi suti di evenimente adusiră harauă tru arada a Festivalui, disvărtitu sum semnulu a “Miracolului”, tema aleaptă tră actuala ediţie. Tru sportu, evenimentul a săptămânălleii fu audierea a giucătoarei române di tenis Simona Halep di către instanţa ţi giudică acuzaţia di dopaj ţi ălli si adusi tru sumedru anlu ţi tricu. Fură meşi mulţă şi di mari hargi ti cariera-a sportivăllei cari va s’umplă tru yismăciuni, 32 di ani şi cari işi ditu Top 50 tră atea că numata putu s’llia parti la turnee. Fostu numiru ună mondial şi diplo amintătoari di Grand Şlem, Halep va s’aibă tru meslu alunaru un prim verdictu.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 25.06. – 01.07.2023

    Retrospectiva săptămânii 25.06. – 01.07.2023


    Legi pe teme sensibile adoptate de Parlament


    Parlamentul României a dedicat ultima săptămână a sesiunii ordinare unor proiecte de lege legate, într-o formă sau alta, de pensii. Luni, senatorii şi deputaţii au eliminat pensiile speciale acordate parlamentarilor, renunţând, astfel, la un privilegiu considerat imoral de presă şi opinia publică. Miercuri au fost adoptate alte două legi sensibile. Una interzice cumulul pensie-salariu în sistemul public, dar exceptează de la această interdicţie tocmai pe aleşii locali şi pe parlamentari, ceea ce o face criticabilă. Alte categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din Academia Română, Banca Naţională şi unele agenţii naţionale. A primit vot final favorabil şi legea care îşi propune să reformeze pensiile de serviciu, acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari, personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. Proiectul a suferit, însă, modificări majore. Practic, a fost amânată aplicarea reformei cu cinci ani, astfel că, până în 2028, procurorii, judecătorii şi militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat vârsta de pensionare, iar magistraţilor li se va cere, în vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate cu 15%. USR, de opoziţie, adepta eliminării cu totul a pensiilor de serviciu, a votat împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat constituţionalitatea legii pensiilor speciale şi a celei privind cumulul pensie-salariu la stat. Reforma pensiilor de serviciu este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.



    PNRR, evaluare pozitivă


    Cu 49 de jaloane şi ţinte îndeplinite dintr-un total de 51, România a trecut cu bine examenul Comisiei Europene cu privire la a doua cerere de plată transmisă din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 3,22 miliarde euro. Cele două restanţe sunt legate de investiţiile în energie, iar din cauza lor Bucureştiul va încasa cu aproximativ 53 de milioane euro mai puţin. Nimic nu este însă ireparabil, pentru că România are la dispoziţie încă 6 luni pentru a reveni cu dovezi că şi pentru această sumă jaloanele au fost îndeplinite satisfăcător. Premierul Marcel Ciolacu apreciază că evaluarea pozitivă a Comisiei încurajează guvernul să lucreze pentru atingerea obiectivelor şi promite că vor fi recuperate rapid cele două jaloane întârziate din domeniul energiei. România beneficiază de o alocare de peste 29 de miliarde de euro pentru implementarea PNRR şi a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,8 miliarde euro.



    Nou ajutor european pentru fermieri


    România va primi 30 de milioane de euro din partea Comisiei Europene ca sprijin pentru fermierii afectaţi de importurile masive de cereale ieftine din Ucraina. Este cel de-al doilea pachet de ajutor, iar banii provin din Fondul de Rezervă al Uniunii. Dintre cele cinci state membre ale UE care au graniţă cu Ucraina sau se află în proximitatea ei, Polonia şi România au beneficiat de cele mai consistente pachete de ajutor: Polonia, aproape 40 de milioane de euro iar România 30 de milioane de euro. Cumulat, pachetele unu şi doi aduc agricultorilor români un sprijin de 40 de milioane de euro, iar Guvernul de la Bucureşti are acordul Comisiei pentru a-l dubla.



    Pregătiri pentru summitul NATO de la Vilnius


    Lideri din state ale NATO şi secretarul general Jens Stoltenberg s-au întâlnit, la Haga, la o reuniune dedicată pregătirii Summitului aliat de la Vilnius, de la jumătatea lunii iulie. A participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a reafirmat, în Olanda, că Rusia este şi va continua să fie ameninţarea imediată şi cea mai directă la adresa securităţii euroatlantice. Prin urmare, a insistat liderul de la Bucureşti, aliaţii trebuie să fie capabili şi pregătiţi pentru a-şi consolida şi mai mult postura şi să continue să asigure sprijinul necesar pentru Ucraina şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. Dată fiind poziţionarea ei strategică, România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă şi unitară, a mai spus Klaus Iohannis. Aceasta înseamnă, a precizat el, asigurarea forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor necesare, precum şi aranjamentele adecvate de comandă şi control. În ce priveşte Ucraina, dacă la Bucureşti, în 2008, Aliaţii au decis că ea va deveni membru NATO, la Vilnius acest angajament trebuie dus mai departe, consideră preşedintele român.



    Cultură şi sport


    Monopolul cultural al săptămânii, unul necontestat de nimeni, aparţine Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ajuns la a 30-a ediţie. Pe perioada festivalului, oraşul transilvan ce poartă marca moştenirii saxone nu doarme. Graţie sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor neconvenţionale, bisericilor, pieţelor şi străzilor sale medievale, Sibiul a fost, din nou, gazda generoasă a artelor spectacolului. Mii de artişti şi sute de evenimente au animat Festivalul, desfăşurat sub semnul “Miracolului”, tema aleasă pentru actuala ediţie. În sport, evenimentul săptămânii a fost audierea jucătoarei române de tenis Simona Halep de către instanţa ce judecă acuzaţia de dopaj ce i s-a adus în octombrie anul trecut. Au fost luni foarte lungi si costisitoare pentru cariera sportivei care va împlini, în septembrie, 32 de ani şi care a ieşit din Top 50 pentru că nu a mai putut participa la turnee. Fost număr unu mondial şi dublă câştigătoare de Grand Şlem, Halep va primi în iulie un prim verdict.




