Radio România Internațional

Tag: pensii

  • Facilități în sistemul public de pensii

    Facilități în sistemul public de pensii

    Cariat de anomalii şi inechităţi, aşa cum recunosc chiar
    politicienii care-l păstoresc, sistemul public de pensii din România trebuie
    fundamental reformat. Ideile şi iniţiativele legislative nu lipsesc, dar
    aplicarea acestora se dovedeşte anevoioasă. Marţi, legea privind cumpărarea
    vechimii în muncă a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul
    normativ stabileşte cadrul legal pentru completarea de către persoanele care nu
    au calitatea de pensionar a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii,
    necesar pentru acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, a unei pensii
    anticipate ori a unei pensii anticipate parţial. Cei interesaţi pot să cumpere
    maximum şase ani de vechime anteriori împlinirii vârstei standard de
    pensionare. Plata acestei contribuţii de asigurări sociale se poate face într-o
    singură tranşă sau lunar, până pe 31 august 2023. Printre potenţialii
    beneficiari sunt milioanele de români expatriaţi, în căutarea unui trai mai
    bun, în general în vestul Europei, şi care au stagii incomplete de cotizare
    pentru pensia din ţară. Sunt, de asemenea, în ţară, persoane cu vechime
    incompletă în muncă fie pentru că, la un moment dat, au rămas şomeri, fie
    pentru că au ales un trai pe cont propriu, s-au descurcat din expediente şi nu
    şi-au mai plătit cotizaţiile la sistemul de pensii.

    Experţii nu se
    hazardează, încă, să anticipeze care vor fi efectele noii legi. Ei avertizează,
    însă, de multă vreme, că sistemul în întregime riscă să devină nesustenabil în
    momentul în care se va petrece pensionarea masivă a persoanelor născute la
    sfârştiul anilor 60 şi în primii ani 70. Atunci, în urma unui decret al
    fostului regim comunist, avorturile au fost interzise, iar România a
    înregistrat un boom demografic. Ulterior, rata natalităţii s-a diminuat
    progresiv şi demografii şi sociologii spun de multă vreme că există riscul să
    nu mai aibă cine le plăti pensiile aşa-numiţilor ‘decreţei’.
    Pe lângă aceste evoluţii demografice defel îmbucurătoare, există situaţii pe
    care înşişi decidenţii politici le numesc absolut anormale. E termenul folosit
    de ministrul Justiţiei, Stelian Ion, cu referire la faptul că fosta şefă a
    DIICOT (parchetul antimafia), Giorgiana Hosu, se pensionează la 49 de ani. Pensionarea
    în floarea vârstei e un privilegiu pentru magistraţi, militari, poliţişti,
    ofiţeri de informaţii, politicieni, diplomaţi şi alţi beneficiari ai aşa-numitelor
    pensii speciale, ce nu respectă principiul contributivităţii. Multe dintre
    acestea sunt de ordinul miilor de euro, în timp ce pensiile cotizanţilor
    obişnuiţi ating, în medie, echivalentul în lei a doar 300 de euro. O lege care
    prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale ce depăşesc 7.000 de lei (1.400
    de euro) a fost invalidată de Curtea Constituţională, ai cărei membri sunt ei
    înşişi pensionari speciali.


  • Retrospectiva săptămânii 06.06.2021 – 12.06.2021

    Retrospectiva săptămânii 06.06.2021 – 12.06.2021


    Prelungirea stării de alertă în România


    Guvernul de la Bucuresti a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile începând din 12 iunie. Au fost relaxate mai multe restrictii. Între acestea, s-a stabilit extinderea numărului de persoane care pot să participe la evenimente private, nunţi, botezuri, la cel mult 200 de persoane în interior. Condiţia este ca participanţii să fie vaccinaţi, testaţi negativ sau să fi trecut prin boală. De asemenea, a crescut de la 500 la 1.000 numărul participanţilor la activităţile culturale, artistice, de divertisment desfăşurate în spaţii deschise, dacă fac dovada că s-au vaccinat ori au trecut prin boală ori s-au testat. A crescut şi numărul persoanelor care pot intra în piscine, sălile de sport sau fitness, de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului, iar numărul participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi. Purtatea măştii a rămas obligatorie în spaţiile comune.



    Situaţia pandemiei şi a vaccinării


    România se află în scenariul verde, numârul de cazuri noi de îmbolnăviri cu noul coronavirus continuând să scadă, la fel şi cel al deceselor la pacienţi infectaţi cu Sars-Cov-2. Campania de imunizare la nivel naţional continuă, cu un ritm de vaccinare mai scăzut, însă.Din 27 decembrie 2020, de la debutul campaniei au fost administrate mai mult de 8,4 milioane de doze unui număr de peste 4,5 milioane de persoane, din care majoritatea au primit ambele doze.Șeful campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă a subliniat că România se numără printre statele care asigură cel mai simplu acces la vaccinarea anti-COVID – oamenii pot să îşi aleagă tipul de vaccin, pot să se prezinte direct la centrele de vaccinare, se organizează evenimente de tip maraton, iar operatorii economici privaţi au posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă, cu echipe mobile.



    Modificări în ceea ce privește pensionarea


    Guvernul coaliției de centru-dreapta de la București a aprobat, miercuri, proiectul de lege care elimină cumulul pensiei cu salariul la stat, proiect care urmează să fie dezbătut în regim de urgenţă în Parlament. Acesta prevede creşterea opţională a vârstei de pensionare. Astfel, după împlinirea vârstei de 61 de ani la femei, respectiv 65 de ani la bărbaţi, angajaţii din sistemul public românesc vor putea, dacă vor dori, să rămână în activitate până la 70 de ani, dar nu vor mai avea voie să primească simultan pensie şi salariu la stat. Salariaţii care au optat să îşi continue activitatea pot să renunţe oricând la acest angajament. Există, însă, și excepții de la prevederile proiectului de lege – vor putea primi pensie şi salariu în același timp demnitarii, personalul didactic plătit cu ora, asistenţii personali și maternali ori membrii Academiei Române. Din opoziţie, vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, anunţă că social-democraţii consideră că documentul are prevederi ce încalcă Legea fundamental și îl vor ataca la Curtea Constituţională.



    Raport privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul MCV


    Comisia Europeană a anunţat că va continua să monitorizeze evoluţia situaţiei din România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei. Executivul comunitar remarcă,însă, în momentul de faţă, o tendinţă pozitivă şi salută faptul că în acest an s-a dat un impuls nou reformei şi remedierii paşilor înapoi care s-au făcut în perioada 2017-2019, sub fosta administraţie social-democrată. Comisia a publicat, marți, raportul privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul MCV instituit încă de la aderarea României la UE, în 2007, și al cărui scop este tocmai acela de a semnala eventuale defecţiuni şi de a propune remedii în angrenajul justiţiei. CE critică in acest raport numirea, la începutul anului trecut, a procurorului general al ţării şi a şefului DIICOT, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Şi CSM primeşte o bilă neagră, între altele pentru poziţia ambiguă privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, a cărei existenţă şi funcţionare sunt considerate, la Bruxelles, preocupante.



