Radio România Internațional

Tag: permise

  • Jurnal românesc – 17.08.2020

    Taxele pentru eliberarea și schimbarea pașapoartelor sau a
    permiselor auto vor putea fi plătite online, potrivit unui proiect adoptat de
    guvern. Plata se realizează prin portalul ghiseul.ro, iar măsura face parte
    dintr-un proiect mai larg de informatizare a serviciilor pentru cetățeni.
    Potrivit autorităţilor, astfel se vor putea realiza toate tipurile de plăți
    aferente prestării oricărui serviciul public, inclusiv servicii comunitare de
    utilitate publică.




    Starea de alertă continuă în România pentru a patra lună consecutiv,
    după ce guvernul a decis prelungirea acesteia cu încă 30 de zile, începând din
    16 august. Nu au fost impuse restricţii noi pentru prevenirea răspîndirii
    infectărilor cu noul coronavirus. Singura modificare se referă la prelungirea,
    cu o oră, a programului teraselor, care vor putea funcţiona până la miezul
    nopţii. Purtarea măştii de protecție este, în continuare, obligatorie în
    spațiile publice deschise aglomerate, cum ar fi piețele, târgurile, stațiile
    mijloacelor de transport în comun, falezele, zonele de pelerinaje sau serbări
    publice. Slujbele religioase se pot desfășura, ca și până acum, în interiorul
    sau în afara lăcașurilor de cult, dar trebuie respectate măsurile de protecție
    sanitară. Este interzisă, în continuare, servirea clienților în interiorul
    restaurantelor, cafenelelor sau al altor localuri publice.




    Autorităţile din Grecia au introdus, din 17 august, noi măsuri
    restrictive, de teama unui al doilea val de infectare cu noul coronavirus în
    ţară. Una dintre ele, valabilă până la 24 august, vizeaza programul barurilor
    şi restaurantelor din Atena, insulele Creta, Paros, Kerkyra, din Salonic sau
    din regiunea Halkidiki, care vor avea un orar între 7:00 şi 24:00. Purtarea
    măştii de protecţie este obligatorie pentru toate persoanele prezente în
    spaţiile publice interioare, zonele în care se desfăşoară serbări publice sau
    pelerinaje, în exteriorul obiectivelor turistice şi în spaţii unde nu este
    respectată distanţa minimă de un metru şi jumătate. Măsura va fi în vigoare
    până la 31 august. Începând cu 17 august, măsura prezentării unui test
    molecular negativ pentru infecţia COVID se va aplica tuturor categoriilor de
    persoane care intră pe teritoriul Greciei pe cale terestră şi maritimă, inclusiv
    cetăţenilor care călătoresc în scopuri esenţiale în Grecia şi care erau,
    anterior, scutiţi de la obligativitatea prezentării testului, pentru cetăţenii
    eleni şi cetăţenii străini cu rezidenţă în Grecia. Măsura prezentării la
    frontieră a unui test molecular negativ nu se mai aplică în cazul minorilor cu
    vârsta de până la 10 ani.




    Românii care călătoresc în Serbia trebuie să prezinte un test
    negativ la infecţia cu noul coronavirus, efectuat cu 48 de ore înainte de
    intrarea pe teritoriul ţării vecine. Sunt exceptaţi cetăţenii străini care au
    domiciliul sau reşedinţa în Serbia, membrii echipajelor care transportă marfă
    aflate în tranzit, dacă drumul nu depăşeşte 12 ore, şi copiii mai mici de 12
    ani, dacă părinţii sau persoanele care îi însoţesc prezintă un test negativ.
    Sunt vizaţi de aceste măsuri şi cetăţenii din Bulgaria, Croaţia sau Macedonia
    de Nord. În cazuri de urgenţă, românii pot solicita telefonic asistenţă
    consulară la Ambasada României în Serbia, precum şi la Consulatul general de la
    Vârşeţ.




    Italia a prelungit starea de urgență până
    la 15 octombrie și a impus noi măsuri de protecție. Autoritățile din Peninsulă au anunțat, duminică, închiderea
    discotecilor în aer liber şi obligativitatea purtării măştilor de protecție în
    locurile publice, seara, în încercarea de a combate răspândirea noului
    coronavirus. Măsurile au intrat în vigoare, de luni, 17 august. Italia a mai anunţat
    extinderea carantinei de 14 zile pentru persoanele care sosesc din Bulgaria şi
    România după ce, în ultima perioadă, numărul cazurilor de infectare cu
    Covid-19 a crescut semnificativ.





    Proiectul digital Teatrul în vremuri de
    pandemie, care cuprinde o serie de trei înregistrări video susținute de
    criticul de teatru George Banu, aduce în atenția publicului un subiect foarte
    dezbătut în această perioadă: artele spectacolului în vremuri de pandemie.
    Publicul va putea urmări expunerea viziunii inedite față de reîntoarcerea
    măștii în spațiul cotidian, atât în calitate de element de protecție, cât și ca
    simbol al dramaturgiei. Cele trei episoade ale proiectului vor fi distribuite,
    în exclusivitate, pe canalele de comunicare ale ICR Bruxelles, în perioada 7
    august – 2 septembrie, și vor ilustra modul în care teatrul se raportează la
    trei teme distincte, în contextul actual. Primului episod, difuzat vineri, 7
    august – a prezentat relația dintre teatru și mască. Teatrul și orașul este
    tema celei de-a doua conferințe, susținută de profesorul George Banu pe 19
    august, iar ultima, care va fi prezentată de ICR Bruxelles pe 2 septembrie,
    abordează artele în general. George Banu este profesor de studii teatrale la
    Sorbonne Nouvelle și eseist de reputație mondială. În 1974, s-a stabilit în
    Franța unde și-a continuat cariera universitară începută în România.

  • Obţinerea permisului de conducere în România

    Obţinerea permisului de conducere în România

    Cetăţenii străini cu
    domiciliul sau reşedinţa în România ori care dovedesc că se află la studii de
    cel puţin 6 luni pot solicita obţinerea permisului de conducere. Pentru
    străinii care vin şi muncesc pe teritoriul României
    există şi şcoli care fac cursurile scolarizării în limba engleză. Ei
    trebuie să aibă vârsta de cel puţin 18 ani fără trei luni, să obţină cazierul
    judiciar de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, să obţină adeverinţa
    medicală şi psihologică că este apt pentru a urma cursurile. Pe lângă acestea,
    le mai trebuie şi o declaraţie notarială că nu au avut permis în altă ţară sau
    că nu li s-ar fi suspendat acest drept în urma unei hotărâri judecătoreşti.
    Aceste cursuri de şoferi în limba engleză se adresează şi cetăţenilor români
    care doresc să obţină permis de conducere şi care vor şofa în alte ţări în
    afară de România.


    Pentru preschimbarea
    permiselor de conducere, solicitanţii vor depune personal, la Serviciul Public
    Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul
    Instituţiei Prefectului pe a cărei rază îşi au domiciliul sau reşedinţa, următoarele
    documente: permisul de conducere străin, în original; traducerea legalizată în
    limba română a acestuia, cu excepţia permiselor eliberate de către statele
    membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţia
    Elveţiană; documentul care atestă pierderea, furtul sau lipsa justificată a
    permisului de conducere, în cazul în care acesta din urmă a fost eliberat de
    către statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi
    Confederaţia Elveţiană; în cazul în care documentul nu este întocmit în limba
    română, se depune şi traducerea legalizată în limba română a acestuia. Pentru
    preschimbarea permiselor de conducere, solicitantii au nevoie si de documentul
    de identitate, în original şi copie, respectiv: certificatul de înregistrare,
    permisul de şedere, cartea de rezidenţă, în cazul cetăţenilor străini. Mai sunt necesare certificatul medical
    completat de o unitate de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate
    autorizată, dar şi dovada
    plăţii contravalorii permisului de conducere ( care se poate achita la ghişeu).


    În
    schimb,nu
    pot fi preschimbate cu documente similare româneşti următoarele categorii
    de documente: permisele de conducere internaţionale; permisele de conducere
    pierdute sau furate ori a căror valabilitate a expirat, cu excepţia celor
    eliberate de autorităţile statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului
    Economic European şi Confederaţia Elveţiană; permisele de conducere care au
    fost anulate sau fac obiectul unor restricţii care nu corespund codurilor europene
    armonizate, unor suspendări ori retrageri în alt stat; permisele de conducere
    provizorii sau temporare.



    Pentru a obtine un
    permis de conducere trebuie să vă
    înscrieţi la o şcoală de şoferi autorizată de Autoritatea Rutieră Română, din
    cadrul Ministerului Transporturilor şi, în funcţie de categoria de permis, să
    urmaţi un curs de formare teoretică şi practică ( în cazul categoriei B, cel puţin 24 de ore de
    instruire teoretică şi 30 de ore de formare practică).

  • Jurnal românesc – 29.11.2016

    Jurnal românesc – 29.11.2016

    A fost lansat noul site al Ministerului
    Culturii, disponibil la adresa cultura.ro. Ministrul Corina Suteu a declarat,
    cu acest prilej, că platforma reprezintă încă un pas în direcţia transparenţei
    administrative şi a comunicării eficiente cu cetăţenii interesaţi de cultură. Ea a adăugat că unul din scopurile noului site este
    apropierea între administraţie şi artişti. Potrivit Corinei Suteu, cei care au
    lucrat la noul site şi-au dorit ca acesta să reflecte activitatea ministerului
    pe teren, să aibă o structură simplă şi clară, să fie bine adaptat diverselor
    gadgeturi, să ofere o interfaţă de administrare prietenoasă, să descrie cât mai
    pe înţeles activităţile, să includă infografice, să dea o nouă identitate Ministerului
    Culturii, să fie actual şi uşor de actualizat, să permită versiuni multilingve
    în viitor.




    In România, rata şomajului
    a fost, în octombrie, de 5,8%. Potrivit Institutului Naţional de Statistică,
    numărul şomerilor a fost, luna trecută, de 522.000 de persoane, la acelaşi
    nivel cu luna precedentă, dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior
    (613.000 persoane). Pe de altă parte, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,8
    puncte procentuale mai mare decât la femei. INS mai anunta ca numărul şomerilor
    cu varsta cuprinsa intre 25 si 74 ani reprezintă 76% din numărul total al
    şomerilor estimat pentru luna octombrie 2016.






    Franţa, Italia,
    Germania, Spania , Marea Britanie, Olanda, Polonia şi România au înregistrat,
    anul trecut, cea mai ridicată valoare a producţiei agricole din Uniunea
    Europeană, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
    Valoarea
    totală a producţiei agricole s-a ridicat la 411,2 miliarde de euro, la
    preţurile de bază din 2015, în scădere cu 1,8% faţă de 2014. În 2015, comparativ cu 2014, cea mai mare creştere a
    valorii producţiei agricole din Uniunea Europeană s-a înregistrat în Letonia
    (8,8%), Lituania (5,9%) şi Cipru (4,7%). Cel mai semnificativ declin s-a
    înregistrat în Luxemburg (minus 9,9%), Slovacia (minus 9,7%), Cehia (minus
    8,6%), Germania (minus 7,8%) şi România (minus 7,4%).




    Centrul pentru
    Eliberarea Permiselor din Pipera lucreaza, de luni, în două schimburi, între
    orele 7,00 şi 21,00, iar tot de luni funcţionează
    un sistem de programări online. Pentru aceste programări există ghişee
    separate. Ministrul Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, a anunţat aceste măsuri
    care au rezultat în urma discuţiilor pe care demnitarul le-a avut cu prefecţii
    din Bucureşti şi Ilfov, dar şi cu conducerea Direcţiei Regim Permise de
    Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi Direcţiei Generale de Paşapoarte,
    pentru a identifica soluţiile pentru eliminarea cozilor care se formează la
    sediul Direcţiei.




    Ministerul Culturii a transmis
    Parlamentului o listă de amendamente la OUG privind ”Cuminţenia Pământului”.
    Executivul cere aleşilor ca donaţiile pentru achiziţionarea sculpturii să poată
    fi restituite până la 31 decembrie 2017 pe bază de cerere scrisă.
    Totodată, Executivul prevede înfiinţarea Fondului Brâncuşi care va fi gestionat
    de către Administraţia Fondului Cultural Naţional, instituţie publică aflată în
    subordinea Ministerului Culturii, în vederea achiziţionării de opere de artă
    contemporană şi bunuri culturale aparţinând patrimoniului cultural mobil.
    Înfiinţarea acestuia este motivată prin ”numărul mare de donaţii
    înregistrate” şi prin ”lipsa unei strategii de achiziţie de artă de către
    stat”.

