România
– în continuare în stare de alertă
De
luni, 14 decembrie, starea de alertă s-a prelungit în România cu încă 30 de
zile. Deşi numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus continuă să scadă,
râmân pline secțiile de terapie intensivă, iar numărul deceselor este ridicat.
Capitala se menține de săptămâni bune pe primul loc în țară în ceea ce priveşte
incidenţa infectărilor, însă autoritățile consideră că nu este necesară carantinarea
Bucureştiului.
Prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu: La acest moment apreciem că nu
este nevoie să luăm alte măsuri, pentru că în opinia noastră degeaba iei foarte
multe măsuri pe hârtie, dacă nu urmăreşti şi cum se respectă acestea. Noi
credem cu tărie că, dacă respectăm măsurile aflate în vigoare la acest moment,
putem să limităm răspândirea pandemiei.
Județul Ifov, din apropierea Bucureștiului, are majoritatea localităților
carantinate, iar autoritățile locale anunță că se înregistrează o scădere
ușoară a infectărilor. Și în restul țării au fost sau încă sunt în carantină
mai multe localități. La nivel naţional, o treime din judeţele României sunt
zone roşii, cu incidenţă ridicată a îmbolnăvirilor, jumătate au între 1,5 şi 3
cazuri la mia de locuitori, iar restul sunt zone verzi, sub 1,5 la mie.
În
speranța că va reuși să oprească pandemia și că își va putea relua viața
dinainte, România, ca și celelalte state din întreaga lume, se pregătește să
primească vaccinul anti-Covid.
Acesta ar urma să ajungă, ca în toate țările UE, la sfârșitul lunii, lucru
confirmat și de Comisia Europeană. Este în plină desfășurare organizarea
centrelor de vaccinare unde va fi, pentru început, imunizat personalul medical.Autoritățile sanitare spun, din nou, că nu
virusul nu va fi combătut, dacă nu se va face vaccinarea în masă a populației. În
România, aceasta va începe cel mai probabil în primăvara anului viitor și va fi
gratuită și voluntară.
Negocieri intense
pentru formarea unui nou guvern la București
Preşedintele
Klaus Iohannis a anunțat, la începutul săptămânii, căpe
21 decembrie va convoca noul Parlament, după prima rundă de consultări pe care
a avut-o cu partidele şi formaţiunile care vor fi reprezentate în noul Legislativ,
în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Potrivit
rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central, viitorul Parlament va
fi format din reprezentanţi ai PSD, PNL, USR PLUS, AUR, UDMR şi ai
minorităţilor naţionale.
Rezultatele alegerilor parlamentare au făcut, însă,
dificilă desemnarea unui premier şi instalarea unui nou Guvern la Bucureşti. PSD,
clasat pe primul loc la alegerile legislative din 6 decembrie, şi-a menţinut părerea că soluţia
corectă în condiţiile actualei pandemii ar fi un guvern de uniune naţională
condus de profesorul medic Alexandru Rafila, din care să facă parte toate
forţele politice care au intrat în Parlament. La rândul lor, PNL, USR PLUS şi
UDMR, clasate pe locurile doi, trei, respectiv cinci în opţiunile
electoratului, au purtat, în această săptămână, discuţii intense pentru
constituirea unei majorităţi parlamentare şi formarea unui Guvern.
CCR
și pensiile speciale
Curtea
Constituţională a României a decis că legea care prevede impozitarea cu 85% a
pensiilor speciale care depăşesc suma de 7.000 de lei (puțin peste 1.400 de
euro) este neconstituţională în ansamblu. Decizia a fost luată în unanimitate,
după 4 amânări. Iniţial, aceste pensii au fost acordate angajaţilor din
magistratură şi structurile de forţă, apoi beneficiari au devenit şi parlamentarii,
diplomaţii sau personalul aeronautic. Spre deosebire de majoritatea pensiilor
din România care sunt relativ mici, circa 300 de euro, cele speciale nu se
bazează doar pe principiul contributivităţii și ajung la mii de euro.
Mai mult,
banii pentru plata lor provin atât din bugetul asigurărilor sociale de stat,
cât şi din bugetul de stat. Motive pentru care, în iunie, Parlamentul a adoptat
un act normativ prin care pensiile speciale nu erau desfiinţate, ci doar
amendate cantitativ. Dar imediat, acesta a fost contestat de Avocatul Poporului
şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care susţin că legea ar încălca,
printre altele, principiul echităţii fiscale. Ca semn de protest la decizia
CCR, parlamentarii USR au demisionat în bloc la ultima şedinţă de plen a
Camerei Deputaţilor din această legislatură, pentru a nu mai beneficia de
pensie specială. Un gest similar au făcut și câțiva reprezentanţi ai PSD.
Timișoara
– 31 de ani
Joi a
fost zi de doliu la Timișoara în memoria primilor români care şi-au pierdut
viaţa în Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. Evenimentele din acest
oraş din vestul României au reprezentat scânteia ce a dus, câteva zile mai
târziu, la căderea regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu în urma
celei mai sângeroase Revoluții din sud-estul Europei. Din cauza pandemiei, manifestările
organizate în Timişoara au fost lipsite de amploarea celor organizate în
trecut. Au fost, însă, prezenţi revoluţionari, urmaşi ai eroilor martiri,
oficialităţi locale şi centrale.
Premierul interimar Nicolae Ciucă, ministru al
Apărării Naţionale, a transmis un mesaj cu ocazia marcării a 31 de ani de la
începutul Revoluţiei române, în care a subliniat nevoia de a se ‘face lumină’
legat de evenimentele din Decembrie 1989. Acesta consideră că pentru greşelile,
erorile sau abuzurile săvârşite atunci de unii dintre angajaţii MApN este o
datorie morală să se ceară iertare familiilor rămase în suferinţă.
Pe 17
decembrie 1989, asupra timişorenilor care au ieşit pe străzi scandând ‘Libertate’
şi Jos Ceauşescu a fost deschis focul: şi-au pierdut viaţa aproape
100 de persoane, iar circa 350 au fost rănite.