    Vizită de stat a preşedintelui Israelului în România


    Preşedintele statului Israel, Reuven Rivlin, a făcut o vizită de stat de 3 zile în România, în contextul aniversării, pe 11 iunie, a 73 de ani de relaţii diplomatice bilaterale neîntrerupte. In primele două zile ale vizitei, preşedintele Israelului a avut convorbiri cu omologul său, Klaus Iohannis, a susţinut o alocuţiune în plenul reunit al Parlamentului de la Bucureşti și a inaugurat forumul de afaceri România – Israel, alături de premierul Florin Cîţu.


    Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România şi Israelul au relaţii privilegiate, cu caracter strategic. Șeful statului român a declarat, pe de altă parte, că atât israelienii, cât şi palestinienii au dreptul să trăiască în pace şi securitate.


    La rândul său, preşedintele Rivlin a amintit că România a fost singura ţară din fostul bloc comunist care niciodată nu a rupt legăturile diplomatice cu Israelul. A subliniat, printre altele, că România este un puternic susţinător al definitivării cât mai curând posibil a primei strategii împotriva antisemitismului la nivelul UE. În același timp, cooperarea economică între România şi Israel are un potenţial extraordinar de a aduce mari beneficii reciproce ambelor ţări, a apreciat Reuven Rivlin.


    Joi, în ultima zi, împreună cu reprezentanţi ai forţelor aeriene israeliene şi române, președintele Israelului a participat la ceremonia de comemorare a militarilor – șașe israelieni și un român – care şi-au pierdut viaţa într-un accident de elicopter in 2010, în munţii Bucegi.



    Ediția 2020 a Campionatului European de fotbal la start


    Amânat cu un an din cauza pandemiei noului coronavirus, Campionatul European de Fotbal a ajuns la start, competiția deschizându-se, la Roma, în Italia, una din cele mai afectate ţări de pandemie. Intrecerea se desfășoară, în premieră, în 11 orașe din mai multe țări membre UEFA. În premieră, Bucureştiul va organiza patru meciuri, 3 din grupa C şi una din optimile de finală. In primul partida se vor întâlni reprezentativele Austriei și Macedoniei de Nord, în cadrul grupei, din care mai fac parte Țările de Jos și Ucraina. Pe 17 iunie se vor confrunta Ucraina și Macedonia de Nord apoi, pe 21 iunie, va avea loc partida dintre Ucraina și Austria.




  • Pensionare la cerere, la 70 de ani

    Pensionare la cerere, la 70 de ani

    După
    împlinirea vârstei de 61 de ani la femei, respectiv 65 de ani la bărbaţi, angajaţii
    din sistemul public românesc vor putea, dacă vor dori, să rămână în activitate
    până la 70 de ani, dar nu vor mai avea voie să primească simultan pensie şi
    salariu. Guvernul coaliției de centru-dreapta de la București a aprobat un
    proiect de lege în acest sens, care urmează să fie dezbătut în regim de urgenţă
    în Parlament.


    După adoptarea, în ședință a Executivului, a proiectului,
    ministrul Muncii, Raluca Turcan a explicat:     După împlinirea
    vârstei de 70 de ani, o persoană poate solicita recalcularea pensiei în sistemul
    public, avantajul constând în majorarea punctelor lunare şi anuale. Determină,
    de asemenea, instituţiile să îşi reaşeze politica de resurse umane. Pensionarea
    la stat şi revenirea tot la stat, eventual pe funcţii special create, nu a fost
    niciodată şi nici nu poate să devină o politică de personal modernă, de tip
    european.


    Salariaţii care au optat să îşi continue activitatea pot să renunţe
    oricând la acest angajament. Pe de altă parte, sumele încasate necuvenit vor fi
    recuperate de la pensionari. Există, însă, și excepții de la prevederile
    proiectului de lege – vor putea primi pensie şi salariu în același timp demnitarii,
    personalul didactic plătit cu ora, asistenţii personali și maternali ori
    membrii Academiei Române.


    Din
    opoziţie, vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, anunţă că social-democraţii
    abia aşteaptă documentul în Parlament, ca să îl atace la Curtea
    Constituţională, considerând că are prevederi ce încalcă Legea fundamentală: Am văzut, în ultimele săptămâni, o preocupare deosebită a Guvernului, a
    coaliţiei de guvernare, legată de pensii – ba că vom creşte vârsta de
    pensionare, ba că vor fi îngheţate, ba ceea ce s-au angajat prin PNRR pe zona
    de reforme. Despre acest proiect ştim că are clar vicii de constituţionalitate,
    deci nu vom ezita o secundă să atacăm acest lucru.


    Peste 100.000 de
    persoane de peste 65 de ani au, în prezent, contract de muncă – spune ministrul
    Raluca Turcan, explicând că proiectul care interzice cumulul pensiei cu
    salariul urmăreşte mai multe obiective, între care fructificarea experienţei
    angajaţilor ajunşi în pragul pensionării și echitate pentru personalul din
    sistemul public. În plus – spun autoritățile – pe termen mediu și lung, pe
    fondul dezechilibrului dintre numărul de angajați, respectiv de pensionari, actualul
    sistem public de pensii va acumula datorii şi, în
    câţiva ani, nu ar mai putea face faţă plăţilor. Unul din contra-argumentele
    opozanților este, însă, că, în România, speranța de viață este în scădere și
    este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, astfel că, la 70 de ani, e
    posibil ca multe persoane nici să nu mai apuce să se bucure de o pensie, după
    ce, timp de decenii, au cotizat la sistemul public.


  • Priorităţile PNRR

    Priorităţile PNRR

    Guvernul de coaliție de centru-dreapta de la București a prezentat public, pe 2 iunie, Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – circa 1.200 de pagini trimise Comisiei Europene cu măsurile în baza cărora România ar urma să atragă în jur de 29 de miliarde de euro. Banii, sub formă de subvenţii şi împrumuturi, fac parte dintr-un plan amplu, de circa 672 de miliarde de euro, gândit la Bruxelles pentru ca toate ţările membre ale Uniunii să depăşească consecinţele economice ale pandemiei de Covid-19. De cei 29 de miliarde de euro care i-ar reveni României, autoritățile vor ca, în 5 ani, să construiască peste 400 de km de autostradă, sute de şcoli şi creşe sau să renoveze zeci de spitale. De altfel, Transporturile, Educaţia şi Sănătatea vor primi cele mai multe fonduri. Nu lipsesc din Plan nici proiecte privind mediul înconjurător – împăduriri şi reîmpăduriri sau un management mai bun al deşeurilor.

    Premierul Florin Cîțu a precizat că împrumuturile pe care le va face România prin PNRR vor fi folosite doar pentru investiţii: Noi oricum ne împrumutam pentru a investi în România. Avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de şcoli, iar împrumuturile pe care le facem prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică – vorbim de 0%, zero şi ceva, dobânda la care se împrumută Germania, Spania, Italia, din zona euro. Deci, pentru România reprezintă un plus faptul că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom putea să investim.

    Vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor au subliniat că sectoare-cheie vor fi schimbate semnificativ şi că toate comunităţile, indiferent de regiune, vor fi susţinute echilibrat şi corect. Lucian Romaşcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, în opoziție, afirmă, dimpotrivă, că proiectele incluse în PNRR vor duce la noi dezechilibre: Nu avem pe magistralele căi-ferate nimic, pe irigaţii nimic, pe gaze nimic, lucruri care condamnă România la subdezvoltare… şi vom avea o Românie care se va dezvolta dezechilibrat, într-un moment în care puteam să dăm o nouă faţă ţării cu aceşti bani.

    PNRR conţine şi o serie de reforme – a pensiilor, a justiţiei, a companiilor de stat și a salarizării în sistemul public. În timp de Guvernul spune că doreşte recalcularea tuturor pensiilor șicreşterea celor mici, PSD vorbește de mărirea vârstei de pensionare, dar și de austeritate şi de îngheţarea veniturilor. Social-democrații apreciază că sărăcia românilor şi scăderea nivelului de trai sunt singurele certitudini ale Planului Național de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, în perioada următoare, Bucureștiul aşteaptă de la Bruxelles evaluarea oficială a PNRR, apoi aprobarea lui finală. Din acel moment, modul în care va fi pus în aplicare va reveni exclusiv României.


  • Buget şi proteste

    Buget şi proteste

    După negocieri
    intense pentru repartizarea fondurilor în coaliția majoritară de centru-dreapta
    aflată la guvernare, proiectele celor două acte normative care vor ghida anul
    acesta finanțele publice și economia României – bugetul de stat și cel al
    asigurărilor sociale – au ajuns în Parlament. Termenul pentru votul în plen
    este la începutul săptămânii viitoare, cu un calendar strâns de dezbateri în
    comisiile de specialitate. La nivelul coaliţiei s-a decis ca parlamentarii care
    reprezintă cele trei formaţiuni politice, PNL, USR PLUS şi UDMR, să nu depună
    amendamente şi să voteze proiectele în forma adoptată de executiv.


    Liderul PNL,
    Ludovic Orban PNL: Se pot face
    alte îmbunătăţiri ulterioare după primele şase luni, mai există posibilitatea
    de rectificare a bugetului, dar din punctul meu de vedere bugetul este
    construit de asemenea natură încât pune în mişcare motoare de dezvoltare
    economică: investiţii, creşterea absorbţiei de fonduri europene, susţinerea
    mediului privat prin diferite programe.


    Din opoziție, PSD și AUR, ultranaţionalist, critică
    bugetul pe acest an, pe care îl cataloghează ca fiind unul de austeritate.
    Social-democrații au depus amendamente despre care prim-vicepreședintele
    partidului, Gabriela Firea, spune că vin din realitatea de fiecare zi:

    Toţi colegii noştri din ţară au venit cu
    mai multe amendamente, dar care nu reprezintă o şicană la adresa Guvernului, ci
    reprezintă realitatea ţării. Am încercat să renunţăm la unele care, să spunem,
    nu erau atât de presante tocmai pentru a da prioritate celor care într-adevăr
    sunt acum extrem de necesare în comunităţi.


    Între timp,
    însă, constrângerile financiare pentru cele două bugete au fost bătute în cuie
    în Parlament, prin legea plafoanelor, adoptată miercuri și în Camera
    Deputaților, în calitate de for decizional, după ce trecuse de Senat: anul
    acesta, deficitul nu poate depăși 7,16% din PIB, iar cheltuielile de personal
    9,8%. Opoziția spune că aceste niveluri nu vor permite dezvoltarea țării, în
    timp ce politicienii aflați la putere argumentează că atât își poate permite
    România într-un an pandemic, în care trebuie date șanse și investițiilor și
    revenirii economiei.


    Între timp, sindicatele continuă să protesteze față de
    măsurile de austeritate bugetară. Circa 100 de sindicaliști de la Federația
    Publisind – afiliată la Blocul Naţional Sindical, care reprezintă 35 de mii de
    angajaţi din numeroase domenii de activitate – au manifestat în fața sediului
    Președinției, cerând eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public,
    aplicarea legii cadru privind salarizarea bugetarilor și un salariu minim
    corelat cu creşterea preţurilor de consum. Și în fața Ministerului
    Transporturilor au fost proteste: ceferiștii au cerut, între altele, investiții
    pentru modernizarea infrastructurii feroviare și aplicarea statutului
    personalului feroviar – o lege care ar permite majorarea salariilor cu 30%-40%
    şi condiţii de muncă mai bune.

  • Nemulţumiri privind viitorul buget

    Nemulţumiri privind viitorul buget

    Periodic promisă şi mereu amânată, adoptarea proiectului bugetului
    de stat a fost reportată, din nou, pentru săptămâna viitoare. Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR
    afirmă că e un buget calculat pe un deficit în jurul valorii
    de 7% din PIB, care va sprijini relansarea economică şi
    va opri cheltuielile excesive şi nefundamentate din bani publici. În condiţii de
    pandemie, cu cheltuieli foarte mari pentru sănătate, construcţia bugetară este
    dificilă şi liderii coaliţiei guvernamentale au decis, luni, să amputeze din
    cheltuieli. Ei au anunţat că pensiile nu vor mai creşte din septembrie, ci de
    la 1 ianuarie 2022, iar bugetarii nu vor mai primi tichete de vacanţă anul
    acesta. Ar putea fi eliminate şi unele gratificaţii, precum aşa-numitul spor
    COVID, de 30% din salariul de bază, pe care-l primesc angajaţii din prefecturi.
    Şi indemnizaţia de hrană pe care o primesc angajaţii de la stat ar putea fi
    redusă. Alocaţiile copiilor vor rămâne neschimbate anul acesta și se ia în
    calcul reducerea subvenţiei pentru transportul studenţilor.


    Liderul PNL, ex-premierul
    Ludovic Orban, a încercat să argumenteze acest pachet de măsuri, pe care unii
    comentatori le numesc, deja, de austeritate: La baza creşterii punctului de
    pensie stă formula care a existat, şi anume compensarea în proporţie de 100% a
    pierderii puterii de cumpărare ca urmare a inflaţiei şi, de asemenea, creşterea
    puterii de cumpărare prin creşterea punctului de pensie cu 50% din creşterea
    salariului mediu brut pe economie. Nu se emit noi vouchere de vacanţă, pentru
    că sunt vouchere de vacanţă care sunt valabile în continuare în cursul anului
    2021.


    Acest din urmă anunţ a nemulţumit suplimentar industria HORECA,
    deja afectată de măsurile restrictive adoptate din cauza pandemiei. Pierderile
    se ridică la circa 7 miliarde de euro, spune preşedintele Organizaţiei
    Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România,

    Daniel Mischie: Unităţile
    din turism nu au nevoie de ajutor, unităţile din turism au nevoie să fi
    despăgubite? Ne întrebăm de ce un sfert din locaţii nu mai redeschid astăzi. În
    primul rând, lipsa resursei financiare şi în al doilea rând, lipsa de
    predictibilitate. Noi suntem o industrie care reprezentăm 7% din forţa de muncă
    activă a României. Sunt 400.000 de oameni care lucrează direct şi indirect
    pentru această industrie. Reprezentăm 5% din PIB-ul României. Sunt trei luni în
    care Guvernul ar trebui să găsească o soluţie să despăgubească pentru
    restricţiile care au fost luate împotriva acestei industrii. Nu se întâmplă
    lucrul ăsta. Nu sunt urgenţe mai mari, atât de mari, decât 400.000 de oameni
    care aşteaptă un ajutor.     La rândul lor, organizaţiile studenţeşti cer să
    se renunţe la reducerea subvenţiei pentru transport, iar liderul PSD (în
    opoziţie), Marcel Ciolacu, acuză coaliţia de incoerenţă şi de alocări arbitrare
    de fonduri, doar pentru clientela politică.