  • Continuă reforma pensiilor speciale

    Continuă reforma pensiilor speciale

    Ultima săptămână a sesiunii parlamentare ordinare a fost
    dedicată unor proiecte de lege care vizează teme sensibile şi care, tocmai din
    acest motiv, au aşteptat mult o rezolvare legislativă. Luni, într-un efort de
    voinţă politică aproape fără precedent, senatorii şi deputaţii au eliminat
    pensiile speciale acordate parlamentarilor. Actul normativ prin care legiutorii
    români renunţă, în sfârşit, la un privilegiu considerat de presă şi opinia
    publică drept imoral a fost, deja, promulgat de preşedintele ţării.

    Miercuri a
    fost ziua în care s-au adoptat alte două legi sensibile restante, cea privind interzicerea
    cumulului pensie-salariu
    în sistemul public şi legea care îşi propune să reformeze pensiile speciale,
    acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de
    care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari,
    personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. În cazul primeia, excepţiile de la
    interdicţia de a cumula pensia cu salariul au generat critici vehemente în
    principal pentru că îi includ pe aleşii locali şi pe parlamentari. Alte
    categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele
    medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din
    Academia Română, Banca Naţională, Autoritatea de Reglementare în Energie şi
    Autoritatea de reglementare din comunicaţii.

    A primit vot final favorabil şi
    reforma pensiilor speciale.     Proiectul propus de Executiv a suferit, însă,
    modificări majore faţă de varianta iniţială. În forma adoptată, majoritatea
    social-liberală amână, de facto, aplicarea reformei cu cinci ani şi o
    prelungeşte până în 2043. Astfel, până în 2028, procurorii, judecătorii şi
    militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat
    vârsta de pensionare de la 60 la 65 de ani, iar magistraţilor li se va cere, în
    vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile
    care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate, dar nu cu 30 de
    procente aşa cum se prevedea în primă fază, ci doar cu 15%.

    Toate aceste
    prevederi au fost convenite cu experţii europeni, a dat asigurări premierul social-democrat
    Marcel Ciolacu. Amintim că reglementarea sistemului de pensii speciale este
    jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Din opoziţie,
    USR, care şi-ar fi dorit eliminarea cu totul a pensiilor de serviciu, a votat
    împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista
    tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. UDMR, care nu şi-a mai găsit
    loc în coaliţie după rocada PNL – PSD la conducerea guvernului, a afirmat că va
    mai trece mult timp până când sistemul se va baza pe contributivitate. Chiar şi
    această variantă, căreia i-au fost amputate, potrivit analiştilor, cele mai
    radicale prevederi, nu este pe placul Consiliului Superior al Magistraturii.
    Acesta dezaprobă modificările aduse şi afirmă că Parlamentul a ignorat
    principii constituţionale şi a adoptat măsuri cu consecinţe iremediabile asupra
    independenţei Justiţiei şi a statutului magistratului.


  • Parlamentarii, fără pensii speciale

    Parlamentarii, fără pensii speciale

    Este ultima săptămână din actuala sesiune a Legislativului de la București, care și-a propus să nu intre în vacanță înainte de a finaliza unele dintre cele mai sensibile proiecte de lege – cel privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi cel de reformare a pensiilor de serviciu. S-a început cu eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, votată, luni, cu largă majoritate, într-o şedinţă comună a celor două Camere presărată cu citate din scriitori clasici, ironii, ţipete, fluierături şi sunete de clopoţel.



    Votul are o semnificaţie aparte pentru întreaga clasă politică, spunea preşedintele liberalilor, Nicolae Ciucă. Iar preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, social-democratul Alfred Simonis, arăta că este un prim pas către reforma tuturor pensiilor speciale, jalon în PNRR: “Începem, astăzi, cu prima reformă serioasă a pensiilor, pensiile parlamentarilor, pe care nu le impozităm, nu le diminuăm, pur şi simplu le eliminăm. Le abrogăm şi pe cele care sunt în plată şi pe cele care ar fi putut să intre în plată, dacă nu era această lege. Pensiile speciale, cumulul pensiei cu salariul, restanţele din PNRR sunt priorităţi.“



    Opoziţia a susţinut proiectul de lege, dar au existat voci care au avertizat că documentul ar putea fi declarat neconstituţional de Curtea Constituțională: Parlamentul a mai adoptat și acum doi ani eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor, însă foşti parlamentari au sesizat CCR, care a declarat-o neconstituţională. În plus, liderul USR, Cătălin Drulă, a amintit că: “Oricum, vorbim despre 700 de beneficiari de pensii speciale. Celelalte 210.000 de pensii speciale rămân în vigoare.” Căci, în România există câteva categorii ocupaționale a căror pensie nu se bazează exclusiv — ca în cazul tuturor celorlalți pensionari — pe contribuția către asigurările sociale de Stat de-a lungul activității lor profesionale. Ceea ce face că, majoritatea românilor asociază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, diplomații sau aviatorii cu membrii unor “caste privilegiate intangibile”.



    Deocamdată, proiectul legislativ privind reforma întregului sistem de pensii speciale prevede, între altele, o creştere eşalonată a vârstei de pensionare, minimum 25 de ani vechime în specialitate pentru magistraţi pentru a beneficia de pensie de serviciu sau impozitarea cu 15% a sumelor care depăşesc nivelul salariului mediu net. Prevederile reprezintă amendamente depuse de parlamentarii Puterii după ultimele consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a fi respectate angajamentele asumate prin PNRR şi pentru a nu se pierde din finanţarea aferentă. Formaţiunile din arcul guvernamental au salutat modificările aduse legii. În schimb, Opoziţia susţine că ele nu reformează cu adevărat pensiile speciale.





  • Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

    Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

    Premierul României, Marcel Ciolacu, și ministrul de
    Externe, Luminița Odobescu, în vizită la Chișinău


    România susţine începerea negocierilor de aderare
    a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp, a transmis,
    miercuri, la Chişinău, premierul Marcel Ciolacu, aflat în prima sa vizită
    externă de la învestire. El a subliniat că viitorul Republicii Moldova este în
    blocul comunitar. Partea română şi-a oferit disponibilitatea de a acorda
    expertiză partenerilor de la Chişinău.

    La rândul său, premierul Dorin Recean a mulţumit
    României pentru tot sprijinul pe care îl acordă Republicii Moldova în procesul
    de aderare la Uniunea Europeană, precum şi pe dimensiunea economică şi socială.
    El a accentuat că relaţiile pe cele două maluri ale Prutului se consolidează
    tot mai mult prin construcţia podurilor, drumurilor şi reţelelor energetice.
    Dorin Recean a menționat existenţa a nouă
    proiecte pentru tranşa a doua din ajutorul Guvernului României. Acestea
    valorează 28 de milioane de euro şi vizează investiţii pentru dezvoltarea
    localităţilor din Republica Moldova, a precizat premierul de la Chișinău.

    La
    începutul săptămânii, și șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, a
    făcut o vizită în Republica Moldova, fiind prima vizită externă de la preluarea
    mandatului. Ea a fost primită de președinta pro-occidentală Maia Sandu, şi a
    avut discuţii cu omologul Nicu Popescu. Cei doi au subliniat susţinerea oferită
    Republicii Moldova de către România cu ajutoare umanitare, resurse energetice
    şi sprijin în domeniul creşterii rezilienţei. Nu în ultimul rând, șefa
    diplomației de la București a afirmat că deschiderea negocierilor de aderare a
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o
    prioritate a politicii externe a României.



    Magistrații din România au protestat, nemulțumiți
    că ar putea rămâne fără pensii speciale


    Magistraţii din mai multe instanţe şi parchete
    din ţară şi-au suspendat activitatea miercuri, întrucât sunt nemulţumiţi că Guvernul
    vrea să modifice condiţiile în care ei pot obţine pensie de serviciu.
    Judecătorii şi procurorii susţin că modificarea pensiilor lor ar încălca
    independenţa justiţiei. Coaliţia de guvernământ PSD-PNL vrea să crească,
    treptat, vârsta de pensionare pentru judecători şi procurori până la 65 de ani,
    iar pensia să fie calculată pe baza veniturilor din mai mulţi ani, nu doar din
    ultimul an de activitate.

    Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a
    transmis că respectă dreptul la liberă exprimare al magistraţilor, dar a
    insistat că dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a sistemului
    judiciar, nu protestul. Reformarea cadrului legislativ referitor la pensiile de
    serviciu, aşa-numitele pensii speciale, a fost promisă Uniunii Europene de
    autorităţile române în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe
    de altă parte, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea pensiilor speciale pentru
    senatori şi deputaţi a primit raport favorabil, cu majoritate de voturi, în
    Comisia de specialitate a Parlamentului. Preşedintele comisiei, deputatul
    social-democrat Eugen Bejinariu, a precizat că, dacă vor fi identificate
    elemente de neconstituţionalitate ale propunerii, vor fi găsite alte soluţii
    pentru reducerea sau eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.



    Măsuri anunțate de Guvernul de la București


    Preţurile la unele produse alimentare de bază se
    vor putea diminua în perioada următoare, a anunţat, joi, premierul Marcel
    Ciolacu. El susţine că această scădere nu va pune presiune pe producătorii
    români. Marcel Ciolacu a afirmat că a primit răspunsul de la marile lanţuri de
    magazine privind schema de reducere a adaosurilor comerciale. Este vorba de o
    listă care conţine produse de primă necesitate, cum ar fi pâinea, lactatele,
    carnea, ouăle, făina, mălaiul, uleiul, legumele şi fructele.

    Tot joi, Guvernul
    a discutat, într-o primă lectură, schema de ajutor de stat pentru producătorii
    români de materiale de construcţii. În principiu, se doreşte ca, pe piaţa
    internă, să apară mai multe materiale produse în ţară la preţuri competitive şi
    în felul acesta să fie redus importul de materiale de construcţii. Acum, peste
    70% din materialele folosite sunt din import, iar Guvernul vrea să reducă acest
    procent. Bugetul pentru acest an al schemei de ajutor ar putea să fie de 150 de
    milioane de euro, dar ultimul cuvânt îl va avea Ministerul de Finanţe.

    De
    asemenea, Executivul a aprobat, acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea
    populaţiei afectate de inundaţii, alunecări de teren şi fenomene meteorologice
    periculoase, în limita sumei de 1,4 milioane de euro. Gospodării din centru, sud-vest şi sud au fost afectate,
    în această lună, de precipitaţii abundente. A fost nevoie de sprijinul şi
    intervenţia pompierilor militari pentru înlăturarea efectelor negative generate
    de vremea rea.



    Plan de dezvoltare a zăcămintelor de gaze din zona
    românească a Mării Negre


    OMV Petrom şi Romgaz au aprobat planul de
    dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi
    Pelican Sud din zona românească a Mării Negre. Agenţia
    Naţională pentru Resurse Minerale urmează să confirme acest plan. Investiţia se
    ridică la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare, iar producţia totală va
    fi de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentă cu cererea anuală de gaze naturale
    pentru 4,3 milioane de gospodării. Potrivit conducerii OMV Petrom, în 2027, ar urma să fie extrase primele cantităţi
    de gaze prin proiectul Neptun Deep, iar România va deveni cel mai mare
    producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul va dura
    aproximativ două decenii, iar veniturile aduse la bugetul de stat vor sprijini
    dezvoltarea României. OMV Petrom afirmă că veniturile estimate ale statului
    român ar fi de 20 de miliarde de euro.

