Tag: perceptie

  • Diferenţele generaţionale în percepţia cu privire la UE

    Diferenţele generaţionale în percepţia cu privire la UE

    Atitudinile față de UE sunt în schimbare, pe măsură ce dreapta se manifestă tot mai mult împotriva puterii de la Bruxelles, dar mulți tineri doresc mai multe acțiuni europene pentru a-și dezvolta societățile în care trăiesc, potrivit articolului „Generații diferite, percepții diferite: cum evoluează opiniile despre UE”, al Agenției de știri Euranet Plus.
    UE înseamnă lucruri diferite pentru diferite generații și pentru țări diferite. Persoanele în vârstă din vestul Europei își amintesc adesea sentimentul de progres care a însoțit dezvoltarea uniunii. Este vorba despre menținerea păcii între națiunile aflate odată în război, despre comerțul liber și piața unică, despre călătoriile fără pașapoarte și moneda comună.
    Pentru tineri, însă, acestea sunt beneficii cu care au crescut – și pe care, într-o oarecare măsură, le consideră de la sine înțelese. Este vorba despre deschiderea pe care o oferă UE, în special libertatea de circulație. Acum, mulți tineri s-au obișnuit cu beneficiile cetățeniei UE, iar GenZ observă și problemele.
    Miruna Moaleș are 23 de ani și este studentă în anul I la Masteratul din cadrul Facultății de Jurnalism de la Universitatea din București. A terminat Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA. Este din Piatra Neamț, un mic oraș din estul României, și locuiește în București.
    Pentru mine Uniunea Europeană înseamnă oportunități. Clar, libertatea de a călători. Știu și despre programul DiscoverEU, care oferă un permis de călătorie în principal cu trenul în UE, la vârsta de 18 ani. UE înseamnă, cumva, și dezvoltarea țării. În primăvară am călătorit într-o țară care nu este membră UE și am văzut ce înseamnă să fii membru UE și ce înseamnă să nu fii membru. Sunt diferențe foarte, foarte mari. Șansa de a te înscrie la universități din alte țări mult mai ușor… Sunt multe, foarte multe beneficii”. (Miruna Moaleș, masterandă)
    Daniela Baciu, profesoară la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Asachi” Piatra Neamț, a acceptat să ne vorbească despre ce înseamnă Uniunea Europeană din perspectiva sa.
    Aș începe cu un gând despre copilăria mea, în care nici vorbă de Europa, Uniunea Europeană, de a călători, de a ieși dintre granițele noastre… Pentru mine, Europa de azi înseamnă o plajă imensă de oportunități, cu tot ce înseamnă această mare familie. Așa aș vedea-o, ca pe o mare nesfârșită de oportunități de toate felurile – culturale, economice, sportive – pentru românii de toate vârstele. În raport cu tinerii de azi, marea mea așteptarea de la Uniunea Europeană este ca ea să se prezinte așa, temeinic și constant, acestor tineri”. (Daniela Baciu, profesoară)
    O perspectivă sociologică asupra modului în care diversele generații se raportează la Uniunea Europeană aduce profesorul Bogdan Voicu, sociolog, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
    R: În general se consideră că tinerii au o atitudine mai favorabilă față de Uniunea Europeană în comparație cu generațiile trecute de o anumită vârstă. Cât de realistă este această concluzie?

    Într-adevăr, pe ansamblul tinerilor, sunt mai mulți tineri care sunt mai favorabili UE decât pe ansamblul generațiilor mai în vârstă. Dar s-ar putea ca efectul să nu fie neapărat unul de vârstă, cât mai ales de educație. Tinerii nu sunt doar mai tineri, ci și mai educați. În general, accesul la educație superioară, la universitate s-a masificat, a devenit mai mare pentru generațiile care sunt născute mai aproape de momentul prezent. Și atunci este posibil ca trecerea prin universitate să crească, de fapt, apetența pentru o Uniune Europeană mai mare și pentru o atitudine mai favorabilă existenței unui stat mai extins în granițele în care trebuie să exiști. De aceea, nu sunt foarte convins că efectul despre care discutăm este un efect de vârstă, cât mai degrabă unul legat de educație”. (Bogdan Voicu, sociolog)

     

     

  • România şi indicele de percepţie a corupţiei

    România şi indicele de percepţie a corupţiei

    Apariţie cutumiară la fiecare sfârşit de an, clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei, întocmit de celebra organizaţie Transparency International, plasează, ca şi în 2013, România pe locul 69 din 175 de ţări. Metodologic, clasamentul reprezintă, pe o scală de la zero la o sută, nivelul corupţiei în sistemul public, aşa cum îl percep experţii şi oamenii de afaceri. Două treimi dintre ţările lumii adună mai puţin de 50 de puncte. Cu 43, nivel la care se mai află doar alte trei state din sudul Uniunii Europene – Bulgaria, Grecia şi Italia -, România este cotată printre cei mai corupţi membri ai forului comunitar.



    Directorul adjunct al filialei româneşti a Transparency International, Iulia Coşpănaru, găseşte îngrijorător nu doar locul în sine ocupat de România, ci şi faptul că este pentru al doilea an consecutiv când ţara figureaza în coada listei membrilor UE: “Faptul că acest scor se menţine constant este un semnal de alarmă. Trebuie să luăm în considerare că ultimii doi ani au fost marcaţi de campanii electorale repetate, în care au fost aduse în atenţia opiniei publice o serie de astfel de cazuri, ceea ce justifică, până la urmă, această percepţie.”



    Zeci de foşti şi actuali miniştri, parlamentari, primari ori preşedinţi de consilii judeţene, de stânga sau de dreapta, de la putere sau din opoziţie, au fost anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi, în ultima vreme, în dosare de corupţie, cu prejudicii cumulate de ordinul sutelor de milioane de euro. Şi, potrivit unui Eurobarometru pe această temă, o parte dintre români consideră că există suficiente investigaţii anticorupţie de succes, în comparaţie cu media europeană.



    Pe de altă parte, Iulia Coşpănaru constată, însă, că: “Ne aflăm cu 20 de puncte sub media ţărilor europene. Acest lucru este explicat şi prin faptul că, în Uniunea Europeană şi în spaţiul european, există şi ţările cu punctajul cel mai mare. În general, în ţările nordice putem să vorbim de punctajele cele mai ridicate. Întotdeauna, când discutăm despre punctaje ridicate şi despre percepţia corupţiei, trebuie să avem în vedere faptul că ea există peste tot. Se manifestă, însă, sub forme diferite. Ceea ce mai trebuie să avem în vedere este că percepţia locuitorilor din aceste ţări vizavi de existenţa corupţiei este mult diminuată, ca urmare a calităţii serviciilor pe care statul le pune la dispoziţie.”



    Transparency International atrage atenţia că şcolile slab echipate, medicamentele contrafăcute şi alegerile decise de bani sunt doar câteva dintre consecinţele corupţiei din sectorul public. Mita şi înţelegerile de culise nu fură doar resurse de la cei mai vulnerabili, ci subminează justiţia şi dezvoltarea economică şi distrug încrederea publicului în guvern şi în liderii naţionali — mai spun experţii organizaţiei.