  • 2020, un an greu pentru economie

    2020, un an greu pentru economie

    Radiografia
    anului 2020 realizată de Ministerul Finanțelor arată că, la sfârșitul lunii
    decembrie, deficitul bugetar al României a fost de aproape 10% din PIB – dublu faţă de cel de la sfârşitul lui
    2019. Creşterea este explicată, pe partea de venituri, de evoluţia nefavorabilă
    a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie, precum şi de amânarea
    plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei
    determinate de contextul pandemic. La acest deficit au mai contribuit creşterea
    restituirilor de TVA pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat şi
    bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a
    celui pe veniturile microîntreprinderilor.


    De asemenea, spun finanțiștii, pe
    partea de cheltuieli, prin efectul legilor s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor
    de investiţii, fiind făcute, de asemenea, şi plăţi cu caracter excepţional
    impuse de epidemie. Totodată, pentru combaterea efectelor economice negative
    generate de situația sanitară, au fost aprobate o serie de programe
    guvernamentale de sprijin pentru susţinerea activităţii IMM-urilor şi a
    companiilor mari prin intermediul garanţiilor de stat.


    În cifre, conform
    datelor publicate, sume reprezentând echivalentul a 4,45% din PIB au fost
    direcționate către mediul economic prin facilităţi fiscale, investiţii şi
    cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei. Toate
    acestea, în condițiile în care 2020 a fost marcat de o contracție a activității
    economice. Dinamica nefavorabilă a fost influențată inclusiv de diminuarea
    încasărilor din accizele pentru produse energetice. Aceasta, în special, ca
    urmare a reducerii consumului de carburanţi, în conjunctura economică
    caracterizată de limitarea activității în turism şi creşterea incidenţei muncii
    la domiciliu.


    Potrivit BNR, riscul principal la adresa economiei româneşti în
    acest an constă în felul în care începerea consolidării fiscale va fi
    reflectată în bugetul de stat. Banca Centrală apreciază că economia va reveni
    la nivelul anului 2019 undeva în anul 2022.


    În aceste zile, la București se
    lucrează la definitivarea proiectului bugetului de stat pe 2021, construit pe
    un deficit bugetar de circa 7%, agreat de România cu Comisia Europeană. Este un
    buget care trebuie să susţină relansarea economiei, un buget care pune bazele
    unei economii puternice în perioada următoare, 2021-2024 – spune premierul
    liberal Florin Cîțu.


    Documentul ar urma să ajungă pentru dezbatere în Parlament
    în februarie, însoţit de un pachet amplu de reforme în trei domenii – salarizarea
    bugetarilor, sistemul de pensii şi administrare fiscală. Din opoziţie, PSD,
    care acuză guvernul că pregăteşte măsuri de austeritate, a lansat o variantă
    proprie a bugetului de stat, prin care susține că poate fi realizată creşterea
    nivelului de trai pentru toţi românii.

  • Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2021

    România, sub semnul noului coronavirus


    A doua etapă a campaniei
    naționale de vaccinare împotriva SARS CoV-2 se desfășoară, de vineri, în
    România.Şeful statului, Klaus Iohannis, s-a imunizat și el
    vineri, pentru a marca, după cum a spus, începutul celei de a doua etape. Vor fi vaccinate persoanele cu grad ridicat de
    risc: vârstnicii din centrele rezidenţiale, adulţii cu vârsta peste 65 de ani,
    adulţii care suferă de boli cronice şi persoanele care desfăşoară activităţi
    esenţiale. Numărul celor
    vizaţi ar putea trece de 6 milioane.

    În prima etapă, care a început pe 27
    decembrie, au fost imunizați angajații din domeniile sănătății și social.Premierul Florin Cîțu
    estimează ca ritmul imunizarii se va accelera începând cu a doua etapă,
    obiectivul fiind ca, în luna septembrie, să fie peste 10 milioane de persoane
    vaccinate în România. De la debutul pandemiei, s-au
    înregistrat circa 700.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, iar
    numărul total al deceselor asociate COVID-19 a depășit 17.000.

    Ca urmare, Guvernul
    a decis, la solicitarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă,
    prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, la nivel naţional. Hotărârea,
    valabilă de joi, prevede păstrarea restricţiilor stabilite de autorităţi pentru
    limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, inclusiv obligativitatea
    păstrării măştii de protecţie în
    spaţiile publice şi interdicţia privind circulaţia pe timpul nopţii. Rămân în
    vigoare interdicţiile privind organizarea şi desfăşurarea mitingurilor,
    demonstraţiilor sau concertelor, dar şi regulile privind activităţile
    culturale, artistice şi sportive. Activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele
    şi rugăciunile colective se desfăşoară în interiorul sau în afara lăcaşurilor
    de cult, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară. În următoarele 30 de
    zile, va fi menţinută şi interdicţia ce vizează aniversările şi petrecerile în
    spaţii închise sau deschise.



    Şcolile din România s-ar putea rededeschide din 8
    februarie


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunțat
    că cele mai multe şcoli se vor redeschide din 8 februarie, dacă situaţia
    epidemiologică nu se înrăutăţeşte. Aceasta este data când începe semestrul al
    doilea. Şeful statului a explicat că sistemul va fi unul descentralizat, în
    funcţie de nivelul local de infectări cu COVID-19. Klaus Iohannis a anunţat că
    o decizie finală va fi luată la o nouă şedinţă de evaluare, pe 2 februarie. În
    prezent, cursurile se desfășoară, în toată țara, în sistem online. În
    ceea ce priveşte învăţământul universitar, care are autonomie, decizia de
    reluare sau nu a cursurilor fizice va fi luată de fiecare universitate.


    Majorări salariale și nemulțumiri financiare


    Guvernul de la București a adoptat, în această
    săptămână, valoarea de 2.300 de lei (peste 470 de euro) pentru salariul de bază
    minim brut pe ţară, începând cu 1 ianuarie 2021. Este vorba de majorarea de
    aproximativ trei procente, anunţată anterior. Ministerul Muncii a precizat că,
    la stabilirea nivelului actual, s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia
    în considerare rata inflaţiei de 2,2% şi creşterea reală a productivităţii
    muncii pe persoană de 0,8% pentru 2020.

    Conform datelor oficiale, în România sunt
    aproximativ 1,4 milioane de angajaţi care primesc salariul minim, ceea ce
    reprezintă peste un sfert din totalul salariaţilor activi la nivel naţional. Hotărârea aprobată de
    Executiv mai stabileşte că, pentru personalul cu studii superioare şi cu
    vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul de pregătire, salariul de bază
    minim brut pe ţară garantat în plată se menţine la suma de 2.350 de lei lunar
    (peste 480 de euro), care nu include sporuri şi alte adaosuri.

    Pe de altă
    parte, nemulțumiți de salarii sunt angajații din poliţie, administraţie publică, asistenţă socială şi
    penitenciare. Sindicalişti din aceste sectoare au participat, miercuri, la un
    miting în faţa Ministerului Muncii, acţiuni similare având loc și în alte orașe
    mari din țară. Aceștia au protestat faţă de plafonarea de către guvern a
    salariilor bugetarilor la nivelul lunii decembrie a anului trecut. Ei solicită,
    între altele, şi eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public şi
    corelarea creşterii salariului minim cu majorarea preţurilor de consum. De asemenea, au
    avut loc proteste ale membrilor şi reprezentanţilor sindicatelor din domeniile
    sănătăţii şi educaţiei, care și-au exprimat nemulţumirea faţă de îngheţarea salariilor în sectorul
    bugetar.



    Se măresc pensiile în România în acest an?


    Curtea Constituţională a României a respins,
    miercuri, o sesizare a Guvernului care contesta Legea care prevede, între
    altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie. Documentul va fi, în
    consecinţă, trimis preşedintelui, care poate fie să îl promulge, fie să îl
    trimită Parlamentului, spre reexaminare. Premierul Florin Cîțu a subliniat, din
    nou, că, în contextul economic actual, grav afectat de criza sanitară, nu
    există resurse pentru a susţine o astfel de creştere. El a amintit că pensiile
    au crescut, anul trecut, cu 14 procente, ceea ce înseamnă 9 miliarde de lei (peste
    1,8 miliarde de euro) în plus anul acesta la buget, însă, deocamdată, bugetul
    este în lucru şi nu este încă stabilit ce se întâmplă cu punctul de pensie în
    acest an. Din tabăra opoziţiei, PSD
    spune că poate demonstra că sunt bani şi cere aplicarea majorării incluse în
    legea pensiilor în vigoare.



    Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al
    României, acuzat de corupție


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    încuviinţat, miercuri, solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a lui
    Călin Popescu Tăriceanu, fost premier între
    2004 şi 2008. El este cercetat de procurorii
    anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită 800.000 de
    dolari, în perioada în care era premier. Procurorii afirmă că fostul şef de executiv ar fi primit banii
    în mod indirect de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul
    adoptării unor hotărâri de guvern în favoarea firmei respective. Călin
    Popescu Tăriceanu respinge acuzaţiile şi spune că în dosarul deschis sunt doar
    presupuneri prin care se încearcă punerea sa într-o lumină defavorabilă. Şi
    fostul lider social-democrat Liviu Dragnea, încarcerat pentru corupţie, este
    urmărit penal într-un nou dosar, a anunţat DNA săptămâna aceasta.

  • Vot al Senatului împotriva ministrului Muncii

    Vot al Senatului împotriva ministrului Muncii

    În Parlamentul de la București se înmulţesc iniţiativele
    politice îndreptate de opoziţie la adresa Guvernului. După moţiuni simple adoptate în Parlament împotriva
    miniştrilor Finanţelor, Agriculturii, Internelor şi Educaţiei, marți, Senatul a
    aprobat o astfel de moţiune și la adresa ministrului muncii, Violeta Alexandru,
    cu 76 de voturi pentru şi 28 împotrivă. PSD, inițiatorul acesteia, reproşează
    ministrului muncii, între altele, că Ordonanţa de Urgenţă privind şomajul
    tehnic şi măsurile legate de acordarea de ajutoare diverselor categorii
    vulnerabile a fost prost redactată, fiind nevoie de modificarea ei de mai multe
    ori.


    Violeta Alexandru a fost criticată şi pentru modul în care a reorganizat
    serviciile din subordinea ministerului, dar şi pentru gestionarea situaţiei
    românilor plecaţi la muncă în străinătate. Totodată, PSD susţine că ministrul
    muncii nu are soluţii pentru creşterea pensiilor, a alocaţiilor pentru copii şi
    nici pentru românii întorși acasă. Radu Oprea, senator PSD:     Nu
    v-aţi ocupat ca nivelul de trai al românilor să nu scadă cu 10%. Nu aveţi nici
    un proiect prin care cei peste un milion de români întorşi în ţară de la
    declanşarea pandemiei să rămână şi să muncească acasă.


    La rândul său,ministrul Muncii a respins acuzaţiile aduse în moţiune, despre care a
    spus că este plină de minciuni şi neadevăruri și reprezintă o sfidare la adresa
    oamenilor care muncesc cinstit. Oficialul
    a declarat că de la începutul stării de urgenţă au fost verificaţi 4.000
    de angajatori, aplicându-se amenzi de peste 4 milioane de lei pentru muncă
    nedeclarată (peste 830 de mii de euro).


    Totodată, Violeta Alexandru spune că
    tratează pensionarii cu respect și că va reduce la zero numărul dosarelor
    aflate în recalculare. Oficialul a mai precizat că la Casa de Pensii erau multe
    probleme, iar oamenii aşteptau de mult timp decizii de pensionare.Violeta
    Alexandru:     Aţi ştiut de toate aceste lucruri şi nu v-a păsat. Am
    muncit enorm, ca să reduc substanţial numărul dosarelor cu termen întârziat în
    emiterea deciziilor şi în deciziile de recalculare    .


    Cât privește
    lucrătorii români din străinătate, Violeta Alexandru a anunţat că se află în
    dezbatere publică un proiect de lege cu măsuri mai sigure pentru românii care
    pleacă la muncă în afara graniţelor.Activitatea ministrului a
    fost criticată şi de senatorii ALDE, UDMR, dar şi de neafiliaţii de la PMP şi
    PRO România, care i-au cerut demisia. PNL şi USR au votat împotriva moţiunii.Trebuie menționat, însă, că adoptarea
    moţiunii simple nu implică demiterea ministrului Muncii.

  • Cheltuielile pentru protecția socială în Uniunea Europeană

    Cheltuielile pentru protecția socială în Uniunea Europeană

    Protecția socială a fost în 2018 o prioritate pentru toate statele membre UE care au alocat aproape o cincime din valoarea Produsului Intern Brut (19,2%) pentru acest domeniu. Ponderea acestor cheltuieli semnificativ între 24,1% din PIB în Finlanda şi 9% în Irlanda, conform datelor publicate joi de Eurostat.



    Cât a cheltuit România pentru pensii în 2018



    Alte patru state din spațiul comunitar – Franța, Danemarca, Italia şi Austria – au alocat cel puțin 20% din PIB pentru protecția socială în 2018. În România, ponderea cheltuielilor cu protecția socială a fost de 11,6% din valoarea Produsului Intern Brut, mult sub media de 19,2% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Un nivel apropiat au mai înregistrat Irlanda, Malta, Letonia, Bulgaria și Cehia, toate cu cheltuieli mai mici sau egale cu 12% din PIB.



    Eurostat a pus la dispoziție și date împărțite pe categoriile ce alcătuiesc protecția socială. Astfel, media europeană a cheltuielilor pentru persoanele în vârstă, categorie care include pensiile, a fost de 10,4% din PIB în 2018. În toate statele membre, această categorie reprezintă cea mai importantă parte din cheltuielile cu protecția socială, dar și aici ponderea variază între 13,6% din PIB în Finlanda şi 3,2% din PIB în Irlanda. Cheltuielile pentru pensii ale României au avut o valoare de 8,6% din PIB.

