Tag: Pesah

  • Paşti tru Ucraina

    Paşti tru Ucraina


    Duñeaua treaţi unu sticu di oară aretcu: trei mări relighii a lumillei suntu tru sărbătoare. Musulimañilli suntu tru mplinu mesu a Ramadanului, uvrelli sărbăturisescu Pesahul, anamisa di 14 şi 23 apriliu, iara criştiñilli ortodocşi aproaki luñina a Paştilor, dupu ună săptămână după aţelli catoliţ şi protestanţi. Tru aeestu contextu di arada vrea s’hibă ca duñeaua s’treacă ună iriñi ahăndoasă, ună harauuă ti bănaticlu tu pisti. Himu alargu di aestă arada, a deapoa paradigma nai cama săndziroasă yini ditu lumea ortodoxă. Ase, tru Ucraina, a daua văsilie ortodoxă a lumillei, easti aspartă sistematic di Rusia, nai ma mari văsilie ortodoxă a lumillei. Aflămu aoa tuti arăñili a tricutlui, nica şi ambiţia ruşilor ta s’hibă cu dominaţie tu aţelu di ma ninti spaţiu sovietic.



    Cara politicienilli di la Moscova nu străxescu ndreptul a Ucrainăllei la bana suverană şi indipendentă, şefllii a bisericăllei ortodoxe ruse ş’llia ndreptulu ta s’ţănă sumu control canonic şi administrativ bisearica ortodoxă a ucrainenilor. Aestu lucru duţi la ună ampărţari a ortodoxiillei, anamisa di aţelli cari ndrupăscu biserica ortodoxă ucraineană independentă, autocefală, şi aţelli cari vor ca ortodocşilli ucraineni s’hibă sumu cumandulu a unei structuri xeană, aţea rusă.


    Un proţentu cabaia mari ditu populaţia Ucrainei easti reprezentat di ortodocşi. Alanţă suntu creştini catolici, protestanţi ică, tru numir mari, greco-catoliţ. Aparţinânda di bisearica di la Roma ama cu arădăţină tu ortodoxie, greco-catoliţlli sărbăturisescu Paştile deadunu cu ortodocşii, la ună săptămână di romano-catoliţ. Ti creştini, Paştile easti ună sărbătoare multu importantă. Di Anyearia Nkiluitorlui a nostu, Hristolu easti esenţa pistillei, curbanea a aţilui care li llia cu elu pi zvercă amărtiili a duñeauăllei.



    Tru dua di 24 apriliu, cându criştinilli ortodocşi şi greco-catoliţ sărbăturisescu Paştile, s’umplu tamamu doi meşi di când Rusia atacă văsilia viţină, indipendintă şi membră a ONU, Ucraina. Topili ahuhriră s’cadă, tancurile tricură sinurlu askirladzlli aruşi intrară tru hoarili şi căsăbadzlli ucraineañi. Obiectivele militare fură protili agiumti, tora zburămu tamamu ti ghenocidu, di masacre contra a civililor, di trăñipseri, nitiñîseari mllerli şi execuţii tru masă. Tru stămână ditu soni, bombardarea a civililor şi a casilor a lor lo silă, di canda ortodocşii ruşi vor s’vatămă cât ma mulţă ortodocşi ucraineni. Atmosfera fu acutotalui alliumtrea andicra di arigeai şi lliertare căftată di Săptămâna a Tirăñiloru, care easti ninti di Anyeari. Tru loc di irini şi luñină să zbură ti ofensive, di bombardamente, di armati năi,nica şi nucleare. Tru loc di irini şi vreari să zbură ti aspărdzeari şi moarte. Tru loc ca ortodocşilli ucraineni s’hibă cllimaţ la dinii, slujbele ţi nsimneadză Săptămâna Mari, lă si spusi s’şeadă acasă, s’nu s’adună tru biseriţli ţi potu s’hibă aguditi di rachete şi topi pitricuti di askirladzlli ruşi ortodocşi.



