Odată ajunşi după gratii, numeroşi deţinuţi de lux ai României – de la
politicieni, până la potenţi oameni de afaceri – şi-au găsit vocaţia de …
scriitori. Dacă până în
2010, în detenţie era publicată maximum o lucrare ştiinţifică pe an, în 2014 au
apărut 90 de cărţi, iar în 2015, 340. Situaţia este demnă de Cartea
Recordurilor! Sunt deţinuţi care au scris 10 lucrări în 18 luni de închisoare,
180 de pagini în 12 ore sau, chiar mai mult!, o lucrare de 212 pagini în 6 ore
şi 40 de minute.
Numărul mare al creaţiilor
elaborate în penitenciar într-un timp relativ scurt, pretinsa lor valoare ştiinţifică,
precum şi numărul în creştere al deţinuţilor deveniţi peste noapte scriitori au
fost puse sub semnul întrebării, cu atât mai mult cu cât, în numeroase
cazuri, creaţiile respective sunt produsul unor oameni care nu ar putea fi sub
nicio formă trecuţi pe o eventuală listă a intelectualilor ţării. Miza lor
este, însă, precisă: cu fiecare operă scrisă, în baza legii, îşi scurtează cu
30 de zile perioada de detenţie. Or, cum s-a constatat că fenomenul
a scăpat de sub control, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că va
propune Guvernului abrogarea prevederii potrivit căreia redactarea de lucrări ştiinţifice
în închisoare diminuează pedeapsa.
În plus, Raluca Prună va propune ca dispoziţia
să fie promovată chiar în prima şedinţă din februarie a Cabinetului, astfel încât
abrogarea să se facă prin ordonanţă de urgenţă. Va fi prezentat şi un
regulament de aplicare a legii referitoare la executarea pedepselor şi la măsurile
privative de libertate, pentru a putea fi adoptat simultan – a mai precizat
ministrul Raluca Prună: Voi face o consultare publică,
pentru că legea obligă ca la orice fel de act normativ să existe o consultare
publică. Urgenţa este evidentă şi, pentru moment, cea mai bună soluţie este
abrogarea acestei dispoziţii. Voi pune în aceeaşi zi pe masa guvernului
regulamentul de aplicare a legii 254/2013, ca prin hotărâre de Guvern să fie
adoptată odată cu ordonanţa de urgenţă.
Cât despre Direcţia Naţională
Anticorupţie, aceasta a anunţat că s-a sesizat din oficiu în cazul lucrărilor
scrise în penitenciare. Procurorii au început cercetările pentru presupuse
infracţiuni de favorizare a făptuitorului şi au suspiciuni că pentru ajutarea
condamnaţilor s-ar fi creat un mecanism în care sunt implicaţi
profesori universitari, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor
din penitenciare.
Pentru păstrarea integrităţii şi prestigiului universităţilor
româneşti, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a solicitat, şi el, o analiză
punctuală a cazurilor în care profesori şi conferenţiari au dat recomandări
pentru cărţi scrise de deţinuţi. Potrivit unei liste a cadrelor
universitare care au coordonat cărţi pretins ştiinţifice, precum şi a
editurilor la care au fost publicate, printre cei care au recomandat aceste
scrieri se numără profesori cu funcţii de conducere în universităţi de stat sau
private, dar şi înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe.