O delegaţie a Fondului
Monetar Internaţional s-a aflat într-o vizită de o săptămână la Bucureşti unde
a discutat cu autorităţile române despre perspectivele macro-economice şi
planurile bugetare pentru anul viitor. Vizita a servit şi ca pregătire pentru
misiunea de consultare care va avea loc la începutul anului viitor. Activitatea economică din România se menţine
puternică, iar şomajul înregistrează minime istorice – este una dintre
concluziile FMI. Însă, potrivit unui comunicat al instituţiei financiare
internaţionale, în pofida mai multor ani de creştere economică, deficitul
bugetar a avut o evoluţie ascendentă şi nu una descendentă, aşa cum ar fi
trebuit să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea ţintei pentru anul în
curs încă prezintă riscuri, în absenţa unor măsuri suplimentare. Bugetul pe
anul 2019 şi cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici,
aliniate angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană şi să menţină datoria
publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. În acest
sens, iniţiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice – analizele
de cheltuieli şi achiziţia centralizată – sunt binevenite. Esenţială este, de
asemenea, mai precizează Fondul, modernizarea administraţiei fiscale.
Experţii
FMI consideră că majorarea salariilor din sectorul public şi modificările
programate să fie aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma
sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung. Totodată,
pentru a spori potenţialul de creştere, sunt necesare reforme structurale bine
ţintite şi o bună guvernanţă – sunt de părere experţii. În acest sens,
consolidarea instituţiilor care se ocupă de investiţiile publice continuă să
reprezinte o prioritate, în vederea reducerii decalajului major de
infrastructură pe care îl înregistrează România, inclusiv prin facilitarea unei
mai mari absorbţii a fondurilor europene, se punctează în comunicatul FMI.
Fondul anticipează pentru România o creştere economică de 4% în 2018, o reducere
a inflaţiei către 3,5% la finalul anului, o relativă stabilizare a deficitului
de cont curent pe termen mediu şi un deficit bugetar de peste 3% din PIB, atât
în acest an, cât şi anul viitor, dacă se păstrează actualele politici. La
rândul său, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare susţine că
economia României ar urma să înregistreze, anul acesta, o creştere de 4,2%,
pentru ca anul viitor avansul economiei să se reducă la 3,6%. Prognozele FMI şi
ale BERD sunt mult peste cele ale Comisiei Europene care estimează că, în
România, creșterea economică se va diminua în perioada următoare, pe măsură ce
creșterea consumului privat va încetini si balanța negativă a exporturilor nete
va crește, ajungând la 3,6% în acest an şi la 3,8 procente anul viitor.