  • Prioritățli a năului guvernu

    Prioritățli a năului guvernu



    România neadzi ma largu cu un nău premier, social-dimocratlu Marcel Ciolacu, un nău guvernu, tru cari UDMR numata llia parti diadunu cu PSD și PNL, ama și cu tăxeri ditu partea a guvernanțălor că tru meşlli grei di lucru, efortu și tensiune cari yin va s’yină cu cearei dinintea a niscăntoru provocări ndilicati. Ti bitisita-a protăllei andamasi di guvernu, premierlu dimăndă că ari data a miniștrilor protili drafturi di ordonanţe, pi cari va li bagă tu lucru cât ma ntrăoară. Aeste mutrescu ñicurarea a păhadzloru la alimentele di bază, ndruparea ti lucrulu cu procesarea di alimente, schema di ndrupari ali industrie ti materialili di construcţii, nica şi băgarea ali energhie veardi tru firmili agricole.



    Tuţ funcţionarlli a statlui român lipseaşti s’akicăsească că avem ananghi di performanţă tru administraţie, diclară Marcel Ciolacu, avem ti ndridzeari ţinte şi jaloane ditu PNRR şi nu putem s’ascăpămu ici ţiva: pensiile speţiale, nomlu a tiñiiloru di cafi mesu, managementul a companiilor di stat:




    “Mandatlu aluştui guvernu easti ti reforme şi economie, ma concret, ti s’adrămu ca economia s’producă ma multă valoare şi locuri di lucru, iara rezultatele să s’veadă concret tru gekili a oamenilor. Ti atea, tru cathi andamasi di guvernu va s’videţ că avem pi agendă năi misuri di stimulare economică. Ama protlu şi nai ma concret rezultat a unăllei guvernări bună easti ca inflaţia să scadă, oamiñilli s’dukească aesta tru păhadzlli a niscăntoru produse di bază. Aesta vrem s’adrămu ună ş-ună şi s’cilăstăsimu nica di stămâna yinitoare. Pi ninga aesti mindueri şi nkisiti avem alti misuri tu scupo ta s’ndrupămu agricultura, construcţiile şi energia. Ditu videala a mea, suntu domeniile cari fac dgheafuraua tră oamiñi.”



    La ţeremonia di băgari pi ipotisi, prezidentulu Klaus Iohannis lă dimăndă a membrilor a guvernului că’lli așteaptă un greu kiro, cu multi probleme di ndridzeari. Șeflu a statlui și spusi pistusinea că și mandatul priloatu di Marcel Ciolacu va s’hibă caracterizat di stabilitate, hăiri și seriozitate idyea cum tu mandatlu a predecesorlui a lui, liberalu Nicolae Ciucă. Klaus Iohannis:



    Pistipsescu că tru aestă nauă postură, şi cu aestă echipă cari adză deadi giuratlu, va nidzeţ ninti cu lucurlu ahurhitu di coaliţie aoa şi un an ş-giumitati. Suntu multe probleme ti ndridzeari, nu lipseaşti s’bănămu cu impresia că tuti s-ndreapsir şi tora lucărli va s’ducă ma lişoru. Nu, tru practică ştim că neadzi tut ma cu zori. Avem nica giumitati di an tru cari putem s’ndridzemu multi lucri, a deapoa va s’intrămu tu un an superelectoral, cari neise easti ună provocari tră ună societate, va s’avemu patru arădăriki di alidzeri, şi, tru idyiulu kiro, văsilia lipseaşti s’hibă guvernată responsabil şi cu rezultate buni. ”



    Tutunăoară, Klaus Iohannis u spusi haristusearea că rocada guvernamentală – ună procedură tru premieră tră România s-dizv4rti iruşi și fără sincope.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Prioritățile noului guvern

    Prioritățile noului guvern

    România merge mai departe cu un nou premier, social-democratul Marcel Ciolacu, un nou guvern, în care UDMR nu mai participă alături de PSD și PNL, dar și cu promisiuni din partea guvernanților că în lunile grele de muncă, efort și tensiune care urmează vor veni cu soluţii în faţa unor provocări complicate. La finalul primei ședințe de guvern, premierul a anunțat că a dat deja miniștrilor primele drafturi de ordonanţe, pe care le vor aplicate cât mai urgent. Acestea vizează reducerea preţurilor la alimentele de bază, sprijinirea procesării de alimente, schema de susţinere a industriei materialelor de construcţii, plus introducerea energiei verzi în firmele agricole.



    Toţi funcţionarii statului român trebuie să înţeleagă că avem nevoie de performanţă în administraţie, a declarat Marcel Ciolacu, avem de livrat ţinte şi jaloane din PNRR şi nu putem rata nimic: pensiile speciale, legea salarizării, managementul companiilor de stat:




    “Mandatul acestui guvern este despre reforme şi economie, mai concret, despre cum facem ca economia să producă mai multă valoare şi locuri de muncă, iar rezultatele să se vadă concret în buzunarele oamenilor. De aceea, în fiecare şedinţă de guvern veţi vedea că avem pe agendă noi măsuri de stimulare economică. Însă primul şi cel mai concret rezultat al unei guvernări bune este ca inflaţia să scadă, oamenii să simtă asta în preţurile unor produse de bază. Asta vrem să facem imediat şi să acţionăm încă de săptămâna viitoare. Alături de acest demers avem alte măsuri ţintite pentru a susţine agricultura, construcţiile şi energia. Din punctul meu de vedere, sunt domeniile care fac diferenţa pentru oameni.”



    La ceremonia de învestitură, președintele Klaus Iohannis le-a transmis membrilor guvernului că îi așteaptă o perioadă dificilă, cu multe probleme de rezolvat. Șeful statului și-a exprimat încrederea că și mandatul preluat de Marcel Ciolacu va fi caracterizat de stabilitate, eficiență și seriozitate la fel ca mandatul exercitat de predecesorul său, liberalul Nicolae Ciucă. Klaus Iohannis:



    Sunt încredinţat că în această nouă postură, şi cu această echipă care astăzi a depus jurământul, veţi continua munca începută de coaliţie acum un an şi jumătate. Sunt multe probleme de rezolvat, nu trebuie să trăim cu impresia că toate s-au rezolvat şi acum lucrurile vor merge mai uşor. Nu, în practică ştim că merge din ce în ce mai greu. Avem încă o jumătate de an în care putem să rezolvăm foarte multe lucruri, după care vom intra într-un an superelectoral, care în sine deja este o provocare pentru o societate, vom avea patru rânduri de alegeri, şi, în acelaşi timp, ţara trebuie guvernată responsabil şi cu rezultate bune. ”



    De asemenea, Klaus Iohannis a apreciat faptul că rocada guvernamentală – o procedură în premieră pentru România s-a desfășurat rapid și fără sincope.