    Armata oficială rusă easti agiutată tru aestă intensificare a polimlui genocidar di separatiştii ruşi din Estul a Ucrainei, ortodocşi şi elli, ama şi di foştii separatişti ceceni musulimani din Rusia, intraţ acutotalui sumu cumandulu a Moscovei, aduşi di Putin s’alumtă contra a fraţilor ortodocşi ucraineni. Dialihea, apartenenţa religioasă nu ari vără scupo tru conflictul sândzirosu din Ucraina. Ama, ia că apartenenţa la idyea parte estică a creştinismului, care lipsea s’ducă la irini şi unire frăţească, agiumsi tru centrul simbolic al alustor lăhtăroasi dzăli ditu Ucraina. Ca iţi creştin, ortodocşii yiurtusescu illi



    Ninti di Anyeari, Hristolu fu trăñipsitu şi ncruţilleatu, nicăbătli hiinda. Ama unăoară cu El, anyeadză nădia ti tuţ oamiñilli, luñina azvindzi kisa, ghineaţa azvindzi arăiaţa. Ti amărtie, tru Ucraina, tută semnificaţia anălţătoare a aluştoru momente easti nicată tru topi şi sândzu. Cu tuti gaereţli a patriarhului moscovit ta să-lli părăstisească ună kipită a evlaviillei, politicienii ruşi, ncapu cu lidirul a lor, nu au niţi unu reflex di pisti, nu rezoneadză ici la iriñea şi luñina pi cari sărbătoarea pascală li aduţi.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Paşte în Ucraina

    Paşte în Ucraina

    Omenirea străbate un moment rar: trei mari religii ale lumi sunt în
    sărbătoare. Musulmanii sunt în plină lună a Ramadanului, evrei sărbătoresc
    Pesahul, între 14 şi 23 aprilie, iar creştinii ortodocşi primesc lumina
    Paştilor, la o săptămână după cei catolici şi protestanţi. În acest context ar
    fi fost normal ca omenirea să petreacă o pace profundă, o bucurie a trăirii
    religioase. Suntem departe de această stare, iar exemplul cel mai sângeros vine
    din lumea ortodoxă. Astfel, în Ucraina, a doua ţară ortodoxă a lumii, este
    distrusă sistematic de Rusia, cea mai mare ţară ortodoxă a lumii. Găsim aici
    toate rănile trecutului, inclusiv ambiţia ruşilor de a domina fostul spaţiu
    sovietic.


    Dacă politicienii de la Moscova refuză dreptul Ucrainei la viaţă
    suverană şi independentă, şefii bisericii ortodoxe ruse îşi revendică dreptul
    de a ţine sub control canonic şi administrativ biserica ortodoxă a
    ucrainenilor. Acest lucru duce la o divizare a ortodoxiei, între cei care
    susţin biserica ortodoxă ucraineană independentă, autocefală, şi cei care vor
    ca ortodocşii ucraineni să fie în subordinea unei structuri străine, cea rusă.


    Un
    procent covârşitor din populaţia Ucrainei este reprezentat de ortodocşi. Restul
    sunt creştini catolici, protestanţi sau, în număr mare, greco-catolici.
    Aparţinând de biserica de la Roma dar provenind din ortodoxie, greco-catolicii
    sărbătoresc Paştile odată cu ortodocşii, la o săptămână de romano-catolici.
    Pentru creştini, Paştele este o sărbătoare extrem de importantă. În Învierea
    Mântuitorului Iisus Hristos se află esenţa credinţei, sacrificiul celui care ia
    asupra lui păcatele omenirii.


