Tag: perioada comunista

  • DISCO BTT

    DISCO BTT

    Expoziția DISCO BTT -
    DISCOTECILE PERIOADEI COMUNISTE a fost organizată pentru prima dată cu un an în
    urmă, în București, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural
    Național. Expoziţia s-a bucurat de un
    real succes, 5000 de vizitatori trecând pragul Palatului Știrbei din Bucureşti,
    gazdă a evenimentului, în toamna anului 2017, iar proiectul a fost recompensat
    cu Premiul AFCN pentru activarea patrimoniului cultural imaterial.


    Conceptul expoziției DISCO BTT
    îi aparține regizoarei de film Iulia Rugină, cunoscută pentru filmele sale
    Breaking News, Love Building (2013) și Captivi de Crăciun (2010), pe care am
    invitat-o alături de noi, la RRI, pentru a ne spune de unde a venit ideea proiectului: Ideea a pornit undeva acum vreo doi sau trei ani, în momentul în care
    făceam research pentru un film de ficţiune. Eu sunt regizor de film şi în
    filmul acela era o mică bucată în care un anumit personaj avea legătură cu acea
    perioadă, fusese DJ în acea perioadă, a anilor 80 în România. În acest fel,
    l-am cunoscut pe Sorin Lupaşcu, care a fost DJ în perioada respectivă şi ne-a
    atras această idee de a prezenta şi publicului o perioadă despre care nu se
    cunosc foarte multe sau de unde nu există mărturii palpabile. Se cunosc foarte
    multe poveşti, însă nimeni nu le-a adunat pe toate într-un singur loc. Şi am
    încercat să facem noi un pas către asta.


    Expoziția DISCO BTT -
    DISCOTECILE PERIOADEI COMUNISTE este o creaţie artistică originală, inspirată
    din elementele acelor vremuri, ce îşi poartă vizitatorul prin diverse spaţii
    neconvenţionale. Expoziția imaginează un traseu senzorial prin mai multe
    camere, concepute fiecare pe baza unei realități din acele vremuri. Spaţiul
    expozițional e format din 6 încăperi pe care vizitatorul le parcurge, ghidat
    scenografic. Nu există ghid, vizita e individuală, nu se formează grupuri de
    vizitatori, fiecare putând zăbovi oricât în oricare dintre încăperi. Vine cu
    detalii, Iulia Rugină: Noi am pornit proiectul ca pe o creaţie
    artistică originală, o expoziţie-instalaţie, împărţită pe mai multe camere,
    fiecare dintre camere reprezentând un aspect din perioada respectivă. Perioada
    respectivă reprezentând un grup de locuri în care se asculta muzică, într-o
    perioadă în care cenzura exista foarte mult în societatea comunistă şi inclusiv
    referitor la muzică şi felul în care oamenii aveau acces la muzică prin
    intermediul acestor DJ, prezentatori muzicali, cum li se spunea. Sunt convinsă
    că foarte mulţi din generaţiile mai mari au trecut pe acolo. Am gândit întâi
    acest spaţiu destinat publicului: am luat legătura cu diverse persoane din
    perioada respectivă, o dată pentru adunarea poveştilor care au stat la baza
    felului în care am interpretat expoziţia, dar şi pentru a obţine materiale din
    perioada respectivă: aparatură, afişe şi chiar muzică. Benzi de megnetofon,
    casete audio, discuri şamd. Ele toate se regăsesc în expoziţie, într-o
    structură care se apropie mai degrabă de o experienţă senzorială pe care
    vizitatorul o trăieşte.


    Un proiect al cărui succes a
    depăşit aşteptările coordonatoarei: Eu personal nu m-am aşteptat să aibă
    un asemenea succes cum am avut anul trecut în Bucureşti, pentru că m-am gândit
    că ne adresăm unui public care nu ia neapărat contact cu manifestările
    culturale foarte inovatoare de tipul instalaţiilor. Însă am avut public foarte
    variat: de la oameni care au trăit perioada respectivă şi care au venit să se
    reconecteze cumva cu ea şi care ulterior şi-au adus copiii sau nepoţii care nu
    au trăit vremurile respective. Şi am avut public tânăr, interesat de zona asta
    culturală, care a revenit apoi cu părinţii. A fost o promovare organică pe care
    şi-a făcut-o această expoziţie, pentru că e un loc foarte care cred că crează
    foarte multă emoţie în vizitatori, fie că au trăit perioada respectivă, fie că
    nu.


    Expoziţia va fi deschisă în
    această toamnă şi la Cluj-Napoca, – în clădirea situată în Piața Stefan cel Mare nr. 18,
    în perioada 27 octombrie – 3 noiembrie, între orele 16,00 – 20,00 (de luni până
    joi) și 16,00 – 22,00, (de vineri până duminică) . Programul de vizitare reproduce
    aproximativ orarul de funcționare al discotecilor din perioada comunistă, la
    fel ca și alte elemente supriză din cadrul expoziției, pe care vizitatorii sunt
    invitați să le descopere în traseul lor. Intrarea este liberă. Ce vor descoperi
    de această dată vizitatorii? Iulia
    Rugină: Expoziţia seamănă în proporţie de 90% cu ce
    s-a întâmplat la Bucureşti, modificările pe care ea le-a suferit se datorează
    spaţiunlui care este uşor diferit.Dar este un spaţiu împărţit în şase camere,
    fiecrae cameră este dedicată unui element din perioada respectivă, e foarte
    multă muzică, sunt fotografii, sunt materiale de arhivă. Ce e foarte frumos şi
    mi s-a părut spectaculos, în prima ediţie, este că e o expoziţie care te înghite,
    pentru că într-una dintre camere oamenii încep să danseze: vin ca vizitatori şi
    sfârşesc ca participanţi, ca exponate aproape, pentru că ajung să danseze în
    ultima cameră a expoziţiei, care este de fapt o discotecă a anilor 80, recreată
    în mărime naturală. Se va deschide cu multă muzică, în plus îi avem invitaţi pe
    cei din echipa discotecă şi pe Florin Lupaşcu, care este cel care a şi semnat
    consultanţa pe partea de expoziţie. Ceea ce cred că este interesant cu acest
    proiect este că cred că te transpune cumva în perioada respectivă.



    Consultanța privind organizarea expoziției a fost
    asigurată de Sorin Lupașcu, cunoscut DJ în perioada discotecilor BTT.
    Scenografia e semnată de Andreea Popa, scenograf de film cu experiența a peste
    20 de filme de lung metraj și colaborări cu regizori precum Claude Lelouche,
    Joel Schumacher, Cristi Puiu, Cristian Nemescu sau Nae Caranfil. Conceptul
    pentru design-ul de lumini din cadrul expoziției îi aparține light
    designer-ului Alin Popa. Şi o veste bună: organizatorii îşi doresc să ajungă cu
    această expoziţie în cât mai multe oraşe din ţară.