  • Retrospectiva săptămânii 29 mai – 3 iunie 2023

    Retrospectiva săptămânii 29 mai – 3 iunie 2023


    La Chișinău a avut loc summitul Comunităţii Politice Europene


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reafirmat, joi, la Chișănău în cadrul celei de-a doua ediţii a summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), importanţa sprijinului pentru Ucraina, ţară care continuă să fie ţinta atacurilor nemiloase ale Rusiei. Şeful statului a declarat că summitul găzduit de Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă)este ilustrativ pentru vocaţia europeană a acesteia, pentru seriozitatea eforturilor de reformă dedicate aderării sale la UE şi demonstrează concentrarea atenţiei asupra întregii Vecinătăţi Estice şi a regiunii Mării Negre. Iohannis a salutat prezenţa la reuniune a lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Consolidarea Republicii Moldova înseamnă şi consolidarea rezilienţei strategice a Europei, a apreciat liderul de la Bucuresti. Aproape 50 de şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit în Republica Moldova, gazda summit-ului fiind preşedinta Maia Sandu. Ea a precizat că prezenţa liderilor europeni este o dovadă clară că Moldova nu este singură. Comisia Europeană a fost reprezentată de preşedintele Ursula von der Leyen şi de şeful diplomaţiei, Josep Borrell. Liderii au discutat despre securitate şi pace, dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale în spaţiul european, dar şi despre războiul din Ucraina. CPE este un format interguvernamental de dezbatere şi o platformă pentru coordonare politică între statele europene în scopul promovării dialogului politic şi a cooperării pe teme de interes comun, pentru consolidarea securităţii, stabilităţii şi a prosperităţii pe continent. Prima reuniune a CPE a avut loc în octombrie 2022, la Praga.



    Greva generală din educație continuă.


    La Bucuresti, sindicatele din educatie au anunţat că greva generală va continua și marți, după minivacanța prilejuită de Ziua Copilului și Rusaliile ortodoxe. Anunţul a fost făcut dupănoua rundă de consultari cu executivul de joi. Anterior, acesta adoptase ordonanța de urgenţă care prevede că salariul personalului didactic şi didactic auxiliar va creşte cu 1.000 de lei brut lunar( 200 de euro), respectiv cu 400 de lei (cca. 80 euro) brut pentru personalul nedidactic. Sindicatele consideră insuficiente aceste majorări și resping, totodată, propunerea guvernului caviitoarele creşteri să se faca etapizat, în maximum 3 ani de la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Potrivit promisiunii autorităților, în viitoarea grilă cu veniturile bugetarilor, salariul profesorului debutant se va raporta la salariul mediu brut din economie şi va reprezenta punctul de referinţă al grilei de salarizare din educaţie. Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat speranţa că dascălii se vor întoarce, de marţi, la şcoală. El le-a cerut profesorilor să nu pună în dificultate examenele naţionale. Pe lăngă grevă, în ultimele zile au vut loc proteste masive de stradă atât în Capitală, cât și în numeroase orașe din România. Sindicatele cer majorarea veniturilor tuturor salariaţilor cu 25%, iar pentru debutaţi salariul la nivelul celui mediu brut pe economie, adică aproape 4.000 lei (cca.800 euro). Salariații din educație au declanşat greva la 22 mai, nemulţumiţi de nivelul salariilor şi de condiţiile de muncă.



    Proteste în România.


    Pe langă anagajații din educație, poliţiştii din penitenciare încep să protesteze. Ei resping creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, întrucât susţin că speranţa de viaţă a angajaţilor din sistem este de 62 de ani. Miercuri, o parte dintre ei au amânat începerea activităţii, pentru a-şi exprima nemulţumirile privind nivelul salariilor şi condiţiile de lucru. Şi grefierii au anunţat că se vor alătura protestelor declanşate de celelalte categorii de salariaţi din sistemul bugetar. Ei critică, de asemenea, creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, inclusiv pentru personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti.La rândul lor, luni, în capitală, sute de angajaţi de la Căile Ferate au organizat un miting de protest. Ei acuză continuarea degradării condiţiilor de muncă şi faptul că nu există la CFR Călători o salarizare care să permită un sistem de stimulare al performanţei şi de creştere a eficienţei angajaţilor. Si sindicaliştii din sectorul medical au declanşat un calendar al protestelor. Revendicările vizează aplicarea prevederilor din legea salarizării tuturor angajaţilor, acordarea voucherelor de vacanţă şi modificarea sistemului de calcul pentru sporuri, gărzi şi indemnizaţia de hrană.



    Pensiile speciale, în atenţia deputaţilor


    Deputaţii români au pe masa de lucru proiectul de lege care reformează sistemul pensiilor de care beneficiază, în principal, magistraţii şi angajaţii structurilor de forţă. Reforma în domeniu este obiectiv asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. USR, de opoziţie, a pledat tot timpul pentru eliminarea pensiilor speciale, iar proiectul a primit amendamente din partea partidelor coaliţiei PSD – PNL – UDMR înainte de a ajunge la deputaţi. Printre elese numără corelarea vârstei standard de pensionare cu sistemul public de pensii, pentru a elimina excepţiile, astfel că pentru diplomaţi şi personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti, vârsta standard de pensionare creşte la 65 de ani. Este modificată şi baza de calcul a pensiilor speciale pentru alinierea la sistemul public. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va creşte eşalonat la 300 de luni. În plus, nicio pensie de serviciu nu va depăşi venitul obţinut în perioada de activitate. Previzibil, Consiliul Superior al Magistraturii a criticat proiectul pensiilor speciale și a avertizat că o creştere bruscă a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea determina ieşirea din sistem a peste 1.500 de magistraţi.