    În ziua de 24 aprilie, când creştinii ortodocşi şi
    greco-catolici sărbătoresc Paştile, se împlinesc fix două luni de când Rusia a
    atacat ţara vecină, independentă şi membră a ONU, Ucraina. Bombele au început
    să cadă, tancurile au trecut graniţa, soldaţii ruşi au intrat în satele şi
    oraşele ucrainene. Obiectivele militare au fost primele atinse, acum vorbim
    deja de genocid, de masacre împotriva civililor, de torturi, violuri şi
    execuţii în masă.
    În ultima săptămână, bombardarea civililor şi a caselor lor
    s-a intesificat, de parcă ortodocşii ruşi vor să ucidă cât mai mulţi ortodocşi
    ucraineni.
    Atmosfera a fost total opusă celei de smerenie şi iertare cerută de
    Săptămâna Patimilor, care precede sărbătoarea Învierii.
    În loc de pace şi
    lumină s-a vorbit de ofensive, de bombardamente, de arme noi, chiar şi nucleare.
    În loc de pace şi iubire s-a vorbit de distrugere şi moarte. În loc ca ortodocşii
    ucraineni să fie chemaţi la denii, slujbele ce marchează Săptămâna Mare, li s-a
    spus să stea acasă, să nu se adune în bisericile ce ar putea fi lovite de
    rachete şi bombe trimise de soldaţii ruşi ortodocşi.


    Armata oficială rusă este
    ajutată în această intensificare a războiului genocidar de separatiştii ruşi
    din Estul Ucrainei, ortodocşi şi ei, dar şi de foştii separatişti ceceni
    musulmani din Rusia, intraţi total în serviciul Moscovei, aduşi de Putin să
    lupte împotriva fraţilor ortodocşi ucraineni.
    Desigur, apartenenţa religioasă
    nu are vreo miză în conflictul sângeros din Ucraina.
    Dar, iată că apartenenţa
    la aceaşi parte estică a creştinismului, care ar fi trebuit să ducă la pace şi
    unire fraternă, a ajuns în centrul simbolic al acestor cutremurătoare zile din
    Ucraina.
    Ca orice creştin, ortodocşii cinstesc Paştile şi îşi primenesc casa şi
    sufletul, în aceste momente dramatice.


    Înainte de Înviere, Iisus a fost torturat
    şi răstignit, nevinovat fiind. Dar odată cu El, învie speranţa pentru toţi
    oamenii, lumina învinge întunericul, binele învinge răul.
    Din păcate, în
    Ucraina, toată semnificaţia înălţătoare a acestor momente este înecată în bombe
    şi sânge. În ciuda eforturilor patriarhului moscovit de a-i prezenta ca o culme
    a evlaviei, politicienii ruşi, în frunte cu liderul lor, nu au niciun reflex de
    credinţă, nu rezonează deloc la pacea şi lumina pe care sărbătoarea pascală le
    aduce.

  • Starea de alertă prelungită din nou

    Starea de alertă prelungită din nou

    Guvernul
    de la București a decis să prelungească starea de alertă pe teritoriul României
    cu încă 30 de zile, începând de marţi, 13 aprilie, pentru a preveni și combate
    efectele pandemiei de Covid-19. Cu alte cuvinte, sunt menținute toate măsurile
    deja arhi-cunoscute de toți românii – purtarea măștii de protecție atât în
    spații publice închise, cât și în aer liber este obligatorie; la fel, păstrarea
    distanței fizice. Sunt închise restaurantele, sălile de teatru sau
    cinematografele. Între orele 22:00 și 5:00 circulația persoanelor este
    restricționată. În zonele unde numărul de infectări cu noul coronavirus este
    mai mare de 4 la mia de locuitori, circulaţia persoanelor în zilele de vineri,
    sâmbătă şi duminică se face doar până la ora 20:00, iar magazinele se închid la
    18:00. Măsurile devin valabile pe tot parcursul săptămânii la o incidenţă de
    peste 7,5. Activitatea sălilor de fitness este suspendată acolo unde incidenţa
    cazurilor de Covid depăşeşte 4 la mia de locuitori şi se pot redeschide doar
    atunci când scade sub 3,5.


    Singurele concesii făcute de Guvernul de la
    București privesc sărbătorile religioase ale diferitelor culte. Astfel, după
    ce,de curând, credincioșii
    catolici s-au putut bucura, de un Paște cvasi-normal, iar evreii au putut, și
    ei, participa, la serviciile religioase oficiate cu prilejul Pesah-ului, acum
    va veni rândul ortodocșilor, majoritari în România, să poată circula fără
    restricții, în noaptea Înviere, între 1 și 2 mai, spre deosebire de anul
    trecut, când le-a fost interzis cu desăvârşire să participe la slujbele din
    biserici. Nu au fost uitați nici credincioşii musulmani, Executivul prevăzând
    şi pentru ei o relaxare a circulaţiei în noaptea dintre 8 și 9 mai, cu prilejul
    sărbătorii specifice lunii sfinte Ramazan.


