Tag: perchezitii

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Timişoara au efectuat 70 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în 12 judeţe din România şi au reuşit să destructureze un grup de traficanţi de migranţi condus de cetăţeni străini. Potrivit DIICOT, mai mulţi cetăţeni turci şi sirieni au iniţiat anul trecut un grup infracţional organizat de tip piramidal, la care au aderat şi români, pentru a obţine beneficii materiale substanţiale din traficul de migranţi. Gruparea a acţionat pe mai multe paliere, respectiv recrutarea pe teritoriul Turciei a grupurilor de migranţi şi pregătirea lor pentru a trece fraudulos în Bulgaria şi în România. După pătrunderea în ţară a migranţilor, era activat segmentul de transfer către locurile de adăpostire şi de îmbarcare în automarfare. Un alt palier, format din transportatori români, primeau de la organizatori adresele de preluare şi de debarcare şi realizau transportul migranţilor, pe care îi predau ultimului eşalon, format din şoferii de camioane şi antemergători. Doar anul acesta, în ultimele şase luni, au fost depistate şi oprite 136 de transporturi cu 1.000 de cetăţeni străini de origine afro-asiatică.

     

    România se confruntă cu o lipsă majoră de lucrători bine pregătiţi. Industria şi agricultura rămân cele mai grav afectate de lipsa forţei de muncă. La o recentă întâlnire a mediului de afaceri din judeţul Vrancea, în sud-estul ţării, cei mai mulţi dintre angajatori au reclamat lipsa de personal calificat, chiar în condiţiile în care tinerii de la colegiile tehnice primesc stimulente atât din partea statului, cât şi a viitorilor angajatori pentru a învăţa o meserie şi pentru a lucra în judeţ. Unul dintre aceştia s-a plâns că de câţiva ani caută ingineri în domeniul prelucrării de mase plastice, însă fără succes. În acest context, patronii de companii din regiune au transmis că sprijină proiectul viitorului Consorţiu pentru Învăţământ dual, la care au aderat patru colegii tehnice din Vrancea şi trei companii locale reprezentative din domeniul industriei şi comerţului. Proiectul campusului profesional integrat va fi construit, cu bani europeni, în oraşul Focşani. Consiliul Judeţean Vrancea va acorda în total 200 de burse în valoare de 500 lei pe lună pe toată perioada de şcolarizare, pentru a stimula tinerii să înveţe o meserie şi să-şi găsească un loc de muncă de viitor.

     

    Peste 30.000 de locuri de muncă sunt declarate vacante la nivel naţional, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Dintre acestea, puţin peste 1.400 sunt pentru persoanele cu studii superioare, 3.600 pentru cei cu studii liceale sau postliceale, iar restul de 22.000 sunt destinate persoanelor fără studii, cu studii primare sau gimnaziale. Cele mai multe job-uri sunt oferite pentru muncitor necalificat în construcţii (2.460), agent de securitate (2.061), manipulant de mărfuri (1.523) şi muncitor necalificat la asamblarea şi montarea pieselor (1.088). Totodată se mai caută 953 de curieri, 848 de conducători auto transport rutier de mărfuri, 753 de lucrători comerciali, 738 ajutoare de bucătar şi 621 de ambalatori manuali. Din total, aproape 11.000 de locuri de muncă sunt vacante în Bucureşti. Dintre acestea, 925 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, circa 1.000 persoanelor cu studii medii, 4.800 sunt pentru muncitori calificaţi şi aproximativ 4.100 pentru cei necalificaţi.

     

    35 de locuri de muncă sunt vacante în judeţul Caraş-Severin, în vestul României. Cele mai multe oportunităţi de angajare sunt în municipiul Reşiţa, unde sunt disponibile 24 de locuri de muncă, urmat de Caransebeş, cu 11. În Caransebeş se caută 5 bucătari şi 6 ajutoare de bucătar, iar în Reşiţa, un asistent medical generalist, un contabil, un economist, un electrician, un îngrijitor clădiri, un instructor de fitness, 2 lăcătuşi ansamble sudate, 6 manipulanţi de mărfuri, 3 muncitori necalificaţi în domeniul construcţiilor, 2 muncitori necalificaţi în sectorul întreţinerii de drumuri, poduri şi baraje, 2 operatori mașini-unelte cu comandă numerică şi 3 sudori cu arc de metal gazat.