  • Pensiile speciale, în atenţia deputaţilor

    Pensiile speciale, în atenţia deputaţilor

    Deputaţii români au pe masa de lucru proiectul de lege
    care reformează sistemul pensiilor de care beneficiază, în principal,
    magistraţii şi angajaţii structurilor de forţă şi care nu sunt calculate pe
    baza contribuţiei din perioada activă. Reforma în domeniu este obiectiv asumat în
    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Câtă vreme nu a avut şi o miză
    financiară, bani europeni, politicienii nu au avut curajul să abordeze frontal
    un subiect delicat ca acesta. Cu excepţia USR, de opoziţie, care a pledat tot
    timpul pentru eliminarea pensiilor speciale.

    Proiectul de modificare a pensiilor
    speciale a fost amendat de partidele coaliţiei PSD – PNL – UDMR înainte de a
    ajunge la deputaţi. Modificările, susţin autorii, au drept scop eliminarea unor
    abuzuri şi inechităţi, iar principiul contributivităţii va prima în întreg
    sistemul de pensii publice.

    Potrivit amendamentelor, se corelează vârsta
    standard de pensionare cu sistemul public de pensii, pentru a elimina excepţiile,
    astfel că pentru diplomaţi şi personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti,
    vârsta standard de pensionare va creşte la 65 de ani. Acelaşi principiu se va
    aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se va
    majora eşalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25
    de ani pentru mai multe categorii de salariaţi – diplomaţi, funcţionari
    parlamentari, angajaţii Curţii de Conturi.

    Un alt amendament propune reducerea
    beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat,
    respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
    procurorilor, angajaţilor încadraţi pe funcţii de execuţie specifice în cadrul
    misiunilor diplomatice. Este modificată şi baza de calcul a pensiilor speciale
    pentru alinierea la sistemul public. Dacă în prezent erau avute în vedere
    veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va creşte eşalonat la 300 de
    luni. Nicio pensie de serviciu nu va depăşi venitul obţinut în perioada de
    activitate. De asemenea, în cazul pensiilor aflate în plată se va aplica un
    impozit de 30% pentru partea din venit care depăşeşte nivelul câştigului
    salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
    stat şi excede aplicării principiului contributivităţii.

    Printr-o altă
    propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraţilor odată
    cu creşterea indemnizaţiilor brute lunare ale judecătorilor şi procurorilor
    aflaţi în activitate.

    Pensia fiecărui cetăţean trebuie să reflecte importanţa
    muncii sale de o viaţă şi contribuţia la sistemul public    , a subliniat
    premierul Nicolae Ciucă. Potrivit acestuia, alături de Legea Pensiilor şi Legea
    Salarizării, va fi completat astfel pachetul de reforme pe care România trebuie
    să şi-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate şi echitate
    sistemului public de salarii şi pensii.

    Previzibil, Consiliul Superior al
    Magistraturii a criticat proiectul pensiilor speciale. CSM a avertizat că o
    creştere bruscă a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea
    determina ieşirea din sistem a peste 1.500 de magistraţi.


  • Reforma pensiilor speciale, în discuţie

    Reforma pensiilor speciale, în discuţie

    Protocoalele după care funcţionează actuala coaliţie
    guvernamentală de la Bucureşti prevăd că, în mai puţin de o lună, liderul PSD,
    Marcel Ciolacu, îi va lua locul de premier şefului liberal Nicolae Ciucă. Şi,
    odată cu mandatul, va prelua şi dosarul spinos al aşa-ziselor pensii speciale,
    care nu respectă principiul contributivităţii şi de care beneficiază, în
    principal, foşti parlamentari, diplomaţi, magistraţi sau angajaţi ai sistemelor
    de apărare, securitate ori ordine publică. Proiectul de reformare a sistemului
    de pensii speciale poate fi aprobat în Parlament până la sfârşitul actualei
    sesiuni, dar asumarea răspunderii guvernului este în continuare luată în calcul
    – anunţă Ciolacu. El adaugă că are, în permanenţă, un dialog pe această temă cu
    ministrul Muncii, colegul său de partid social-democrat Marius Budăi. Problema,
    recunoaşte viitorul premier, este că dosarul trebuia deja închis, fiind inclus
    în cea de-a treia cerere de plată pentru finanţarea prin PNRR, programul prin
    care Bruxellesul susţine financiar o parte din investiţiile şi reformele din
    România. Budăi se va duce săptămâna viitoare la Bruxelles, pentru a discuta,
    din nou, pe această temă cu oficialii europeni.

    Până atunci, Banca Mondială a
    finalizat raportul privind impactul noilor măsuri propuse de coaliţie în cazul
    pensiilor speciale şi, potrivit informaţiilor apărute în presă, documentul
    arată că rezultatul în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare ar fi
    nesemnificativ. Impozitarea progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale va
    avea efecte neglijabile – spun specialiştii Băncii. La fel şi o altă măsură,
    prin care s-au eliminat cinci sporuri din baza de calcul a pensiilor
    militarilor. Aceasta va duce la o reducere de numai două procente a cuantumului
    pensiei de serviciu a unui militar.

    Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, tot din PSD,
    a insistat, din nou că nimeni nu ar trebui să se atingă de pensiile militarilor,
    acestea nefiind pensii speciale. El a declarat că un număr cât mai mare de
    tineri trebuie atraşi în armată. Degeaba vorbim de tancuri, de rachete, de
    corvete, de fregate, de toate lucrurile pe care ni le dorim şi pe care le vom
    avea. Ele au nevoie de un personal cu un înalt nivel de calificare, pentru că
    la ora actuală Armata României înseamnă personal cu un nivel de calificare
    foarte, foarte mare. De aceea eu insist pentru a intra în rândul forţelor
    armate, dar şi dorinţa de a rămâne în cadrul forţelor armate să fie încurajată
    şi prin asigurarea unui nivel de trai şi a predictibilităţii unei cariere în
    acest domeniu.

    Din opoziţie, USR susţine că PSD şi PNL îi mint pe români
    că vor eliminarea pensiilor speciale şi îl numeşte pe premierul liberal
    Ciucă om de stat cu trei cravate, care îşi ia salariul, îşi încasează pensia
    specială de general în rezervă şi care va primi, în viitor, şi pensie specială
    de fost parlamentar.


  • Agendă complicată în Parlament

    Agendă complicată în Parlament

    Dezbaterile se anunță aprinse, săptămâna aceasta, în
    Parlamentul de la București. Două proiecte de lege – cel privind abuzul în
    serviciu şi cel referitor la pensiile speciale – au ajuns pe mesele de lucru
    ale deputaților și ar urma să primească votul lor. Unul, în principiu,
    previzibil, dată fiind majoritatea confortabilă de care beneficiază coaliția la
    putere PNL-PSD-UDMR. În ambele proiecte, Camera Deputaților este for
    decizional. Proiectul de lege privind abuzul în serviciu va fi adoptat cu
    pragul valoric de 9.000 de lei (1.800 de euro) de la care se consideră abuz în
    serviciu şi se pedepseşte cu închisoarea fapta ilegală a unui funcţionar public
    – a dat asigurări liderul PSD, Marcel Ciolacu. El consideră că ministrul
    Justiției, Cătălin Predoiu, ar fi trebuit să îşi asume această
    limitare valorică de 9.000 lei încă din forma iniţială a documentului, în lipsa
    căruia, la Senat, proiectul a fost adoptat cu un prag mult mai mare, de 250.000
    de lei.

    Marcel Ciolacu: ʺSunt ferm convins că alături de colegii mei
    şi din PSD, şi din PNL, şi din UDMR, miercuri, această lege va pleca din Camera
    Deputaţilor către promulgare cu 9.000 lei propuși de către ministrul Justiţiei.ʺ
    Din opoziţie, USR a criticat dur forma adoptată de senatori cu voturile PSD,
    PNL, UDMR. Stelian Ion: ʺDecizia Curţii Constituţionale impunea un
    prag, dar pragul acesta era de bun simţ, un prag rezonabil la nivelul
    salariului minim pe economie.    ʺ

    Tot în ciuda protestelor opoziției, la
    Camera Deputaților a ajuns, de la Senat, și proiectul de lege de reformare a
    pensiilor speciale plătite de Stat. Potrivit noilor prevederi susţinute de
    parlamentarii la putere, nicio pensie specială nu va mai depăşi veniturile din
    timpul activităţii, se interzice cumulul pensiilor speciale şi se introduce un
    impozit de maximum 15% pe partea de necontributivitate. Nemulțumitor !
    spune opoziția, care a solicitat aplicarea sistemului de contributivitate
    pentru toate pensiile, indiferent de domeniul de activitate. De pensii speciale
    beneficiază, în prezent, aproape 200.000 de persoane, majoritatea – peste 170.000
    – din Apărare şi ordine publică. Însă cele mai mari pensii speciale le au
    foştii magistraţi – judecători și procurori, care pot ajunge să primeasă în jur
    de 18.000 de lei pe lună (circa 3.600 de euro), de 10 ori mai mult decât o
    pensie medie obișnuită. Reformarea sistemului pensiilor speciale este o cerinţă
    în PNRR de care depinde aprobarea a aproape 3 miliarde de euro, fonduri
    europene.

    În fine, pe agenda Parlamentului de la București s-ar putea regăsi,
    săptămâna aceasta, şi noile proiecte de legi ale Educaţiei, ce
    au la bază proiectul România educată al
    preşedintelui țării, Klaus Iohannis. Prin ele, s-ar dori combaterea abandonului școlar şi a analfabetismului funcţional, plasarea
    elevului în centrul procesului educaţional sau sprijinirea cooperării europene
    a universităţilor din România. Opoziția critică proiectele de lege, considerând
    că au lipsuri şi generează dezechilibre.


  • Pensiile speciale pe agenda Senatului

    Pensiile speciale pe agenda Senatului

    Ce se va întâmpla cu pensiile speciale care dau bătăi de cap autorităților de la București, pentru că actuala formă a legii nu se încadrează în rigorile Comisiei Europene și nici în solicitările Băncii Mondiale? În România, există o serie de categorii de asemenea pensii, care nu au la bază principiul contributivităţii, printre care cele ale magistraților, ale militarilor și ale diplomaților. În Uniunea Europeană, Suedia este singura ţară care nu are deloc pensii speciale.



    Până la finele acestei săptămâni, Senatul trebuie să dea un vot asupra proiectului de reformă a pensiilor speciale propus de Guvern. În cazul în care se depășește termenul, documentul va fi adoptat în mod tacit, în calitate de prim for sesizat, şi va fi trimis Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege al Executivului vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).



    Modificările propuse vizează calculul pensiilor de serviciu, plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii. Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă, (…) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitateˮ, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege. Şeful statului, Klaus Iohannis, afirma, săptămâna trecută, că proiectul de lege trebuie să vizeze un sistem de pensii corect, echitabil şi sustenabil.



    La rândul său, liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, este de părere că România nu pierde niciun euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar legea privind reforma pensiilor speciale trebuie să fie făcută ţinând cont de realităţile din acest moment, între care a subliniat războiul din vecinătatea României. Liderul social-democrat admite că au existat şi inechităţi, dar a dat asigurări că, în viitor, acest lucru va fi corectat.



    Pe de altă parte, reprezentanţii opoziţiei au acuzat, în repetate rânduri, partidele de la putere că nu doresc o adevărată reformă a pensiilor speciale. USR consideră că partidele din coaliția aflată la guvernare sunt dispuse să piardă miliarde de euro destinate dezvoltării ţării doar pentru a favoriza câteva categorii de angajaţi.



    Deputatul USR Cristian Seidler a afirmat că proiectul de lege are un impact foarte modest asupra cheltuielilor bugetare cu pensiile speciale. Trebuie mult curaj, pentru că soluţia tehnică este foarte simplă, dar exact curajul lipseşte guvernului actual pentru a face această reformă pe care o solicită întreaga societate româneascăˮ, a mai spus Cristian Seidler.