    Cum, pe de altă parte, prin
    tradiție, la 1 mai, pe litoralul românesc la Marea Neagră debutează sezonul
    turistic și cum, de un an de zile, domeniul HoReCa este grav afectat de
    măsurile restrictive impuse de pandemia de Covid-19, anul acesta Guvernul a
    decis că stațiunile de la mare pot fi deschise, dar cu respectarea tuturor
    regulilor în vigoare și la o capacitate de maximum 70%, exact aşa cum se
    întâmplă, în prezent, în staţiunile montane. Recent, ministrul de Interne,
    Lucian Bode, s-a aflat la Constanța, cel mai mare oraș românesc la Marea
    Neagră, pentru a le transmite subalternilor – polițiști și jandarmi – că misiunea
    lor, în weekendul pascal de 1 mai, când pe Litoral vor veni mulți turişti, va
    fi una foarte grea. Sănătatea este mai importantă decât orice, așa că forțele
    de ordine își vor îndeplini misiunile în vederea respectării restricţiilor
    impuse – a avertizat ministrul.



  • 09.04.2020

    09.04.2020

    441 neue Fälle von Menschen, die mit dem neuen Coronavirus infiziert sind, wurden seit der letzten Mitteilung in Rumänien registriert, die Gesamtzahl der Erkrankungen beläuft sich auf 5.202, berichtete die Gruppe für Strategische Kommunikation am Donnerstag. Von den Infizierten wurden 647 Personen für geheilt erklärt und aus dem Krankenhaus entlassen. Laut der zitierten Quelle sind 229 Menschen, bei denen COVID-19 diagnostiziert wurde, gestorben. Die ersten Neuinfektionen wurden am Mittwoch gemeldet. Dabei handelt es sich um zwei Rumänen, die im März aus Italien kamen und 10 Tage nach ihrer Entlassung aus dem Institut Matei Balş in Bukarest erneut mit Covid-19 bestätigt wurden. Im Ausland gibt es 679 infizierte Rumänen, die meisten davon in Italien, 38 sind gestorben.




    Die Regierung in Bukarest erwartet nach der durch das neue Coronavirus verursachten Krise einen wirtschaftlichen Rückgang zwischen 1% und 3%. Ein genauer Prozentsatz könne nach dem 15. April berechnet werden – sagte Premierminister Ludovic Orban in einem privaten Fernsehsender. Er erklärte, dass bereits etwa 30% der Wirtschaft betroffen wurden und die Haushaltseinnahmen stark geschrumpft sind. Der Premierminister sagte auch, dass eine weitere, noch nicht bekannte Variable ist, wie andere Volkswirtschaften in der Europäischen Union reagieren werden, da viele der Unternehmen in Rumänien von den Unternehmen der Gemeinschaft abhängen. Orban forderte die Regierung auf eine Verordung zu prüfen, dernach Beamte abwechseln für zwei Wochen Kurzarbeit antretten. Er rechtfertigte diesen Vorschlag als Solidarität mit dem privaten Bereich und als eine Ma‎ßnahme zur sozialen Distanzierung.




    Fluggesellschaften müssen Kunden für Flüge entschädigen, die wegen der Coronavirus-Pandemie gestrichen wurden – so die europäische Verkehrskommissarin Adina Vălean, zitiert von Reuters. Sie hat damit Anträge von Fluggesellschaften abgelehnt, die europäischen Regeln in diesem Bereich zu lockern. Adina Vălean erklärte, dass eine viel breitere Unterstützung seitens der europäischen Institutionen erforderlich sei, um die Regelungen für Fluggesellschaften zu ändern. Die Fluggesellschaften beantragten auch staatliche Unterstützung, da die Rückzahlung des Geldes für Hunderttausende von Tickets zum Bankrott führen würde. In Rumänien kündigte Verkehrsminister Lucian Bode am Mittwoch an, dass Bukarest mit der Europäischen Kommission über eine finanzielle Unterstützung in Höhe von rund 130 Millionen Euro diskutiert. Die Gelder seien für die rumänischen Fluggesellschaften TAROM und Blue Air, die von der durch die Pandemie ausgelösten Krise stark betroffen sind.




