Nidzemu adză cătă ţentrul ali României și agiundzemu tu Transilvania. Vă călisimu ti ună priimnari pi geadiili ngusti a unăllei ţitati anălţată tru secolu al XII-lea. Sighișoara nica eara spusă cu numa și “Perla ali Transilvanie”. Cari easti itia tră cari turiștii nu lipseaşti s-ascapă ti videari aestă destinație? Nviţămu di la Nicolae Teșculă, directorul Muzeului di Istorie ditu Sighișoara.
“Ma s’aibă mirakea ti Eta di Mesi, ti tricutlu istoric ali Europă, atumţea, aestea va li veadă Sighișoara. Himu goala ţitati bănată ditu sud-estul Europăllei, ună ţitati cari ica li ţăni pirgurli, mururli di apărare și clădirile ditu năuntrulu ali ţitati. Dimecu, ari bănaticu fără dănăseari truSighișoara ditu Eta di Mesi și până adză.”
Prima atestare documentară a ţitatillei datează ditu 1280, ama ari dovezi că zona era bănată di 4.000 di ani. Sighișoara fu băgată nica ditu 1999, tru Patrimoniul Mondial UNESCO, iara cathi priimnari anamisa di vecllili mururi vă asiguripseaşti ună urdinari ti anami pi hiotea a kirolui. Nviţămu ndaua repere, di la Nicolae Teșculă, directorlu a Muzeului di Istorie ditu Sighișoara.
“Prota ş-prota, simbolu a căsăbălui Sighișoara. Easti zborlu ti Pirgulu cu Săhati, iu easti organizat Muzeul di Istorie a căsăbălui. Deapoa, Bisearica di Ndzeană, nai ma marli monument ditu ţitati, construită tru stil gotic. Tutunăoară, pots’hibă vidzutin ateali dauă pirguri di apărare, cari aalănciră cu isnahili a masturloru. Va s’aducu aminti Casa Venețiană, Casa Vlad Dracul. Tu aesta ditu soni, s’lugurseaşti că ari bănată Vlad Dracul, hillilu a domnitorlui Mircea cel Bătrân și tatăl a domnitorlui Vlad Țepeș. Easti interesantă și Casa cu Terbu. Ditu aesta, nchisi cătă America di Nordu Johannes Kelp. Easti primlu transilvăneanu cari, tru anlu 1609, agiumsi tru Lumea Nauă. Nu suntu ti ascăpari geadeili și casili, iara, nafoara a Titatillei, ari nica şi misuhorea a căsăbălui, cu ună arteră comercială datânda ditu Eta di Mesi, cu unu şingiru di locuințe construite emu tru stil gotic, emu și renascentistu și barocu.”
Pirgulu cu Săhati are 64 di meatri anălțime, șase patomati și 110 scări. Citia adrată tru anlu 1677 tru stil baroc, după incendiul ditu 30 di apriliu 1676, cari asparsi ună parti ditu ţitati, are patru pirguleațţi tru kişeadz. Tu kirolu di ma ninti, aestea yilipsea autonomia juridică a căsăbălui. Până tru anlu 1556, tru pirgu eara tu lucru primăria-a căsăbălui Sighișoara, deapoa avu alti ufiliseri. Tru bitisita a secolui al XIX-lea fu aleptu tu harea di scamnu amuzeului sighișorean. Intrăm tora tru Muzeulu di Istorie, deadunu cu Nicolae Teșculă, directorlu a instituțiillei.
“Muzeul di Istorie scoati tu mgdani bana a comunitatillei pi hiotea a kirolui. Arri ma multi expoziții di arheologie, di etnografie, di farmacie și instrumentar medical, mobilier urban. Tutunăoară, avem ună expoziție ndreaptă ti isnăhi și spuni pirmitusearea-a săhatillei ditu Sighișoara, ună pirmituseari multu muşeată și vealle. Nu alrgu, poati s’hibă vidzutu Muzeulu di Arme Medievale și Moderne și, dealihea, aţea di ma ninti hăpsani militară a căsăbălui, aflată la baza Pirguluui cu Săhati.”
Trecutlu a ţitatillei medievale Sighișoara hiinda ahătu stresu ligatu di isnăhili a masturlorur, cadealihea va s’puteţ s’ancupăraţ și adză lucre adrati minutişu, după veacllea adeti.
Nicolae Teșculă: “Avem și ñiţ artizani locali. Ti exemplu, avem ună doamnă cari duţi ma largu măsturlăchea ti adrari curăili. Ti amărtie, tatăl a dumniillei a llei muri aoa şi doi ani, ama prilo și duţi ma largu măsturlăchea, cari easti organizat tru Pirgulu Cojocarloru. Tutunăoară, avem ñiţ artizani cari lucreadză tru lemnu și pot s’hibă aflati lucre muşeati, suveniruri și nu maş.”
Călindarea culturală a Sighișoarăllei daima fu avută. Cu tuti aestea, perioada yinitoari şeadi sum semnulu a incertitudinillei, tuti ţănu di evoluția a pandemiillei. Planurli suntu ama adrati, după cum nviţămu di la Nicolae Teșculă, directorlu a Muzeului di Istorie ditu Sighișoara.
“Ti amărtie, pandemia feaţi ca anlu tricutu s’hibă ncllisi niscănti evenimenti, iara anlu aestu minduimu s’ndridzemu ndaua evenimente. Tru perioada yinitoari, minduescu ti Noaptea Muzeelor ti cari amu nădie s’u ndridzemu tru condiții normale anlu ţi yini, ta s’aduţemu emu public local emu xenu. Tutunăoară, avem nai ma important eveniment a căsăbălui, Festivalul Medieval, cari, simfunu cu zărconea, s’organizeadză tu bitisita a meslui alunaru, tru atelu ditu soni weekend ditu aestu mesu. Deapoa, va s-aibă nica unu eveniment cari nkisi cu hăiri estanu: Street Food Festival. Easti un festival a mâcărloru di tută lumea. Tutunăoară, Festivalul Proetnica, Festivalul di Blues și turlii di evenimente organizate cu itia a sărbătorilor naționale cum easti Dzuua a Culturăllei Națională I Dzuua Națională. Tutunăoară, tru perioada a sezonlui turistic, avem tut kirolu unu bairu menestreli cari hărsescu cu muzică ţitatea medievală.”
A deapoa, cara kirolu da dimana, nu ascapaţ s’videţ locărli di anvărliga a ţitatillei Sighișoara.
Nicolae Teșculă: “Zona Sighișoarăllei easti mplină di monumente istoriţi și naturale. Nu multu alargu, facu urminie ti rezervația di cupaci seculari di la Breite. Easti una rezervație cu cama di 100 di cupaci seculari, tru ună fisi ţi nu ari spuneari. Tutunăoară, fac urminie Tităţli fortificate săsești ditu zonă: Saschiz, Biertan, Viscri, Richiș. Tru zonă ari și alternative a turismului istoricu cum easti un circuit di biciclete, cari leagă aesti hori. Avem și un parcu di aventură, ari cali şi tră echitație. Minduescu că kiro di ună stămănă, un turistu poati si s’hărsească di ună adyi muşeată și arihătipsită truSighișoara și tru locărli di anvărliga di Sighișoara.”
Tu bitisită, turiștilli fug impresionaț di ţitatea Sighișoarăllei, di turlia cum fu organizată, di faptul că tutu kirolu s’faţi ţiva anamisa di vecllili mururi și di atmosfeara medievală cari ălli tornă tru kirolu di ma nint, tru perioada a Europăllei și Sighișoarăllei di aoa şi ndauă suti di añi.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