  • Cernăuți: Înmânarea primelor permise de mic trafic de frontieră

    Primele permise de mic trafic de frontieră, eliberate în baza Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, au fost înmânate titularilor astăzi, 1 septembrie 2015.


    Ministerul Afacerilor Externe salută punerea efectivă în aplicare a Acordului semnat la Kiev la 2 octombrie 2014 şi intrat în vigoare la data de 14 mai 2015. Aproximativ 2 milioane de cetăţeni români şi ucraineni, de pe o parte şi alta a frontierei, sunt potenţiali beneficiari ai dispoziţiilor acestui Acord.



    Din momentul în care partea română a demarat procedura de preluare a cererilor pentru eliberarea de permise de mic trafic de frontieră, la data de 3 iulie 2015, Ambasada României la Kiev şi oficiile consulare ale României de la Cernăuţi şi Odessa au primit peste 1.150 de astfel de cereri, în cea mai mare parte primite la Cernăuţi.


    Acest nou instrument juridic introduce facilităţi considerabile cu privire la regimul călătoriilor în regiunile limitrofe frontierei comune a celor două ţări vecine, în favoarea locuitorilor acestor zone.



    MAE român a depus eforturi pentru definitivarea tuturor măsurilor impuse de intrarea în vigoare şi punerea în aplicare a Acordului privind micul trafic de frontieră, ca parte a acţiunilor prin care România sprijină, prin toate mijloacele, facilitarea călătoriilor cetăţenilor ucraineni şi apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. În acest context, partea română a tratat cu maximă prioritate definitivarea formalităţilor tehnice necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Acordului şi a demarat cu succes şi la înalte standarde procedura de preluare a cererilor de eliberare a permiselor de mic trafic de frontieră.



    Printre măsurile necesare punerii în aplicare a Acordului se numără şi demersurile de operaţionalizare rapidă a Consulatului României de la Solotvino (regiunea Transcarpatia, Ucraina), care este esenţială pentru implementarea Acordului în această regiune componentă a ariei sale de aplicabilitate şi care este prevăzută ca atare de dispoziţiile Acordului. Astfel, au fost alocate toate fondurile şi resursele de personal necesare, a fost identificat sediul în localitatea Solotvino şi au fost solicitate părţii ucrainene, în luna iunie, avizele necesare pentru circumscripţia consulară a Consulatului (Transcarpatia) şi pentru clădirea în care va funcţiona oficiul consular.



    Partea română îşi exprimă încrederea că răspunsul pozitiv al părţii ucrainene va fi transmis în cel mai scurt timp, pentru a permite implementarea deplină şi la timp a Acordului, prin procesarea rapidă a cererilor şi eliberarea promptă a permiselor.

  • Permise de mic trafic între România și Ucraina

    Primele permise de mic trafic de frontieră, între România și Ucraina, vor fi înmânate în primăvară, anunță ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, citat de Agerpres. Parlamentul României a ratificat deja acordul, urmând ca documentul să primească, în următoarele săptămâni, și avizul legislativului ucrainean. Șeful diplomației de la București a declarat, după întâlnirea cu omologul său, Pavlo Klimkin:



    “Este un document important pentru că de acest document va depinde, pentru aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de pe-o parte şi de alta a frontierei comune, să circule mai uşor, fără viză, în baza permisului de mic trafic. Am hotărât împreună că, la momentul intrării în vigoare a acordului, în această primăvară, să mergem împreună în regiunile locuite de minoritatea română din Ucraina, respectiv minoritatea ucraineană din România, să discutăm cu aceste minorităţi, să vedem care sunt beneficiile concrete ale ratificării acordului de mic trafic pentru comunitatea locală şi să înmânăm împreună primele permise de mic trafic.”



    Acordul româno-ucrainean prevede și înființarea unor oficii consulare de ambele părți ale frontierei care să ajute la eliberarea acestor permise de mic trafic. “România deja a informat, cu ocazia semnării, colegii din Ucraina asupra dorinţei noastre ca locaţia viitorului oficiu consular să fie la Solotvino, în Ucraina”, a dăugat Bogdan Aurescu. La rândul său, ministrul de externe al Ucrainei a declarat a asigurat că va discuta personal cu liderii grupurilor parlamentare de la Kiev pentru ca documentul — avizat deja de ministerele de resort – să fie adoptat cât mai urgent.

  • Jurnal românesc – 23.10.2014

    Jurnal românesc – 23.10.2014

    Autorităţile române au emis, în 2013, peste 11 mii de permise de rezidenţă pentru cetăţeni străini, a anunţat Biroul de Statistică al UE, Eurostat. România este una dintre ţările cu un număr redus de rezidenţi străini, atât ca număr, cât şi ca pondere raportată la populaţie – şase rezidenţi la 10.000 de locuitori. După ţările de origine, cei mai mulţi dintre aceştia au venit din Rep.Moldova, circa două mii, Siria, peste 1.300, şi Turcia, aproximativ 1.200. Mai bine de două treimi din permisele de rezidenţă în România au fost acordate pentru studii şi din motive familiale. Anul trecut, în întreaga UE au fost eliberate aproape două milioane şi jumătate de permise de rezidenţă, potrivit cifrelor prezentate de Eurostat.




    Noua Comisie Europeană, în care propunerea României, social-democrata Corina Creţu, va ocupa portofoliul politicii regionale, îşi va prelua, de la 1 noiembrie, atribuţiile, dupa votul favorabil din plenul Parlamentului European. Viitorul cabinet, propus de luxembughezul Jean-Claude Juncker, care-l înlocuieşte, ca şef al Comisiei, pe portughezul Jose Manuel Barroso, a fost votat de 423 de eurodeputaţi, în timp ce 209 s-au pronunţat împotrivă, iar 67 s-au abţinut de la vot. În cazul României, Corina Creţu îl înlocuieşte pe Dacian Cioloş, cel care a ocupat, cu succes, portofoliul agriculturii. Între altele, Cioloş este considerat artizanul Politicii Agricole Comune (PAC) — un proiect gigant, menit să reformeze domeniul la nivelul întregii Uniuni Europene.




    Tinerii interesaţi de mediul de afaceri se pot înscrie în programul ”România Start-up”. Proiectul, finanţat cu fonduri europene, a fost lansat marţi de Guvernul de la Bucureşti. Peste 150 de milioane de euro vor fi folosiţi pentru educaţia antreprenorială a copiilor şi tinerilor, a precizat ministrul delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu.




    În scurt timp, România nu va mai fi dependentă de importul de gaze, întrucât ponderea acestuia în necesarul intern a scăzut de la 35%, în urmă cu câţiva ani, la 9 – 10%, anul acesta. Declaraţia a fost facuta de preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Mai mult, a spus el, pentru noiembrie 2014, procentul stabilit pentru gazul de import este de 2%, în condiţiile în care în alţi ani, în aceeaşi lună, procentul era cuprins între 20 şi 40%. Havrileţ a amintit că, în septembrie, Guvernul a decis menţinerea preţurilor la gazele naturale din producţia internă şi amânarea, până în 2021, a liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici.




    Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul patru mondial, a învins-o, clar, în doua seturi, 6-0, 6-2, pe americanca Serena Williams, liderul mondial, în cadrul Grupei Roşii de la Turneul Campioanelor de la Singapore. În primul meci din grupă, Halep câştigase, tot cu 2-0, în faţa lui Eugenie Bouchard (Canada). Cu aceste rezultate, Simona Halep este practic calificată în semifinalele turneului, care a adunat la start cele mai bune opt jucătoare ale sezonului. Performanţele care i-au permis Simonei Halep să ajungă la Singapore sunt căştigarea turneelor de la Doha şi Bucureşti, finalele jucate la Madrid şi Roland Garros şi semifinala de la Wimbledon. Ea este a treia reprezentantă a Romaniei la Turneul Campioanelor, după Virginia Ruzici, în 1983 şi 1984, si Irina Spîrlea, în 1998.