  • Retrospectiva săptămânii 21.02.- 27 .02.2021

    Retrospectiva săptămânii 21.02.- 27 .02.2021

    SARS CoV-2 în România

    În România se remarcă o tendinţă de creştere a ratei de incidenţă la nivel naţional a noilor infectări cu COVID-19, în ultimele două săptămâni, potrivit unei analize a Institutului Naţional de Sănătate Publică, actualizate şi publicate miercuri. Datele colectate arată că, în majoritatea judeţelor şi în municipiul Bucureşti, se înregistrează o rată de incidenţă cumulată de peste o sută de cazuri la suta de mii de locuitori, iar majoritatea cazurilor sunt în zone urbane. Până acum, în țară au fost confirmate mai mult de 790.000 de cazuri de infectare cu SARS CoV-2. Dintre acestea, peste 730.000 au fost declarate vindecate. Numărul deceselor associate COVID-19 a depășit 20.000 de la debutul pandemiei.

    În ceea ce priveşte campania de vaccinare, miercuri a început imunizarea cadrelor didactice. Astfel, până pe 10 martie, vor fi vaccinaţi peste 60.000 de profesori care se adaugă celor 42.000 deja vaccinati. Datele centralizate la nivelul Uniunii Europene arată că rata de imunizare în România este una dintre cele mai bune, țara situându-se pe a treia poziție din acest punct de vedere. O preocupare o constituie şi răspândirea tulpinii britanice a coronavirusului, iar autorităţile de la București iau în calcul o metodologie specifică pentru a identifica din timp eventuala apariţie a altor mutaţii pe teritoriul României.

    Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a spus că nu se poate exclude posibilitatea unui al treilea val al pandemiei de coronavirus, având în vedere faptul că noile tulpini sunt mai contagioase, pericol subliniat și de experții în politici de sănătate publică. De vineri, autorităţile au schimbat, modul în care se calculează rata de incidenţă; astfel, sunt incluse focarele din fiecare localitate. Secretarul de stat al Ministerului de Interne doctorul Raed Arafat a explicat că, dacă nu apar noi focare într-o localitate, incidenţa va fi nesemnificativă.

    Președintele României, Klaus Iohannis, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, prin videoconferinţă

    Joi și vineri – reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferinţă, România fiind reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Sesiunea virtuală de joi a fost dedicată coordonării gestionării pandemiei, iar cea de vineri securităţii şi apărării. Şefii de stat şi de guvern din statele blocului comunitar au făcut apel la menţinerea de restricţii fermeˮ şi la accelerarea vaccinării, pentru a opri răspândirea noilor variante ale coronavirusului, fără a reuşi să depăşească dezacordurile cu privire la un viitor paşaport de vaccinare. Liderii de state cer de la Comisia Europeană, până în luna iunie, un raport privind crearea de rezerve strategice, asigurarea unei producţii adecvate de vaccinuri în Uniune, diversificarea şi rezistenţa la vulnerabilităţi a lanţurilor globale de aprovizionare în domeniul medical.

    Bugetul României pe 2021, în dezbaterea Parlamentului

    Bugetul de stat al României şi cel al asigurărilor sociale pe 2021 a intrat în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Legislativului joi după-amiază. Votul în plen asupra celor două documente urmează să aibă loc marţea viitoare. Constrângerile financiare pentru cele două bugete au fost hotărâte în Parlament, prin legea plafoanelor, adoptată miercuri și în Camera Deputaților, în calitate de for decizional, după ce trecuse de Senat: astfel, anul acesta, deficitul nu poate depăși 7,16% din PIB, iar cheltuielile de personal 9,8%. Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a declarat că bugetul pentru anul 2021 este unul al relansării, un buget robust, echilibrat şi realist. El a adăugat că nu cresc impozitele şi taxele. Din opoziţie, PSD a criticat proiectul de buget propus de coaliţia PNL, USR PLUS, UDMR, pe care l-a calificat drept un buget al austerităţii, al sărăcirii populaţiei, al constrângerilor, prin îngheţarea salariilor.

    Proteste și nemulțumiri financiare

    Sindicatele au protestat, în această săptămână, față de măsurile de austeritate bugetară. Sindicaliști de la Federația Publisind – afiliată la Blocul Naţional Sindical, care reprezintă 35 de mii de angajaţi din numeroase domenii de activitate – au manifestat în fața sediului Președinției, cerând eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public, aplicarea legii cadru privind salarizarea bugetarilor și un salariu minim corelat cu creşterea preţurilor de consum. Și în fața Ministerului Transporturilor au fost proteste: mecanicii de locomotivă au cerut investiţii pentru modernizrea infrastructurii feroviare şi măsuri pentru ridicarea restricţiilor de viteză.

    La rândul lor, minerii din Valea Jiului au încetat protestele, după ce autorităţile de la Bucureşti au găsit soluţii pentru plata salariilor pe care Complexul Energetic Hunedoara nu le-a acordat la timp. Guvernul a adoptat o hotărâre care permite plata creanţelor salariale şi pentru companiile în insolvenţă, aşa cum este Complexul Energetic, aflat în această situaţie critică de peste un an. Soluţia găsită la negocierile din capitală asigură salariile minerilor pentru următoarele trei luni, timp în care Complexul Energetic trebuie să prezinte un plan care să asigure funcţionarea pe termen lung.

    Legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, promulgate de șeful statului

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, miercuri, legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, adoptată săptămâna trecută de Parlament. Toate partidele, cu excepţia UDMR, care s-a abţinut, au votat proiectul iniţiat de PSD (în opoziție) pentru eliminarea acestor pensii speciale. Nu se vor mai acorda nici cele aflate în plată, potrivit deciziei Legislativului. 800 de foşti parlamentari beneficiază de aceste pensii speciale.Ele însumează aproape 10 milioane de euro pe an, bani plătiţi din bugetul de stat.