    Cheltuieile statelor membre UE pentru protecția socială (Sursa: Eurostat)

    cheltuieli-protectie-sociala-2018-eurostat.jpg



    România are printre cele mai mici cheltuieli din UE pentru sănătate și educație



    În privința cheltuielilor guvernamentale pentru sănătate, pe primul loc în UE este Danemarca, țară care în 2018 a alocat 8,3% din PIB, urmată la mică distanță de Austria (8,2%) și Franța (8,1%). România se află la coada clasamentului cu cheltuieli de 4,7% din PIB, iar în urma sa se situează Letonia (4%) și Cipru (2,7%).



    România, alături de Irlanda, ocupă ultima poziție din blocul comunitar la cheltuielile pentru educație. Cele două state au alocat 3,2% din PIB pentru educație, sub media de Uniunii de 4,6%. La polul opus, se situează Suedia care a înregistrat o ponderea a cheltuielilor în valoare de 6,9% din PIB.



    În schimb, România se situează exact la același nivel ca şi media din UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția mediului, respectiv 0,8% din PIB. Cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 106 miliarde euro din cheltuielile guvernamentale pentru protecția mediului, în anul 2018.


  • Comisia Europeană: Raportul de țară pentru România

    Comisia Europeană: Raportul de țară pentru România

    Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă, apreciază Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri, informează Agerpres.

    Populaţia continuă să scadă deoarece sporul natural în România este negativ, iar migraţia este vizibilă. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetăţeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre (2,52 milioane). Emigraţia românilor de vârstă activă a crescut cu 7% faţă de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăţi calificarea forţei de muncă rămase în ţară, subliniază Executivul comunitar.


    Evoluţiile pozitive de pe piaţa forţei de muncă din România continuă, sprijinite fiind de creşterea economică susţinută, dar persistă deficitul de angajaţi. Totuşi, diferenţele pe piaţa forţei de muncă rămân între regiuni şi grupurile de populaţie.


    Pe fondul creşterii economice susţinute, condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se înăspresc, fiind deficit de angajaţi şi de persoane calificate. În trimestrul trei din 2019, ponderea persoanelor inactive din totalul populaţiei se ridica la 31,6%. Un nivel ridicat persistent de inactivitate se înregistrează în rândul femeilor, tinerilor cu vârsta între 15-24 de ani (71,17%), persoanelor cu vârsta între 55-64 de ani (50,8%) şi femeilor cu vârsta între 15-64 de ani (41,7%) în trimestrul trei din 2019.


    Numărul tinerilor care nu urmează o formă de învăţământ, nu sunt angajaţi sau nu sunt în programe de formare profesională este unul din cel mai ridicat din UE. În contextul creşterii cererii pentru angajaţi şi a scăderii şomajului, lipsa de forţă de muncă persistă în unele sectoare, precum servicii, construcţii şi industrie. În 2018, cele mai multe locuri de muncă vacante erau raportate în industria prelucrătoare, în domeniul sănătăţii şi asistenţă socială, administraţie publică.


    Oficialii de la Bruxelles subliniază că deficitul bugetar a crescut mai ales pe fondul tăierilor de taxe și a cheltuielilor mai mari cu salariile din sectorul de stat, care s-au majorat cu 75% între 2015-2018, și cu pensiile. Pensiile sunt programate să crească cu 40% din septembrie 2020, iar în 2021 se va face o recalculare a acestora, ceea ce pune o presiune foarte mare pe buget, mai ales că mulți economiști au subliniat că veniturile încasate de statul român riscă să fie mai mici decât cheltuielile.


    Descarcă aici Raportul de ţară pentru România

    Sursa AGERPRES


  • Jurnal românesc – 26.02.2020

    Jurnal românesc – 26.02.2020

    Aproximativ
    3.000 de copii români cu părinţi plecaţi la muncă în afara ţării vor fi
    sprijiniţi printr-un program guvernamental lansat marţi de Ministerul
    Fondurilor Europene.     În valoare de 30 de milioane euro, Programul pilot de
    stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în
    străinătate     va fi implementat în regiunile Nord Est, Sud Est, Sud
    Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru şi Nord Vest, cele mai afectate de
    acest fenomen.

    Măsurile se adresează preşcolarilor, elevilor din învăţământul
    primar, gimnazial, din cel secundar superior, dar şi părinţilor sau tutorilor
    copiilor rămaşi în ţară. Astfel vor fi finanţate servicii de suport educaţional
    şi psiho-sociale de sprijin pentru elevi, activităţi pentru stimularea
    participării la educaţie şi la activităţile de consiliere a copiilor, servicii
    de educaţie parentală şi de consiliere socială pentru reprezentanţii copiilor
    rămaşi în ţară.

    În proiect pot participa şcoli publice şi private din reţeaua naţională,
    furnizori de servicii de orientare sau consiliere şcolară, parteneri sociali
    din învăţământul preuniversitar, instituţii de cult şi asociaţii religioase,
    instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale, dar şi
    ONG-uri.

    Vice-prim-ministrul interimar Raluca Turcan a declarat că, în 2021,
    Guvernul intenţionează să extindă acest tip de sprijin pentru toţi copiii care
    au părinţi la muncă în străinătate. Demnitarul a precizat că în prezent 91.000
    de copii au părinţi plecaţi la muncă în afara graniţelor, iar 16.000 dintre
    aceştia au ambii părinţi plecaţi din ţară. Data limită până la care pot fi
    depuse proiecte în cadrul programului este 25 mai.




    Expoziția de
    fotografie Foto Magna va fi deschisă, pe 3 martie, la sediul
    Institutului Cultural Român de la Budapesta.     Manifestarea cuprinde selecții din
    lucrările realizate în cadrul Taberei Internaționale de Fotografie de la
    Bistrița, parte dintr-un amplu proiect cultural al Fundației Societatea
    de Concerte Bistrița, și a fost parțial finanțată din Programul
    Culture 2000 al Comisiei Europene.

    Sunt expuse creaţii ale unor
    importanți artiști fotografi din 15 țări, inclusiv România, printre care
    Alexandru Jugaru, Cristina Irian, Bogdan Dragomir, Ana Alexandrescu, Andreea
    Machidon, Anca Coller, Carmen Ioniță, Matei Câlția, Natalia Sitcai, Tudor
    Stănică sau Ioana Cârlig. Expoziţia, curatoriată de managerul Centrului
    Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud Gavril Țărmure, va putea fi vizitată
    până pe 3 aprilie.




    Ministrul
    interimar al Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că va dispune relocarea de
    personal în cadrul Caselor de Pensii care să se ocupe de calculul pensiilor
    internaţionale, având în vedere volumul mare de solicitări primite din partea
    românilor care au muncit în străinătate    .

    Ministrul a precizat că preferă ca
    suplimentările de personal să fie făcute din interiorul sistemului şi spune că
    a cerut o situaţie clară a solicitărilor privind pensiile internaţionale, care
    să fie gata în luna martie. Violeta Alexandru a recunoscut că întârzierile sunt
    cauzate şi de comunicările dificile cu instituţiile omoloage din alte state.

    Sunt întârzieri care merg şi până la trei ani, parte dintre ele
    neimputabile Caselor de Pensii româneşti (…) Cea mai spinoasă situaţie o avem
    cu Italia,     a afirmat aceasta. Demnitarul a vizitat, marţi, Casele de
    Pensii din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, unde a constatat că volumul cel
    mai mare de solicitări au fost depuse de românii plecaţi în Spania.





    Mai mulţi militari români care participă la misiunea
    de menţinere a păcii din Mali au primit decoraţii şi distincţii din partea
    autorităţilor române şi a Organizaţiei Naţiunilor Unite    . Ceremonia s-a
    desfăşurat la baza militară Camp Castor din oraşul Gao în prezenţa
    Reprezentantului Special al Secretariatului General al ONU, Mahamat Saleh
    Annadif, şi a şefului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul-maior Dorin
    Ioniţă.

    Ministerul Apărării transmite că militarii români au fost recompensaţi
    pentru profesionalismul şi implicarea de care au dat dovadă în realizarea
    misiunilor sub egida Organizaţiei în cele aproape cinci luni de când se află în
    teatrul de operaţii Mali. 120 de militari români din Detaşamentul de elicoptere
    Carpathian Pumas participă, începând din luna octombrie 2019, la
    misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali.

    Ei
    execută misiuni de evacuare medicală, patrulare aeriană, căutare-salvare,
    cercetare şi recunoaştere, transport de trupe, transport VIP şi transport de
    materiale pentru asigurarea suportului logistic. Misiunea ONU din Mali este una
    de asistenţă pentru Guvernul acestei ţări, pe fondul instabilităţii generate de
    disputele intertribale şi de prezenţa unor grupări teroriste afiliate Al Qaida.

  • Politici sociale în dezbatere

    Politici sociale în dezbatere

    Dacă
    economia creşte cu 4%, nu poate ceva să crească cu 40%, declara, recent,
    guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referitor la preconizata majorare a pensiilor
    începând cu 1 septembrie. Şeful Băncii centrale nu e singurul care a atras
    atenţia că România riscă să intre într-o zonă de turbulenţe dacă deficitul
    bugetar, care a depăşit deja cele 3 procente acceptate în UE, se va adânci prin
    măsuri populiste. Majorarea pensiilor e legiferată de fosta majoritate de
    stânga, fără a fi, însă, fundamentată economic, acuză guvernul de dreapta. El a
    amânat, de altfel, până în vară, dublarea alocaţiilor pentru copii, o altă măsură
    populistă impusă de PSD, care nu s-a bazat pe calculul resurselor şi nu a
    apucat să fie nici măcar bugetată. Totuşi, executivul liberal dă asigurări că
    pensiile şi alocaţiile vor creşte.

    Premierul Ludovic Orban a reafirmat că sunt
    prevăzuţi în buget bani pentru creşterea pensiilor şi alocaţiilor, dar a
    subliniat că orice decizie de majorare va fi luată doar peste şase luni, după o
    analiză economică în funcţie de care va fi făcută rectificarea bugetară.
    Ludovic Orban: Obiectivul nostru este clar şi limpede, şi anume acela de a creşte
    toate veniturile românilor, salariile în mediul privat, pensiile, alocaţiile,
    dar la baza acestei creşteri, în mod evident, trebuie să stea o creştere
    economică stabilă, nu măriri pe hârtie care să ducă la inflaţie şi care să nu
    poată să fie susţinute în perspectivă    . Social-democraţii consideră că
    executivul Orban a anulat, în mai puţin de 3 luni, progresele economice
    obţinute anterior, iar acest lucru ar fi dovedit de cifre.

    Fostul ministru
    social-democrat al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu: De la 2,97% deficit au ajuns la
    4%. De la 35% datorie publică se prognozează o datorie publică de 39%. De la
    3,4% inflaţia în luna noiembrie, au ajuns la 4,2%, iar cursul leu-euro a
    cunoscut de asemenea un nivel fără precedent, istoric. Susţinător
    declarat la cabinetului PNL, preşedintele Klaus Iohannis spune că majorarea
    pensiilor şi salariilor este o chestiune care va fi analizată de Guvern, dar
    reaminteşte că şi el şi executivul doresc acest lucru. Urmează o ciocnire
    frontală între PNL şi PSD în Parlament, unde cabinetul Orban îşi va asuma
    răspunderea pe legea privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Amendamentele
    la proiect vor putea fi depuse până pe 27 ianuarie, iar el va fi dezbătut în
    plen pe 29 ianuarie. Până acum, PSD a reacţionat doar declarativ la angajările
    de răspundere la care a recurs guvernul în cazul mai multor legi, inclusiv
    pentru buget, dar nu putea lăsa necontrată o modificare a legii electorale ce
    i-ar provoca pierderi importante la scrutinul local din vară. În consecinţă, a
    decis să depună o moţiune de cenzură şi să o extindă de la chestiunea alegerii
    primarilor în două tururi la întreaga activitate a cabinetului Orban. Sprijiniţi
    de UDMR, formaţiune dezavantajată, la rândul ei, de o eventuală schimbare a
    legii electorale, social-democraţii cred în succesul moţiunii, dar nu doresc
    revenirea la guvenare.

  • Jurnal românesc – 20.01.2020

    Jurnal românesc – 20.01.2020

    Preşedintele Klaus Iohannis se va deplasa pe 21 ianuarie în Israel, unde participă la al 5-lea Forum mondial pentru memoria Holocaustului, care are loc la Ierusalim pe 23 ianuarie, transmite corespondentul Radio România în Israel. La invitaţia preşedintelui statului evreu, Reuven Rivlin, Iohannis va marca, alături de zeci de lideri din întreaga lume, 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau şi Ziua Internaţională a Comemorării Holocaustului. Preşedintele României va lua parte la evenimentul intitulat “Amintirea Holocaustului – Combaterea antisemitismului”, organizat de Fundaţia Mondială pentru Holocaust, în colaborare cu Yad Vashem – Memorialul Victimelor Holocaustului. Ceremoniile vor culmina cu aprinderea unei torţe în memoria victimelor Holocaustului de către doi supravieţuitori, Rose Moskowitz din Statele Unite şi Colette Avital, originară din România. La manifestări şi-au anunţat paticiparea 40 de lideri modiali, între care prinţul Charles al Marii Britanii, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, al Italiei, Sergio Mattarella, preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, şi cel al Rusiei, Vladimir Putin.



    Locotenentul Alexandra Vîrlan din cadrul Forțelor Aeriene Române a fost premiată de compania americană Raytheon pentru rezultatele obținute la cursurile absolvite la United States Army Air Defense Artillery School, din cadrul Fort Sill, în Oklahoma Statele Unite ale Americii. Alexandra Vîrlan a fost șefă de promoție a cursului de instruire pentru sistemul de rachete anti-balistice Patriot. Românca, originară din Buzău, și-a început cariera militară de la 14 ani, la Colegiul Național Militar “Mihai Viteazul” din Alba Iulia şi a absolvit, în 2014, ca șefă de promoție, Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov. Ea va unul dintre operatorii celor 7 platforme Patriot cu care ţara noastră s-a aganjat în 2017 să se doteze. Forțele Aeriene Române transmit că România va achiziţiona cel mai recent model Patriot, un sistem avansat de apărare de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. 16 ţări utilizează, în prezent, rachetele Patriot, între care SUA, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită şi Coreea de Sud.