     

  • Jurnal românesc – 13.06.2018

    Jurnal românesc – 13.06.2018

    Președintele Klaus Iohannis a transmis oficialităților din Marea
    Britanie că românii din Regat trebuie să beneficieze și după Brexit de un
    tratament corect și nediscriminatoriu. Menţionez un alt atu în relaţiile
    noastre, comunitatea românească din Regat, care este foarte bine integrată şi
    contribuie net şi valoros la economia britanică. Pentru noi este foarte
    important să se asigure un tratament echitabil şi nediscriminatoriu în perioada
    de după Brexit, o decizie pe care o regretăm, dar o respectăm
    – a declarat
    Klaus Iohannis la Ambasada Marii Britanii din Bucureşti. El şi-a exprimat
    speranţa că cele două părţi vor avea un parteneriat bine calibrat în ceea ce
    priveşte relaţiile viitoare, având în vedere multiplele interese comune.


    Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a dat startul celei
    de-a şasea ediţii a proiectului SMART
    Internships, anunţând oficial lista instituţiilor publice în cadrul cărora
    tinerii cu studii în străinătate se pot înscrie pentru stagii de practică desfăşurate
    în vara sau toamna anului 2018. Programul pune la dispoziţia tinerilor cu
    experienţă academică internaţională peste 25 stagii de practică în instituţiile
    publice din România, precum Administraţia Prezidenţială, Reprezentanţa Comisiei
    Europene, Institutul European din România, Organizaţia Internaţională pentru
    Migraţie, Centrul Europe Direct Bucureşti pentru românii de pretutindeni.
    Stagiile se vor derula în perioada vacanţei universitare şi vor avea o durată
    de una până la trei luni. Studenţii şi proaspăt absolvenţii care doresc să
    desfăşoare astfel de stagii trebuie să completeze un formular online şi să
    trimită prin e-mail la adresa smartinternships@proiecte.lsrs.ro o scrisoare de
    motivaţie de aproximativ 500 de cuvinte, cu diacritice, şi un CV actualizat
    (ambele în română sau engleză) până pe 18 iunie. Anunţarea candidaturilor
    câştigătoare va avea loc în perioada 19-20 iunie.


    Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul
    electoral la data de 31 mai 2018 este de
    puţin peste 18,9 milioane, cu 2.226 mai puțini față de ultima informare publică
    realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă, la data de 30
    aprilie 2018. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de
    primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale
    conduse de aceștia. Din totalul alegătorilor români care figurează în Registrul
    electoral, peste 18,2 milioane au domiciliul sau reședința în țară, iar restul
    au domiciliul în străinătate.


    Ministerul de Externe de la Bucureşti informează că a purtat
    discuţii cu oficiali ucraineni cu privire la percheziţiile efectuate la Centrul
    Cultural românesc ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ din Cernăuţi (vestul Ucrainei), iar
    accentul a fost pus pe necesitatea respectării drepturilor minorităţii române
    din această ţară. În cadrul unei întrevederi avute luni, la sediul MAE, au fost
    solicitate ambasadorului Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, elemente
    suplimentare referitoare la circumstanţele efectuării acestor percheziţii -
    precizează diplomaţia română. Bucureştiul cere autorităţilor ucrainene să
    asigure respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din
    Ucraina şi să evite orice acţiuni de natură să ducă la încălcarea acestora sau
    care să fie interpretate ca elemente de intimidare. Precizările survin după ce
    Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunţat că anchetează conducerea
    centrului cultural pentru ceea ce a numit ‘apeluri la încălcarea integrităţii
    teritoriale a statului’ ucrainean.

  • SRR: Actuali şi foşti membri ai Consiliului de Administraţie urmăriţi penal

    SRR: Actuali şi foşti membri ai Consiliului de Administraţie urmăriţi penal

    11 foşti şi actuali membri ai Consiliului de Administraţie al Radio România (SRR), inclusiv Preşedintele-director general Ovidiu Miculescu, au fost puşi sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, fiind acuzaţi de prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese.