    Die Zahl der offiziell registrierten Coronavirus-Fälle weltweit hat 1,5 Millionen überschritten, während fast 89.000 Menschen starben und 330.000 geheilt wurden. In den Vereinigten Staaten, dem Land, in dem die Pandemie am schnellsten vorangeschritten ist, gab es über 430.000 Erkrankungen und fast 15.000 Todesfälle. Europa ist jedoch nach wie vor der am stärksten betroffene Kontinent mit mehr als 770.000 Fällen von Infektionen und 61.000 Todesfällen. Die meisten Fälle sind in Spanien, Italien, Frankreich und Deutschland zu verzeichnen. Andererseits schlug die Europäische Kommission am Mittwoch vor, alle nicht lebensnotwendigen Reisen in die EU bis zum 15. Mai zu verbieten und damit die derzeitigen Beschränkungen zu verlängern. Nach Ansicht der Kommission sollten die Ma‎ßnahmen zur Bekämpfung der Ausbreitung des neuen Coronavirus mehr als 30 Tage lang angewendet werden, um wirksam zu sein. Gleichzeitig forderte die Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, die Mitgliedstaaten der Union auf, die Ausfuhrverbote für Medikamente aufzuheben, um Versorgungsengpässe in der Gemeinschaft zu vermeiden. Das Europäische Zentrum für Seuchenkontrolle und -prävention warnte, dass es noch keine Anzeichen dafür gebe, dass Europa den Höhepunkt der Epidemie erreicht habe.




    Die Finanzminister der Europäischen Union nehmen heute die am Mittwoch unterbrochenen Gespräche wieder auf. Diese haben zu letzt 16 Stunden gedauertet, aber nicht zu einer Einigung über eine stärkere Unterstützung der vom Coronavirus betroffenen Volkswirtschaften führten. Diplomatische Quellen, die von Nachrichtenagenturen zitiert werden, sagen, dass ein Streit zwischen Italien und den Niederlanden über die Bedingungen für die Gewährung von Krediten an Regierungen, die die Pandemie bekämpfen, den Fortschritt blockiert habe. Die Finanzminister versuchen, sich auf ein Ma‎ßnahmenpaket zur Unterstützung von Regierungen, Unternehmen und Einzelpersonen zu einigen. Sollte es zu einer Einigung kommen, könnte die gemeinsame europäische Antwort das grö‎ßte finanzielle Unterstützungsprogramm der Welt hervorbringen, das das Programm der Vereinigten Staaten übersteigt, schätzt Reuters. Die Directoarea Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Gheorghieva, warnte, die heutige Pandemie sei die schwerste Wirtschaftskrise seit der aus dem Jahre 1929.




    Für gläubige Juden auf der ganzen Welt begann gestern Abend das Pesah-Fest, das an das Verlassen der ägyptischen Knechtschaft erinnert. Bei dieser Gelegenheit ermutigte der Präsident der Föderation der jüdischen Gemeinden Rumäniens, Dr. Aurel Vainer, die Juden in Rumänien, sich in Geduld, Weisheit und Optimismus zu übeb und die Anordnungen der Behörden zu respektieren. Traditionell treffen sich die jüdischen Familien – Eltern, Gro‎ßeltern, Enkelkinder – anlässlich dieses Feiertages. Dieses Jahr wird es, vor dem Hintergrund der Ma‎ßnahmen zur Bekämpfung der Coronavirus-Pandemie, zu denen auch Bewegungseinschränkungen gehören, nicht so sein.



    WETTER – Das Wetter in Rumänien ist heute sehr schön und warm. Die Höchsttemperaturen liegen zwischen 14 und 24 Grad Celsius. In Bukarest wurden am Mittag 20 Grad gemessen.