    Premierul Ludovic Orban a declarat că sumele necesare creşterii pensiilor sunt prevăzute în buget, însă majorarea va depinde de cum evoluează economia. Şeful Guvernului a precizat că, deşi legea prevede creşterea cu 40% a pensiilor din septembrie, procentul care va fi primit în plus de pensionari va depinde şi de încasările bugetare. “Dacă reuşim să asigurăm un trend economic solid, o creştere economică consolidată, să relansăm investiţiile, să îmbunătăţim colectarea se poate realiza lucrul respectiv”, a spus Orban. În ceea ce priveşte dublarea alocaţiilor pentru copii, prim-ministrul a afirmat că liberalii îşi doresc creşterea acestora, dar nu este sigură dublarea lor. Orban a spus că majorarea alocaţiilor generează o cheltuială suplimentară la buget de 6,3 miliarde de lei pe an şi a fost o răzbunare a social-democraţilor pe guvernarea PNL, iar creşterea pensiilor ar necesita în plus 16 miliarde de lei până la sfârşitul anului şi 50 de miliarde în 2021. În replică, opoziţia apreciază că Executivul liberal a avut timp suficient să elaboreze un buget inclusiv şi consideră că politicile de austeritate în domeniul pensiilor, salariilor şi alocaţiilor pentru copii reprezintă un atac la siguranţa cetăţenilor.



    Primăria Municipiului Bucureşti “respinge ferm” informaţiile apărute în mass media referitoare la vizita oficială a viceprimarului general, Aurelian Bădulescu, la Chişinău, în perioada 13 – 15 ianuarie, în cadrul căreia ar fi fost semnat un protocol de colaborare cu Primăria capitalei Republicii Moldova. Autorităţile de la Bucureşti precizează că viceprimarul General “nu a semnat un astfel de protocol şi nici nu a avut mandat de la Primarul General, Gabriela Firea, să semneze un protocol de colaborare sau să reînnoiască protocolul semnat în anul 1999, când primar general al Bucureştiului era Viorel Lis”. Primăria Municipiului Bucureşti precizează că scopul vizitei a fost unul cultural, membrii delegaţiei participând la manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.



    Muzicianul Dan Andrei Aldea, lider al formaţiei Sfinx în anii 70, a încetat din viaţă, a anunţat cantautorul Nicu Alifantis. Născut la 9 martie 1950, la Bucureşti, Dan Andrei Aldea a fost solist, compozitor, aranjor şi poliinstrumentist. A cântat la chitară, vioară, claviaturi, flaut, muzicuţă sau chitară bas. În 1981, s-a stabilit în străinătate, mai întâi în Belgia, apoi în Germania, unde a activat ca muzician într-un studio de înregistrări. A scris muzica pentru spectacolele “Suferinţele tânărului W”, de Goethe, “Elisabeta I” şi “A douăsprezecea noapte” de Shakespeare, dar şi coloana sonoră pentru filmul “Nunta de piatră”, în regia lui Dan Pița şi Mircea Veroiu. Printre creaţiile sale se numără piese precum “Şir de cocori”, “Om bun”, “Din nou acasă” sau “Fetele albine”. Ca instrumentist şi compozitor a participat la înregistrarea unor discuri semnate de Mircea Vintilă, Vali Sterian, Anda Călugăreanu sau Dida Drăgan.

  • Puncte de vedere privind sistemul de pensii

    Puncte de vedere privind sistemul de pensii

    5
    milioane de pensionari la o populaţie activa de doar 9 milioane, declinul
    demografic constant, deficitul cronic de forţă de muncă, alimentat de exodul
    tinerilor şi, nu în ultimul rând, un buget de pensii mereu pe minus, ce reclamă
    împrumuturi pentru a fi reechilibrat sunt elemente care fac din România o ţară
    vulnerabilă pe termen mediu şi lung. După plecarea de la putere a guvernului
    social-democrat şi instalarea celui liberal, dezbaterea pe tema unei reforme
    profunde a sistemului de pensii s-a impus pe agenda publică. Ministrul muncii
    şi protecţiei sociale, Violeta Alexandru, a confirmat, la postul public de radio,
    că se fac analize şi evaluări în jurul unui proiect care prevede posibilitatea
    ca angajaţii să opteze pentru prelungirea activităţii de la 65 de ani, cât este
    vârsta de pensionare acum, până la 70 de ani.

    O astfel de temă sensibilă va
    beneficia de o largă dezbatere, promite ministrul Alexandru: Personal,
    sunt convinsă că o astfel de discuţie are nevoie de o dezbatere în societate,
    având în vedere evoluţiile pe care eu le văd în contact cu pensionarii şi semnalele
    de la aceştia; sunt mulţi dintre ei conştienţi că o viaţă activă, în
    activitate, în câmpul muncii, le aduce beneficii în sensul creşterii pensiei,
    dar în acelaşi timp resimt nevoia să lucreze mai mult, alţii, în schimb, îşi
    propun să se pensioneze chiar mai devreme. De aceea o dezbatere este necesară.
    Oricum, o lansare a unei asemenea teme nu s-ar orienta către constrângerea
    persoanei să rămână în câmpul muncii, ci s-ar orienta către o variantă în care
    acesta să poată opta pentru prelungirea perioadei în activitate    .

    Viitorul
    sistemului de pensii preocupă întreaga Europă. Potrivit ministrului Muncii, in
    Uniune sunt state în care speranţa de viaţă este diferită de cea a României şi
    în care sunt încurajate măsuri active, inclusiv în sensul creşterii vârstei de
    pensionare şi sunt ţări în care lucrurile nu sunt încă aşezate, sedimentate. În
    România, punctul de pensie se va majora, în septembrie, cu 40%, o creştere
    legiferată de fosta coaliţie de stânga şi care dă frisoane experţilor,
    îngrijoraţi de riscul unui dezechilibru bugetar accentuat. Guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, declara că, atunci când economia creşte cu 4%, nu poate să
    crească ceva cu 40%. Deci, nici pensiile.

    Violeta Alexandru: Banii
    sunt prevăzuţi. Nu e vorba de impact cât este vorba de o decizie pe care am luat-o,
    şi anume aceea de respecta legea. Suntem îngrijoraţi în schimb de modul în care
    PSD a gândit să facă legile doar din considerente electorale, fără să ţină cont
    de toate aceste semnale pe care toţi cei care urmăresc evoluţia economică a
    României şi, în general, care ştiu că nu poţi face salturi atât de mari dintr-o
    dată, le dau.

    Pe de altă parte, guvernul liberal a anunţat că
    intenţionează să crească, până la 6%, contribuţia la pilonul II de pensii, cele
    administrate privat. Până acum, randamentul lor a fost foarte bun, ceea ce face
    din pensiile private singura certitudine într-un ocean de incertitudini cu
    privire la viabilitatea pensiilor administrate de stat.