    Potrivit Parchetului, în perioada iulie 2011-ianuarie 2014, ei ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie (CA) al SRR, prin care au fost încheiate contracte de prestări servicii, în baza cărora ar fi obţinut în mod ilegal foloase patrimoniale în valoare de aproximativ 400 de mii de lei, echivalentul a circa 90 de mii de euro.



    Potrivit comunicatului de presă remis de Parchet, sunt vizaţi preşedintele-director general Ovidiu Miculescu şi membri din actualul şi fostul Consiliu de Administraţie: Alexandru Bertzi, Adrian Moise, Adelina Rădulescu, Ileana Savu, Ana Florea, Andras Istvan, Mirela Fugaru, Mihai Voicu, Stejărel Olaru şi Doina Moşneag.



    Comunicatul Parchetului precizează că efectuarea în continuare a urmării penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.



    Mai multe percheziţii s-au desfăşurat săptămâna trecută la sediul SRR, precum şi la sediul şi punctul de lucru aparţinând unei societăţi comerciale cu care SRR a desfăşurat relaţii comerciale, fiind puse în executare 11 mandate de aducere. Într-un comunicat publicat marţi de SRR se precizează că cercetările se referă la mandatul fostului Consiliu de Administraţie.

  • Dosare grele, în anchetă

    Dosare grele, în anchetă

    Ancheta în cazul Microsoft, cel mai mare dosar de corupţie din ultimii 25 de ani, din România, a trecut de faza percheziţiilor. Dosarul se referă la unele contracte de achiziţii de licenţe IT pentru unităţi şcolare. Procurorii afirmă că mai mulţi miniştri din guverne de orientări diverse ar fi săvârşit fapte de corupţie pentru a încheia sau prelungi aceste contracte, la preţuri ridicate artificial.



    DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti demnitari – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău. Între persoanele suspectate se mai numără fostul director al SIE, Cătălin Harnagea, fostul ministru al comunicaţiilor, Gabriel Sandu, fostul consilier prezidenţial Dorin Marian şi fostul tenismen Dinu Pescariu.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu, că, în acest dosar, vor mai apărea surprize, inclusiv persoane suspectate. El a negat că pentru instrumentarea cazului s-ar fi primit dosare de la FBI.



    În cel de-al doilea dosar greu, al retrocedărilor ilegale de păduri, sunt suspectaţi de corupţie judecători, parlamentari şi oameni de afaceri, prejudiciul adus regiei de stat Romsilva fiind estimat la peste 300 de milioane de euro. Printre suspecţi, se află parlamentarii PSD Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc şi Ilie Sârbu, dar şi prinţul Paul, fiul nelegitim al fostului rege Carol II al României şi soţia sa.



    Potrivit DNA, în aprilie 2012, la cererea deputatului Ioan Adam, judecătorii de la Tribunalul Covasna au retrocedat ilegal o suprafaţă imensă de terenuri forestiere şi agricole în judeţul Bacău în favoarea unei persoane şi au creat un prejudiciu de peste 300 de milioane de euro Regiei de stat Romsilva. Ulterior, Ioan Adam, împreună cu mai multe persoane, între care şi Viorel Hrebenciuc, ar fi constituit un grup care urmărea să obţină venituri prin eliberarea titlului de proprietate cât mai rapid asupra terenurilor forestiere şi o rapidă vânzare a acestora.



    Concomitent cu evoluţia acestor cercetari judiciare, legislativul român dezbate un proiect de lege prin care deputaţii si senatorii şi-ar putea pierde mai uşor imunitatea, pentru a nu bloca procedurile de reţinere, arestare sau percheziţionare, deseori întârziate de avizul de urmărire penală care, în cazul aleşilor, trebuie dat de parlament sau de şeful statului.



    Printre noutăţi, se numără scurtarea termenelor, limitarea atribuţiilor legislative privind examinarea probelor şi vot public deschis, atât în Comisia juridică, cât şi în plen .